Angajații ANMAP din țară nu știu care va fi puterea lor de decizie după ce noile structuri din teritoriu și din București, devenite direcții județene de mediu, nu vor mai avea personalitate juridică. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și președinta recent numită a noii instituții, Raluca Dumitrescu, spun că nu există un blocaj în activitatea ANMAP și a structurilor acesteia.
Lucrări precum construirea unei porțiuni de autostradă, amenajarea unei hidrocentrale sau redeschiderea unei exploatări miniere au toate, nevoie de acorduri de mediu care se acordă sau nu doar după o evaluare.
Și alte investiții publice sau private trebuie să obțină un acord sau aviz de mediu. De toate aceste proceduri se ocupa până acum, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), prin instituția din București sau prin agențiile județene.
Dacă investiția (de interes public) este derulată într-o arie protejată - fie parc național, natural sau sit Natura 2000 – are nevoie și de un aviz al Agenției pentru Arii Protejate. Asta în condițiile în care aproape un sfert din teritoriul României are un astfel de statut.
De joi, 3 aprilie, atât de autorizațiile de mediu, cât și de gestionarea ariilor protejate se va ocupa o singură instituție: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), conform unei Hotărâri luate de Guvern în acea zi.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat aprobarea Hotărârii de Guvern de înființare a noii instituții ca pe o victorie a debirocratizării. Sublinia că schema de personal a noii instituții a fost limitată la 2.001 persoane și că peste 370 de posturi vacante au fost desființate.
Hotărârea de Guvern pune în aplicare prevederile unei Ordonanțe de Urgență (OUG) a Guvernului, adoptată în august 2024, care stabilea desființarea și „fuziunea prin contopire”, într-o singură instituție, a celor două agenții naționale și a structurilor teritoriale ale acestora.
OUG-ul din august 2024 menționa că organizarea și funcționarea noii Agenții Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) vor fi stabilite prin Hotărâre de Guvern.
HG-ul a fost aprobat, joi 3 aprilie, și a intrat în vigoare în aceeași zi. Prevede minimum 30 de zile pentru preluarea de către noua instituție a patrimoniului și personalului, cu salariile aferente, ale celor două agenții naționale care au fuzionat. Sunt menționate 60 de zile pentru stabilirea structurii organizatorice exacte și a regulamentului de funcționare al direcțiilor din cele 41 de județe și din municipiul București.
Documentul face, totodată, o precizare generală cu privire la perioada de tranziție de la vechile structuri la cele noi. Mai exact, „procedurile de emitere a avizelor de mediu, acordurilor de mediu, autorizațiilor de mediu, autorizațiilor integrate de mediu, vizelor anuale, a formularelor de aprobare, precum și a altor categorii de documente”, care au fost „inițiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, continuă și se finalizează de către ANMAP”.
HG-ul din 3 aprilie nu precizează cum anume se întâmplă efectiv acest lucru, fapt reclamat de asociații din domeniu și de angajați ai fostelor APM-uri.
„Intrarea în vigoare a Hotărârii din 3 aprilie produce un blocaj instituțional grav, punând în pericol protecția mediului și continuitatea serviciului public în România”, a atras atenția recent asociația Ecolegal, într-un comunicat de presă.
Avocata Cătălina Rădulescu, colaboratoare a asociației, spune pentru Europa Liberă că problema constă în faptul că HG-ul „nu a prevăzut niște norme tranzitorii (o perioadă de trecere de la vechile instituții la cea nouă, n.r.) care să asigure funcționarea acestei autorități în intervalul imediat înființării.”
Momentan, există întrebări la care angajații fostelor APM-uri, respectiv ai Agențiilor pentru Arii Protejate nu au răspunsuri clare: cine emite avize și documente, în ce formă, sub ce „umbrelă” și cum? Prin delegare de la nivel central?
„Problema pe care o resimțim este că hotărârea s-a dat fără acele norme tranzitorii exacte, în care să fie specificat cum ne desfășurăm efectiv activitatea”, spune directoarea APM Bihor, Sanda Mercea.
Nu a dorit să intre în detalii, dar speră că Ministerul Mediului și Guvernul vor reveni cu completări la Hotărârea emisă recent.
Reprezentantul unei alte Agenții pentru Protecția Mediului vorbește și el, cu condiția păstrării anonimatului, despre neclaritățile cu care se confruntă agenția din județul respectiv. Unele agenții au continuat să emită documente, în baza unor împuterniciri / delegări emise de la nivel central.
O nedumerire majoră este legată de puterea de decizie a viitoarelor direcții județene de mediu, câtă vreme nu vor mai avea personalitate juridică, cum aveau vechile Agenții de Protecție a Mediului (APM-uri) din țară.
„Nu avem ștampile, nu avem identitate. Nu mai existăm. Ne-au desființat, fără să ne reînființeze. Nu putem prelua dosare, nu putem merge mai departe pe fonduri europene, nimic. Noile structuri județene nu mai au personalitate juridică”, spune un angajat al altui APM, citat de Presshub.
Asociația Ecolegal afirmă că, în lipsa angajării efective pe noua structură a funcționarilor publici ai agențiilor care au fuzionat, riscă să devină imposibile, temporar, mai multe activități:
- continuarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
- emiterea avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu;
- adoptarea deciziilor administrative în cadrul ariilor protejate.
Această situație ar putea bloca, pentru o perioadă, proiecte publice și private importante pentru România și riscă să vătămeze și drepturile personalului care a rămas fără un statul juridic clar, mai spune asociația.
Aceasta a formulat o plângere prealabilă față de Hotărârea de Guvern din 3 aprilie și cere Executivului să completeze documentul cu un articol tranzitoriu, care „să mențină în funcție personalul actual până la finalizarea transferului în ANMAP”.
Vicepreședintele Ecolegal, Dragoș Popescu, afirmă că unii angajați ai noii instituții sunt nesiguri dacă și cum vor fi plătiți în intervalul de tranziție.
Președinta noii agenții naționale de mediu și arii protejate, Raluca Dumitrescu, spune că nu există niciun risc din acest punct de vedere.
Ea spune că, încă din august 2024, Ordonanța de Urgență privind înființarea noii instituții prevede clar că, până la încheierea protocoalelor de predare-primire a patrimoniului și personalului (în termen de 30 de zile de la Hotărârea de Guvern), cheltuielile cu personalul sunt suportate din bugetele agențiilor care au fuzionat.
„Se vor plăti salariile, facturile, deci nu va fi nicio problemă”, spune Raluca Dumitrescu.
Sunt cunoscuți șefii, nu și schemele detaliate de personal și atribuții
Noua instituție, ANMAP, are deocamdată clar definite doar posturile de președinte și doi vicepreședinți - numiți recent prin decizii ale premierului Marcel Ciolacu, subliniază avocata Cătălina Rădulescu.
Hotărârea de Guvern din 3 aprilie cuprinde în anexă și organigrama generală a noii instituții. Schemele de personal, servicii de sepcialitate și atribuții ale direcțiilor din teritoriu și din București nu au fost comunicate încă acestora, după cum ne-au spus unii angajați ai lor.
Deocamdată, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a oficializat numirea noului președinte al ANMAP - Raluca Giorgiana Dumitrescu, fost deputat PSD de Ialomița, și a doi vicepreședinți, Andra-Sabrina Stroe și Alexandru Păștinaru.
Cine sunt șefii ANMAP
Nou înființata Agenției Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) este condusă de un președinte - cu rang de secretar de stat, și trei vicepreședinți - cu rang de subsecretar de stat.
Deocamdată, au fost numiți, prin decizie a premierului Marcel Ciolacu, președinta Raluca Giorgiana Dumitrescu și doi dintre vicepreședinți - Andra Sabrina Stroe și Laurențiu-Alexandru Păștinaru.
Georgiana Dumitrescu a fost deputat PSD de Ialomița, în perioada 2020-2024. A mai fost consilier parlamentar și șef la un birou parlamentar al unui membru PSD, potrivit Presshub.
Raluca Dumitrescu a precizat pentru Europa Liberă că a absolvit profilul Matematică-Fizică la Colegiul Național Mihai Viteazu din Slobozia, după care a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Titu Maiorescu din București și că are o diplomă în administrație publică la SNSPA. Mai spune că experiență de aproximativ 20 de ani în proiecte cu fonduri europene, obținând finanțări pe trei exerciții financiare europene, începând cu 2011. Majoritatea proiectelor, derulate prin intermediul unor Grupuri de Acțiune Locală, au fost unele integrate, cu o componentă puternică de mediu, spune ea.
Vicepreședinta Andra-Sabrina Stroe este soția purtătorului de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe. Conform unor relatări din spațiul public, este fiica partenerei de viață a fostului ministru al Internelor, din partea PNL, Marcel Vela. Ea a fost vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Protejate, până la fuzionarea cu Agenția pentru Protecția Mediului și înființarea ANMAP.
Laurențiu Alexandru Păștinaru este fostul președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Absolvent de studii juridice, a fost comisar în Garda Națională de Mediu.
„Toată lumea e la muncă, activitatea funcționează bine!”
În ciuda problemelor semnalate, ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune într-un răspuns succint trimis Europei Libere că activitatea nou înființatei ANMAP nu întâmpină blocaje.
„Toată activitatea funcționează bine, așa cum s-a întâmplat și în trecut”, spune Mircea Fechet. „Nu avem niciun blocaj”, insistă el.
Ministrul subliniază că ANMAP are 2.001 angajați și că statutul foștilor angajați, preluați de noua instituție, nu e periclitat în niciun fel.
„Toată lumea e la muncă”, adaugă el.
Europa Liberă i-a adresat ministrului și câteva întrebări suplimentare, la care acesta a transmis că va răspunde, dar nu a mai răspuns cererii ulterioare pe care i-am adresat-o.
La rândul său, președinta recent numită a ANMAP, Raluca Dumitrescu, admite că „poate nu a fost o comunicare corectă cu direcțiile din subordinea noii agenții”, dar spune că „nu avea cum să se ajungă la un blocaj”.
„Pentru actele de reglementare care au intrat în Agenție (prin direcțiile județene, n.r.) după data publicării în monitorul oficial a HG-ului, am dat dispoziție ca directorii să poată să semneze decizii de încadrare de mediu, să participe la ședințele Comisiei Tehnice și să efectueze toate celelalte activități specifice”, spune președinta ANMAP.
Referitor la actele ajunse pe masa APM-urilor (noile Direcții județene de mediu) înainte de Hotărârea de Guvern, documentul prevede (la articolul 7) că acestea sunt preluate de către noua instituție, ANMAP.
Ea lasă de înțeles că șefii vechilor APM-uri pot emite în continuare avizele cerute de beneficiari anterior HG-ului, dar nu reușește să explice exact cu ce mandat, câtă vreme delegarea de atribuții s-ar referi, potrivit ei, la documentele intrate în agenție după apariția HG-ului.
Diferența între documentele vechi și cele noi este că „cele noi intră în Direcții pe antet nou și se referă la o singură entitate, atât pentru activitățile de mediu, cât și pentru cele specifice ariilor protejate.”
Există aceste antete noi, câtă vreme unii angajați spun că nu au nici parafe, din partea noii instituții? „Nu au, dar se fac în momentul acesta, inclusiv manualul de identitate, toate documentele respective”, spune șefa ANMAP.
Ea admite că rămân încă probleme de clarificat, dar susține că în videoconferința organizată luni, 7 aprilie, cu conducerilor tuturor foste APM-uri și a Serviciilor Ariilor Protejate din țară, ar fi fost explicate toate neclaritățile.
„Schimbarea a venit la pachet cu o nouă conducere, poate că trebuia pregătit puțin terenul înainte. Cred că neîncrederea oamenilor și contextul economic i-a făcut să se tulbure puțin, dar nu există nici un document oprit pe undeva”, explică Raluca Dumitrescu.
Ce atribuții are noua instituție de mediu și arii protejate
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) este autoritatea centrală responsabilă cu aplicarea politicilor și legislației de protecție a mediului și ariilor naturale protejate și este subordonată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Conform Hotărârii de Guvern din 3 aprilie și a Ordonanței de Urgență din august 2024, instituția:
- implemetează politici și strategii în domeniu, inclusiv metodologii și ghiduri;
- fundamentează aplicarea legilor, straegiilor și politicilor la nivel național și adaptarea legislației la cea europeană;
- conduce procedura de reglementare și întocmește acte de reglementare, după caz;
- parcurge procedura de evaluare de mediu pentru emiterea acordului de mediu, pentru proiecte publice și private ce fac obiectul legii privind evaluarea acestui impact, de pe teritoriul județelor și al municipiului București;
- parcurge procedura de evaluare de mediu pentru emiterea avizului de mediu pentru planuri și programe prevăzute de Hotărârea de guvern privind evaluarea impactului de mediu al lor, de pe teritoriul județelor și al municipiului București;
- argumentează, la solicitarea Ministerului Mediului, poziția României în negocierea unor legi europene;
- administrează ariile naturale protejate și propune strategii și programe în domeniul ariilor protejate;
- elaborează măsurile de conservare și regulamentele ariilor naturale protejate, cu excepția parcurilor naturale și naționale și verifică și aprobă planurile de management al acestora;
- efectuează evaluări periodice ale mediului și întocmește Raportul anual privind starea mediului.
Președinta susține că lucrurile încă nelămurite sunt mai degrabă unele de fond. Mai exact, rolul direcțiilor teritoriale ale ANMAP, care ar urma să fie stabilit printr-un nou act al Guvernului. Subiectul avizelor pentru ariile protejate e încă în dezbatere la nivel intern, spune șefa instituției.
Totodată, ar urma să fie inventariată structura de personal a fiecărei direcții, în funcție de numărul de UAT-uri deservite, dar și de numărul de documente operate, spune ea.
Avocata Cătălina Rădulescu spune că, prin contradicțiile legislative și „harababura” creată și în contextul înființării ANMAP, autoritățile centrale pare că vor „să tragă instituțiile de mediu pe linie moartă, să le blocheze practic activitatea, că asta se întâmplă de fapt; și să mimeze că nimic nu s-a întâmplat”.
Președinta ANMAP, Raluca Dumitrescu, susține contrariul și spune că vrea ca noua agenție să ofere „mai multă rapiditate, transparență și mai multă rigoare” în documentele de mediu.
Asta chiar dacă, la origine, înființarea noii agenții, prin Ordonanța din august 2024, a fost argumentată în primul rând cu reducerea cheltuielilor fiscal-bugetare, publice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
