După amânări succesive, Curtea de Apel Cluj a decis recent repunerea pe rol a dosarului privind cererea de demolare a barajului de pe râul Bâsca Mare, din judeţul Covasna, parte a proiectului hidroenergetic a amenajării Surduc-Siriu. Acţiunea în instanţă a fost iniţiată de asociațiile Declic și Bankwatch.
În aceeași zi, Tribunalul Cluj a amânat pentru 13 mai o hotărâre privind cererea de suspendare a acordului de mediu pentru amenajarea hidro de la Răstolița (judeţul Mureş), emis în octombrie 2024 de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș. Acţiunea fusese iniţiată de Declic.
Tot pe 16 aprilie, Ministerul Mediului a emis acord de mediu pentru proiectul Cerna-Belareca (judeţul Caraş-Severin), pe terenul care aparţine localităţilor Băile Herculane, Cornareva şi Mehadia.
Sunt trei dintre proiectele hidroenergetice declarate de guvern – printr-o ordonanță de Urgență din 2022 – ca fiind de interes major și sunt deopotrivă controversate și contestate de organizațiile non-guvernamentare și activiști de mediu.
Au fost începute în anii '80, în timpul regimului comunist, şi au fost preluate ulterior de Hidroelectrica, companie deținută de stat, prin Ministerul Energiei.
Un alt proiect hidro cel puțin la fel de contestat este cel din Defileul Jiului, în județele Gorj și Hunedoara.
I se adaugă proiectul de amenajare cu diguri și lac de acumulare de la Vârfu Câmpului (județul Suceava), derulat de Apele Române. Investiția, declarată de interes major printr-o altă OUG, nu are scop energetic, ci de asigurare a alimentării cu apă, și va ocupa o parte din pădurea de luncă Zamostea, una seculară și considerată unică în Europa.
Aceste proiecte presupun baraje, aducțiuni și hidrocentrale și străbat sau se învecinează cu arii naturale protejate. Este vorba de parcuri naționale și naturale, respectiv situri de protejare a florei și faunei Natura 2000, care vor fi puternic afectate, au susținut activiștii de mediu.
Ministerele Energiei și Mediului, mai exact miniștrii Sebastian Burduja și Mircea Fechet, le-au promovat intens în ultimii doi ani, argumentând că vor crește, din surse regenerabile, producția de energie a României.
La Răstolița, unde pe 3 aprilie Guvernul a aprobat defrișarea a peste 30 de hectare de pădure, dintre care 0,6 hectare în parcul național Călimani - investiția ar fi la aproape 90% stadiu de realizare și planurile autorităților sunt ca în acest an să înceapă producția.
Demersurile continuă și pentru proiecte mai puțin mediatizate din lista celor declarate de interes major, precum cele de pe râul Olt, de la Cornetu-Avrig (județele Vâlcea și Sibiu) și cel de pe Siret, de la Pașcani (județul Iași).
Proiectele de energie regenerabilă considerate de interes major
În Ordonanța de Urgență 175 din decembrie 2022, Guvernul a publicat o listă cu 11 investiții de interes major - din care opt amenajări hidroenergetice - care utilizează energie regenerabilă, pe baza unei decizii prealabile a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, luate în contextul crizei energetice, începute încă de la final de 2021.
Ordonanța le încadrează drept situații excepționale și pot fi astfel exceptate, total sau parțial, de la prevderile Legii din 2018 privind impactul de mediu al unor proiecte, publice sau private.
Amenajări hidroenergetice:
- Livezeni-Bumbești, pe râul Jiu
- Cornetu-Avrig, pe râul Olt
- Pașcani, pe râul Siret
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret, pe sectorul Cosmești-Movileni
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca)
Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj
Dezvoltarea centralei termoelectrice (CTE) Iernut, prin construcția unei termocentrale noi
Contestații, inclusiv în instanță, din partea ONG-urilor
Proiectele hidroenergetice de interes major avansează însă pe un val de contestații și chiar procese inițiate de ONG-uri și activiști de mediu.
Aceștia consideră că proiectele care-și au originea în perioada comunistă vor afecta iremediabil natura și ariile protejate din apropierea lor.
Hidroelectrica afirmă că va aplica măsuri de reducere a impactului de mediu.
„Este cea mai neagră perioadă pentru distrugerea mediului, pentru că asistăm la o avalanșă de proiecte hidroenergetice, care merg în paralel și devin foarte greu de contracarat de o «mână» de ONG-uri. Pare o strategie a autorităților”, spune biologul și activistul de mediu Călin Dejeu, pentru Europa Liberă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că proiectele hidroenergetice începute în anii comunismului sunt accelerate pentru a crește securitatea energetică a țării.
„Facem ceea ce trebuie pentru securitatea energetică a țării noastre. Sunt proiecte blocate de zeci de ani, ar trebui să ne bucurăm ca lucrurile se mișcă în sfârșit înainte”, spune ministrul pentru Europa Liberă.
Argumentul este reluat și de ministrul Mediului, Mircea Fechet, care susține totodată că ONG-urile au suficiente pârghii pentru a-și exprima nemulțumirile:
„Dezbaterea și consultarea publică, observațiile, sau dreptul de a te adresa unei instanțe ori de câte ori consideri că îți este lezat un drept, rămâne la îndemâna oricărei persoane fizice, juridice sau ONG", spune ministrul pentru Europa Liberă.
A reproșa Ministerului că emite prea multe acorduri de mediu, sau „cuiva că demarează prea multe proiecte odată, câtă vreme 30 de ani nimeni nu s-a ocupat de acestea”, reprezintă „o discuție vizavi de care nu am, în calitate de ministru, să mă scuz și nici inițiatorii acelor proiecte”, adaugă el.
Chiar dacă ONG-urile i-au reproșat în ultimii doi ani că susține cu precădere continuarea investițiilor în hidrocentrale și baraje pe râuri decât conservarea mediului pe care acestea îl afectează, Mircea Fechet insistă că autoritățile de mediu aplică legislația în domeniu la fiecare investiție.
„Ca cetățean, în primul rând, consider că acele proiecte, în care statul a cheltuit deja sute de milioane de euro și sunt finalizate în proporție de 80-90%, atâta vreme cât respectă legislația de mediu, pot contribui la securitatea energetică”, spune el, reluând o parte din argumentația ministrului Energiei.
De altfel, o parte din activiștii și ONG-urile de mediu consideră că cei doi miniștri liberali alcătuiesc un tandem pentru care protecția naturii nu este prioritară.
De altfel, ministrul Burduja a intrat însă în ultimele luni într-un conflict puternic cu ONG-urile de mediu, care i-au cerut la finalul lunii martie demisia, acuzându-l de acțiuni de intimidare a lor.
ONG-urile acuză că Ministerul Energiei mimează consultările cu societatea civilă
Joi, 24 aprilie, câteva dintre cele mai cunoscute organizații non-guvernamentale (ONG-uri) active în domeniul mediului în România au reclamat, într-un comunicat, că Ministerul Energiei, alături de Guvern și Ministerul Mediului, le-a exclus de la o dezbatere cu societatea civilă și acuză un „dialog mimat”
Dezbaterea „dedicată importanței dialogului cu societatea civilă în conturarea politicilor publice din domeniul energetic” a fost programată pentru vineri, 25 aprilie, la Palatul Victoria, sediul Guvernului.
Printre organizațiile care nu au fost invitate la dezbateri se numără filialele din România ale Bsankwatch și Greenpeace, Declic, Ecolegal, Fundația Eco-Civica, 2Celsius, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Agent Green.
Dezbaterea „exclude deliberat organizațiile care exprimă critici argumentate sau care au inițiat litigii împotriva proiectelor controversate promovate de Ministerul Energiei”, spun Bankwatch, Declic și Greenpeace, într-un comunicat comun.
Prin excluderea lor, dezbaterea reprezintă „un proces de consultare lipsit de integritate și ostil societății civile, menit să o divizeze pentru capital politic”, se mai precizează în text.
ONG-urile amintite reclamă că au fost excluse de la dezbatere după ce peste 100 de astfel de asociații au semnat, în martie, cererea adresată premierului Marcel Ciolacu, de demitere a ministrului Energiei. Acuză tactici de dezbinare a societății civile, care ar fi fost folosite și în trecut, spun ei, și cu privire la proiectul Roșia Montană, și că selecția participanților la o dezbatere fundamentală pentru dialogul autorități-societatea civilă, „este viciată”
Ministrul Sebastian Burduja spune că răspunsul la aspectele semnalate de ONG-uri „e simplu”: „nu au fost chemate ONG-uri cu care suntem in litigii, pentru a nu impieta procesele pe rol.”
Europa Liberă trece în revista stadiul demersurilor și al litigiilor cu privire la cele mai controversate dintre proiectele hidroenergetice de interes major.
Proiectul de pe Bâsca Mare: cauză repusă pe rol și răspunsuri la observații
Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu include finalizarea unui baraj pe râul de munte Bâsca Mare, din munții Vrancei, la Surduc, și devierea apei, printr-o conductă de peste 16 kilometri, la o nouă hidrocentrală: Nehoiașu II, de pe teritoriul orașului Nehoiu. Proiectul include captarea și a altor două râuri,
Conducta de 16 km merge direct de la Surduc la Nehoiașu II. Albia naturală a râului, care face o buclă prin localități cu aproximativ 4.000 de oameni, ar urma să se reducă drastic, chiar până la zero, spun activiștii și unii dintre localnici.
Parte a unui proiect început în comunism - care includea și hidrocentrala Nehoiașu I, cu lacul de acumulare Siriu și încă o hidrocentrală, în amonte de Surduc - investiția a fost preluată și continuată treptat, de Hidroelectrica, după 1990. Stadiul actual al proiectului ar fi de aproximativ 85%, conform companiei.
Puterea instalată va fi de 55 de Megawați / oră și producția – de 155 Gigawați, a 350-a parte din producția națională. Între timp, în zonă a fost desemnat situl de importanță comunitară Natura 2000 - Penteleu.
Proiectul a fost subiectul unor dezbateri aprinse în luna martie, ca parte a procedurii premergătoare acordului de mediu necesar pentru finalizareea investiției.
Unii dintre participanții la dezbaterea de la Nehoiu au reclamat faptul că râul Bâsca Mare - cu un debit și așa modest - riscă să sece pe o distanță de câțiva kilometri.
Într-o serie de răpunsuri la observațiile din dezbateri, Ministerul Mediului susține însă că „apa de pe râul Bâsca nu poate să dispară”, dar admite că debitul va fi diminuat, așa cum a fost prezentat și în studiul privind impactul asupra corpurilor de apă.
Va exista un debit ecologic de cel puțin 0,72 mc/s în aval de acumularea Surduc, spune Ministerul; debitul ar urma să fie și mai mare, în condiții de ape crescute.
De asemenea, Ministerul explică faptul că pânza freatică subterană, din care localnicii își alimentează fântânile, nu va fi afectată. Pe de altă parte, oprirea proiectului și înlocuirea cu investiții într-un parc fotovoltaic ar fi mai costisitoare.
Activistul Călin Dejeu, la curent cu evoluția în detaliu a proiectelor hidroenergetice, contestă observațiile. Spune că se bazează pe studii cel puțin inexacte, făcute exclusiv în interesul beneficiarului, Hidroelectrica.
Pentru investiție încă nu a fost emisă o decizie privind acordarea sau respingerea acordului de mediu.
Pe de altă parte, proiectul este disputat însă în instanță, unde Declic a obținut, încă din 2022, o decizie de anulare a uneia din autorizațiile de construire - cea emisă de Consiliul Județean Covasna în 2015 - aferentă finalizării barajului. Decizia a fost confirmată și de Curtea de Apel, care menționa - în premieră pentru o instanță - impactul negativ al proiectului asupra sitului Natura 2000.
Într-un alt dosar, asociața a cerut și demolarea barajului, iar Tribunalul Cluj a decis pe 16 aprilie să ceară repunerea pe rol a dosarului. Mai exact, i-au cerut președintelui CJ Covasna - pârât în dosar, prin prisma funcției - să prezinte documentația care a stat la baza unei autorizații mai vechi de construire, din 2009.
Călin Dejeu vede drept stranie repunerea pe rol, care vine după mai multe amânări de termene, întrucât instanța ar fi trebuit să ceară completarea documentației de la bun început.
Răstolița, proiectul fanion al proiectelor începute în comunism și relansate
Cel mai avansat proiect de amenajare de hidrocentrală, cu baraj și lac de acumulare, este cel de la Răstolița, Mureș, despre care miniștrii Energiei și Mediului anunță că ar trebui să devină funcțional până la finalul anului 2025.
Asta după ce Guvernul României a aprobat pe 3 aprilie defrișarea a peste 30 de hectare de pădure pentru finalizarea lucrărilor, care ar fi realizate în proporție de 89%.
Proiectul a început în 1989 și a fost blocat ulterior, fiind preluat de Hidroelectrica în anii 2000. Lucrările au intrat în stand-by în ultimii zece ani, pe fondul blocajelor administrative, dar în octombrie 2024 Agenția de Protecția Mediului Mureș a emis acordul de mediu.
În zona proiectului sunt cinci arii naturale protejate, Parcul Național Călimani, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și trei situri Natura 2000, despre care activiștii susțin că vor fi inevitabil afectate.
În forma actuală, proiectul prevede amenajarea unui lac de acumulare pe râul Răstolița - la cota 720 de metri deasupra mării - și captarea a trei râuri, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa. La captarea altor trei râuri s-a renunțat. Puterea instalată a hidrocentralei va fi de 35,2 MWh, iar producția anuală de 58,14 GWh pe an.
Europa Liberă în aprilie despre cum ministrul Sebastian Burduja anunțase că hidrocentrala ar urma să producă 120 GWh/an, deși asta ar presupune ridicarea cotei lacului de acumulare și defrișări de peste trei ori mai mari. Varianta a fost respinsă în acordul de mediu.
„Acordul de mediu se mai poate și modifica”, ne-a declarat atunci ministrul.
Asociațiile Declic și Bankwatch au cerut suspendarea documentului – cererea a fost respinsă de Tribunalul Cluj în februarie 2025, dar atacată cu recurs de cele două asociații.
Ele reclamă defrișarea ilegală a unei suprafețe de pădure (0,6 hectare) din parcul Național Călimani, zonă cu regim strict de protecție, afectarea unei suprafețe de arinișuri (păduri aluviobare), precum și a lostriței, specie protejată și a întreg ecosistemului ariilor protejate.
Curtea de Apel Cluj a amânat pentru 13 mai pronunțarea programată inițial pentru 16 aprilie, pentru introducerea în cauză a nou-înființatei Agenții Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Europa Liberă a scris, pe larg, pe 12 aprilie, despre instituția rezultată din contopirea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a Agenției Naționale pentru Arii Protejate.
Noua instituție ar urma să ia locul APM Mureș în proces, în condițiile în care vechile agenții de protecția mediului au devenit direcții fără personalitate juridică a noii instituții.
Pe de altă parte, ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că recent ar fi fost atacată în instanță și HG-ul din 3 aprilie, de aprobare a defrișărilor pentru finalizarea lucrărilor de la barajul și lacul de acumulare Răstolița. În funcție de cursul procesului, ar putea da peste cap planurile autorităților de a inaugura proiectul în acest an, admite.
Defielul Jiului și contrele din Comisia care pregătește acordul de mediu
Proiectul hidro cu efectul cel mai distructiv, în opinia activiștilor, este Livezeni-Bumbești (județele Huneodara și Gorj), care va da peste cap debitul Jiului, în zona de defileu al acestuia, care formează Parcul Național Defileul Jiului.
Investiția, începută de Hidroelectrica în 2004, include un baraj cu lac de acumulare şi microhidrocentrală la Livezeni şi câte o hidrocentrală la Dumitra și Bumbești-Jiu. Ar urma să producă 258 GWh/an, adică aproximativ 0,5% din producţia naţională, care este de 56 Terrawaţi.
Gradul de realizare al investiției este de 85%. Lucrările au fost întrerupte după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 2017, anularea autorizaţiilor de construire emise în 2012 și 2016 de Consiliile Judeţene Gorj şi Hunedoara, fără să fi existat o evaluare a impactului de mediu.
Întreg traseul amenajării este de aproximativ 20 de kilometri, iar aducțiunile subterane străbat practic Parcul Național - considerat unul din cele mai spectaculoase din țară și un sit Natura 2000. Parcul național de aici este considerat unul cu valoare deosebită, întrucât protejează „ultimul mare râu de munte care mai curge liber în Carpații românești”, spun activiștii.
Vor transforma Jiul, pe acest sector, într-un „firicel de apă”, reclamă ei, iar vidra - specie protejată - și restul ecosistemul vor suferi.
Peste 30 de ONG-uri de la nivel naţional, dar şi din Valea Jiului, au reclamat modul în care au fost realizate dezbaterile părtinitoare în care au fost prezentate studiile de mediu ale proiectului, după cum a scris Europa Liberă în noiembrie 2024.
Proiectul parcurge etapa premergătoare acordului de mediu, dar demersurile s-au împotmolit la şedinţa din 19 martie a Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) - cea care ia practic decizia de acordare sau nu a acordului.
Mai exact, administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului - asigurată de Romsilva - a prezentat în şedinţă un aviz „cu condiţii”, ceea ce i-a înfuriat pe unii din funcţionarii Ministerului Mediului (care derulează procedura), conform informaţiilor Europei Libere.
Între cele 12 condiţii menţionate de reprezentanţii Parcului Naţional se referă asigurarea unei structuri care să permită circulaţia speciilor de peşti la cele două captări, Jiu şi Livezeni, asigurarea unui debit ecologic pe râul Jiu, cu luciu de apă de minim 25 de centimetri, renunţarea la captările Dumitra şi Bratcu şi punerea în aplicarea a măsurilor de reducere a impactului de mediu.
Într-un răspuns transmis Europei Libere la începutul lunii aprilie, Ministerul ne-a confirmat că pe ordinea de zi a şedinţei din 19 martie, întrunite pentru analizarea Raportului de impact asupra mediului, s-a aflat prezentarea şi analizarea avizului Parcului Naţional.
Ministerul Mediului susţine că condiţionările stabilite prin aviz „nu vizau alternativa de proiect cu impact redus asupra mediului” care rezultau din studiile din documentaţia de mediu, ci s-ar fi referit „la una din alternativele nerecomandate de aceste studii”.
De asemenea, conducerea Parcului Naţional nu ar fi motivat de ce a emis un aviz cu condiţii. Astfel, conducerea Parcului urma să reanalizeze documentaţia de mediu şi să ofere clarificări cu privire la avizul emis.
După ce primirea informaţiilor cerute, Ministerul Mediului „va analiza oportunitatea organizării unei noii ședințe a CAT, „în scopul luării deciziei de emitere a acordului de mediu sau respingerea solicitării de emitere a acestuia”, ne-a transmis tot atunci instituţia.
Ministrul Mircea Fechet ne-a declarat că autoritățile nu grăbesc procedurile, tocmai pentru a identifica, în special prin contribuția Administrației Parcului Național Defileul Jiului, „o soluție tehnică ce ar putea satisface, pe de o parte exigențele de mediu, pe de altă parte și continuarea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică.”
Activistul Călin Dejeu a sesizat ministerele cu reprezentanți în Comisia de Analiză Tehnică (CAT) cu privire la posibile abuzuri, iar în cazul unuia dintre ele, Ministerul Transporturilor a sesizat la rându-i Parchetul General. Sesizarea a ajuns ulterior la DNA Craiova.
Acord de mediu pentru Cerna-Belareca
Mai puţin mediatizată decât proiectele amintite mai sus, amenajarea hidroenergetică de la Cerna-Belareca, din judeţul Caraş-Severin, are şi ea un grad de finalizare de 80%, susţine Hidroelectrica.
Pe 16 aprilie, Ministerul Mediului - care a preluat procedura de reglementare de la APM Caraş-Severin - a emis acordul de mediu pentru finalizarea investiţiei, aprobate de regimul comunist în 1980.
Conform acordului de mediu, proiectul include două acumulări, la Herculane şi Cornereva, şi o singură centrală, la Herculane. Sunt prevăzute două căderi, Cerna şi Belareca, amplasate pe râurile cu acelaşi nume. De aici ar trebui să intre în sistemul naţional 41 de GWh, pe an.
Acumularea Cornereva ar trebui să permită şi stocarea unei cantităţi de energie de 4,15 GWh, în timp ce acumularea Herculane va asigura debitul de servitute şi alimentarea cu apă a staţiunii Băile Herculane, se mai precizează în document.
Proiectul se suprapune parţial cu Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi cu două situri Natura 2000.
Organizaţia civică Grupul Ecologic de Colaborare (GEC), din zona Banatului, a acuzat Ministerul Mediului că a mimat evaluarea de mediu şi a reclamat capatarea râului Cerna chiar în incinta Parcului Naţional şi solicita organizarea de dezbateri publice.
Într-o serie de articole publicate pe romaniacurată.ro, Călin Dejeu a atras atenţia asupra sărăcirii debitului relativ scăzut al râului Belareca, unul pitoresc de altfel, care nu va face rentabil proiectul, opina el.
Cvasi-dispariţia râului va afecta localnici din Plugova, Globurău şi Mehadia, localitate cu peisaj spectaculos, atât natural cât şi istoric, de importanţă strategică în timpurile medievale.
La fel ca celelelate proiecte hidroenergetice declarate de interes major, nu este doar nocivă pentru mediu, cât şi nerentabilă, conchide el.
Este o remarcă pe care au lansat-o de-a lungul timpului şi ONG-urile de mediu.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, contrazice ipoteza nerentabilităţii şi spune că proiectele sunt viabile tehnic şi economic şi că altfel „Hidroelectrica nu le-ar mai susţine.”
Pădurea de luncă Zamostea, versus lac de acumulare
Unul din cele mai contestate proiecte de intervenţie pe un râu este „amenajarea complexă Vârfu Câmpului, pe râul Siret”, în judeţele Suceava şi Botoşani. Este vorba de o investiţie începută în ultimii ani ai comunismului şi continuată apoi, succesiv, de Apele Române, prin Administraţia Bazinală (ABA) Siret.
Proiectul prevede amenajarea unor diguri de acumulare, pe o suprafaţă de peste 600 de hectare, cu scop de alimentare cu apă a locuitorilor şi industriei din Dorohoi (judeţul Botoşani) şi a altor localităţi, cu un total de aproximativ 120.000 de locuitori. De asemenea, acumularea ar urma să asigure şi apă pentru irigaţii.
Investiţia a fost declarată „proiect major de interes național”, printr-o Ordonanţă a Guvernului din decembrie 2024, care o exceptează de la Ordonanța de urgență privind ariile protejate, din 2007, fapt contestat de ONG-uri.
Asta în condiţiile în care 140 de hectare din proiect sunt situate în situl Natura 2000 Pădura Zamostea - Lunca. Dintre acestea, 24 de hectare sunt parte a rezervaţiei naturale (forestieră și botanică) Zamostea-Lunca - arie protejată de interes național, cu suprafaţă totală de peste 100 de hectare.
Pădurea Zamostea este considerată o raritate la nivel european, întrucât este printre puţinele păduri de luncă cvasi-virgină, adică nu a fost deloc sau aproape deloc exploatată de-a lungul timpului. Aproximativ 60 de hectare din rezervaţia naturală a fost inclusă în catalogul pădurilor cvasi-virgine din România.
Vegetaţia cvasi-virgină este alcătuită din stejari, vechi de peste 120 de ani, sau chiar 160 de ani, frasin, plop și carpen. Investiţia va afecta doar 700 de metri pătraţi (7 ari) din pădurea cvasi-virgină, susţine ABa Siret. În schimb, vor fi afectate 5,3 hectare de pădure dacică de peste 5 hectare.
Unii activiștii spun că va fi afectat și celălalt habitat din arie, adică de „păduri ripariene (de lângă cursul de apă) mixte de-a lungul marilor râuri”, cu stejar și specii de ulm și frasin, însă inițiatorii investiției susțin că pe suprafața ocupată nu a fost identificat acest habitat.
Proiectul parcurge în prezent etapele de obţinere a acordului de mediu. Ministrul Mircea Fechet estima, în februarie, după o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu iftime, că investiția „a devenit unul dintre obiectivele principale de pe agenda de lucru a ministerului Mediului”. Ministrul spune, pentru Europa Liberă, că din cea mai valoroasă parte a pădurii, cea atestată drept cvasi-virgină va fi „ciupită” o mică porțiune - cei 700 de metri pătrați. Pe de altă parte, adaugă el, spune că proiectului va contribui la ameliorarea problemei alimentării cu apă în zonă, în județele Botoșani și Suceava. „În acea balanță beneficii și impactul de mediu, cred că beneficiile sunt mult mai mari decât impactul de mediu”, spune el.
La rândul său Iftime a reacționat, tot în februarie, după critici vehemente față de proiect aduse de fostul senator Mihai Goțiu, subliniind că proiectul va acoperi o nevoie stringentă, de apă, în zonă. A respins insinuările conform cărora ar avea de profitat, personal, de pe urma proiectlui. „Sunt circa 300 de hectare de pădure din care 80 vor fi sub apă, dar restul rămâne partea cealaltă. Dar nevoia de apă este vitală”, a spus el, conform Monitorul de Botoșani.
Procedura de mediu urmează să fie preluată de nou Agenție Națională pentru Mediu și Arii Protejate. Între timp, Senatul a adoptat proiectul de Lege de aprobare a Ordonanței prin care investiția este declarată de interes național, documentul fiind în prezent la Camera Deputaților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
