Este vorba de pădurea la Zamostea-Lunca, de lângă râul Siret, în județul Suceava, în apropierea limitei cu județul Botoșani.
Peste 100 de hectare din pădure alcătuiesc rezervația naturală forestieră și botanică Zamostea-Lunca - arie protejată de interes național, declarată astfel încă din 1973.
Mai mult de jumătate din pădurea-rezervație a fost inclusă recent în Catalogul pădurilor cvasi-virgine din România, adică nu a fost exploatată deloc sau aproape deloc, fapt rar pentru o pădure dintr-o zonă de podiș / deal, potrivit specialiștilor din domeniu.
Arborii sunt reprezentați în special de stejari, vechi de peste 120 de ani, sau chiar 160 de ani, frasin, plop și carpen.
Cele 107 hectare ale rezervației Zamostea-Lunca și alte peste 200 de hectare - pădure, luncă a râului Siret și pășuni - alcătuiesc totodată un sit Natura 2000, adică arie protejată de interes comunitar.
Situl Natura 2000 include și două habitate protejate de arbori - pădure de stejari și carpeni, respectiv „păduri riparienete (de lângă cursul de apă) mixte de-a lungul marilor râuri”, cu stejar, ulm și frasin. Este renumită și pentru lalelele sale pestrițe.
Situl Natura 2000 a fost desemnat și pentru protecția mai multor specii, de liliac, pești, insecte, reptile și plante, după cum menționează Raportul de Impact asupra Mediului (RIM), realizat de o firmă de specialitate, la comanda Apelor Române - Administrația Bazinală Siret.
Un proiect al Apelor Române - de amenajare a unui lac de acumulare, cu baraje (diguri) și care va ocupa 140 de hectare din situl Natura 2000 - din care 24 ha parte a rezervației naturale - urmează să distrugă iremediabil pădurea- una cu arbori seculari- emblematică pentru zonă și rară atât în țară, cât și în Europa, atrag atenția activiști de mediu.
Asta chiar dacă în Raportul de Impact asupra Mediului, specialiștii firmei contractate de Apele Române susțin că suprafața de păduri cvasi-virgine afectate este redusă. Este vorba - puțin peste 0,07 hectare (700 de metri pătrați). Zona respectivă include însă copaci cu vechime de 160 de ani, după cum se menționează în document.
De asemenea, raportul de impact de mediu menționează că din habitatul de păduri va fi afectată o zonă de sub 3%, iar cel de păduri ripariene (dependente de dinamica râurilor) nu a fost în aria care va fi ocupată de lac și baraje.
„Tot situl Natura 2000 și toată rezervația naturală vor fi devastate”, susține biologul Călin Dejeu, activist de mediu, unul din cei mai vehemenți opozanți ai proiectului.
El a inițiat și o petiție online, pe platforma comunității civice Declic, înainte ca proiectul să fie declarat de interes național, prin Ordonanță de Guvern, la finalul anului trecut.
„Devastarea se traduce nu doar prin pierderea integrității pădurii și distrugerea Siretului, prin fragmentare, ci și pentru că apariția unui lac de acumulare (hidroenergetic sau nu) nu afectează doar cuveta lacului, suprafețele de habitat complet distruse direct, ci și habitatele din zonă rămase în afara cuvetei”, spune Dejeu.
Asupra efectului negativ au atras atenția recent și organizația Agent Green, iar jurnaliștii de la Recorder au realizat un reportaj acum trei ani, când la proiect se lucra „la foc mic”.
Deși beneficiarul investiției, Apele Române, susține că investiția va alimenta cu apă inclusiv industria din Dorohoi, jurnaliștii arătau că în fapt, aceasta este redusă la aproximativ o treime față de acum câteva decenii, când numeroase fabrici funcționau fără să existe lacul de acumulare propus acum.
Pe de altă parte, planurile de continuare a proiectului ar avea la bază autorizații de construire emise în 1989, atrage atenția Călin Dejeu.
Proiect controversat, început în comunism
Toată amenajarea va ocupa în total 630 de hectare, peste jumătate în Suceava, unde sunt situate cele două arii naturale protejate.
Doar aproximativ 100 de hectare sunt în prezent în administrarea Apelor Române. Peste 300 de hectare urmează să fie expropriate de la diverse persoane fizice. Încă 120 de hectare, dintre care 110 sunt în Situl Natura 2000, urmează să fie scoase din fondul forestier. Încă 100 de hectare vor transferate la Apele Române de la consilii locale.
Proiectul „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani” este în comuna Vârfu Câmpului, în județul Botoșani. Amenajarea va ocupa însă zeci de hectare din pădurea din localitatea învecinată, Zamostea, județul Suceava.
După o rețetă revenită în actualitate în 2024 - cu proiectele de hidrocentrale de la Răstolița și Defileul Jiului - investiția continuă un proiect început în ultimii ani ai comunismului. Proiectul prevederea realizarea unui lac / baraj de acumulare, cu capacitate de stocare de 48 de milioane de metri cubi de apă și producție energetică, de 8,1 Gigakilowați pe an.
Lucrările au continuat în valuri și după 1990, pe baza unor hotărâri succesive de guvern, în special la cele două diguri de mal, din care unul are 7 kilometri lungime.
În prezent investiția totală este realizată în proporție de 70%, potrivit RIM și studiului de Evaluare Adecvată, depuse de Apele Române la Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Lucrările realizate total sau parțial, potrivit documentelor amintite, sunt evacuatorul de ape mari, de la Vârfu Câmpului, barajul frontal de mal stâng (1 km) - 91%, barajul de mal drept (7,1 km) - 60%. În schimb, canalul de derivație spre râul Jijia (3,4 km) și realizarea instalațiilor echipamentului hidromecanic de evacuare a apelor, respectiv mutarea unei linii electrice, nu au fost începute.
Apele Române au comandat un studiu de fezabilitate actualizat al investiției, iar față de varianta comunistă, obiectivele variantei actuale sunt reduse: volumul de apă va fi de 17 milioane de metri cubi, iar componenta de producere de energie nu va mai fi inclusă.
Conform documentelor de evaluare a impactului de mediu, finalizarea investiției este estimată la aproximativ 33 de milioane de euro, pe o durată de cinci ani de la începerea lucrărilor.
În condițiile în care amenajarea va ocupa peste 120 de hectare din două arii naturale protejate, rezervația naturală Zamostea-Lunca și situl Natura 2000, Guvernul a emis în decembrie 2024, la inițiativa Ministerului Mediului, o Ordonanță de Urgență prin care investiția este declarată de interes național.
A fost derogată, prin același act normativ, de la prevederile Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor protejate, din 2007, și de la legea de aprobare a acesteia, din 2011.
Amenajarea lacului de acumulare va permite alimentarea cu apă a locuitorilor și firmelor industriale din orașul Dorohoi (județul Botoșani) - care ar fi mai eficientă decât varianta actuală, de alimentare din lacul de acumulare Bucecea, situat la 25 de kilometri distanță – acesta este unul din argumentele invocate în Nota de fundamentare a deciziei.
Mai mult, Lacul Bucecea ar fi în proces accentuat de colmatare, de 65%, mai menționează reprezentanții Ministerului Mediului în document.
Lacul de acumulare ar alimenta și locuitorii comunelor de pe cursul Râului Jijia, între Dorohoi și râul Sitna. Debitul Râului Jijia - puternic afectat în perioadele secetoase - ar urma să fie îmbogățit prin transfer de apă din Siret.
În total, aproximativ 120.000 de locuitori din județele Botoșani și Suceava vor beneficia de apă din acumularea Vârfu Câmpului, transmit reprezentanții Apelor Române într-un răspuns furnizat Europei Libere, semnat de directorul Sorin Lucaci.
Totodată, lacul de acumulare, cu un volum de 17 milioane de metri cubi, va asigura apă pentru irigații în zonă. Ar urma să aibă și un efect asupra reducerii riscului de inundații, prin oprirea undei de viitură.
În argumentația Ordonanței de Urgență, Ministerul Mediului menționează și un Memoriu din partea Consiliilor Județene Botoșani și Suceava, al primăriilor din aceste municipii și din alte orașe, respectiv din 32 de comune din regiune, în favoarea investiției.
Pe un grup al localnicilor din Zamostea însă, numeroase persoane și-au manifestat susținerea pentru petiția de salvare a pădurii.
Legea de aprobare a Ordonanței este acum pe masa Parlamentului, la Senat, unde Comisia de Mediu a dat un aviz favorabil. Principalele comisii sesizate, de Păduri, respectiv de Administrație Publică, au emis pe 5 februarie un aviz comun favorabil.
Astfel, proiectul are șanse mari să fie votat favorabil de către plen, după care va ajunge în forul decizional, în Camera Deputaților.
În paralel, proiectul parcurge etapele prevăzute în legislația de mediu, fiind depuse la Agenția Națională pentru Protecția Mediului Raportul de Impact Asupra Mediului și Studiul de Evaluare adecvată - cu completări. Este etapa în care este evaluat impactul asupra mediului, premergătoare deciziei de emitere sau de respingere (neacordare) a acordului de mediu.
Ministrul liberal al Mediului, Mircea Fechet, a declarat recent, după o întâlnire cu președintele CJ Botoșani, Valeriu Iftime (PNL), că investiția „a devenit unul dintre obiectivele principale de pe agenda de lucru a ministerului Mediului”.
Fechet mai spus că estimează că până la 1 aprilie va fi emis acordul de mediu.
Activiști de mediu: pădurea seculară, afectată iremediabil
Peste 120 de hectare de fond forestier vor fi afectate de investiție, peste 80 ha situate în situl Natura 2000, iar 24 de hectare din rezervația naturală, conform Raportului de Impact asupra Mediului (RIM), realizat de o firmă de specialitate, pentru Apele Române.
Procentul de păduri naturale afectate ar fi de 20% din suprafața acestora în situl Natura 2000, iar cel de păduri artificiale, de peste 60%, se mai menționează în document.
De precizat că între suprafețele ocupate de investiție se numără și 5,4 hectare dintr-un habitat de păduri de stejar și carpen.
Unii activiștii susțin că va fi afectat și celălalt habitat din arie, adică de „păduri ripariene (de lângă cursul de apă) mixte de-a lungul marilor râuri”, cu stejar și specii de ulm și frasin, însă inițiatorii investiției susțin că pe suprafața ocupată nu a fost identificat acest habitat.
Biologul Călin Dejeu consideră că informația nu este exactă, lucru care nu ar reprezenta o premieră la proiectele pe râuri, pe care le-a documentat de numeroase ori, adaugă el.
În același timp, autorii RIM-ului subliniază că doar un procent redus din copacii care au determinat declararea ariei ca rezervație naturală în anii '70 - o bucată din pădurea semi-virgină - va fi defrișat.
Este vorba de aproximativ 700 de metri pătrați de pădure cvasi-virgină - dintr-o parcelă de pădure de acest fel de 32 de hectare.
În total suprafața de pădure cvasi-virgină - adică nu a fost exploatată (aproape) deloc în trecut - din Zamostea-Lunca inclusă în 2024, în Catalogul oficial al pădurilor virgine și cvasi-virgine din România, este de aproximativ 60 de hectare.
Studiul de fundamentare pentru includerea în Catalog a fost realizat de World Wild Fund România (WWF). Propunea inițial includerea unei suprafețe mult mai mari în Catalogul centralizat de Ministerul Mediului, spune Radu Melu, coordonator senior al Departamentului păduri al ONG-ului.
„Simplul fapt să mai ai o pădure în zonă de luncă, podiș, foarte accesibilă, e în sine un lucru rar, întrucât masa lemnoasă fiind mai puțină, localnicii tind să apeleze la ea. Să existe și o pădure virgină sau cvasi-virgină e și mai rar, de obicei la munte întâlnești, unde e foarte mult lemn de tăiat și cele mai greu accesibile rămân ferite”, afirmă Melu, de la WWF.
El își explică păstrarea pădurii semi-virgine prin faptul că a devenit rezervație, fiind protejată, încă de acum multe decenii.
Pădurea cvasi-virgină a fost protejată și înainte de anii '70, cel mai probabil natural, prin existența unei mlaștini, dar și a apropierii de fosta graniță austro-ungară, spune Călin Dejeu.
El mai spune că, chiar dacă doar o parte din pădure a fost inclusă în Catalogul amintit, în fapt atât suprafața respectivă cât și restul pădurii pot fi considerate pădure virgină.
Argumentează cu folosirea termenului într-un articol din revista „Bucovina forestieră”, preluat dintr-o revistă de specialitate din Elveția, în 2018, după o vizită în zonă a unui grup de silvicultori elvețieni.
Conform aceluiași text, pădurea de la Zamostea reprezintă „ultima insulă din ceea ce au fost cândva pădurile aluviale din luncile marilor râuri interioare ale României.”
Călin Dejeu nu vrea să accepte că o pădure atât de rară, emblematică pentru regiune și chiar pentru România va fi parțial distrusă și dată peste cap iremediabil.
Mai ales că, la asigurarea sursei de apă există alternative, susține el: prima ar fi asigurarea unei prize de mal din râul Siret, de unde aducțiunea necesară duce apa la destinație. A doua este decolmatarea acumulării Bucecea, iar a treia – folosirea acumulării din amonte, Rogojești.
„Va fi un sit devastat. Ca să se păstreze integritatea rețelei Natura 2000, statul român trebuie să introducă în rețea un sit echivalent, și nu există nicio zonă naturală echivalentă. Ce nu înțeleg «tovarășii» este că nu poți să construiești ca în fabrică un sector de Siret sau o pădure seculară de luncă”, conchide Dejeu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
