Declarațiile fostului premier PSD Victor Ponta au stârnit un val de reacții în spațiul public.
Mai mulți politicieni au cerut retragerea lui din cursa electorală, alții au spus că îi vor face plângere pentru înaltă trădare, iar opinia publică s-a împărțit în cei care îl admiră pentru așa-numita decizie de salvare a Belgradului de apele Dunării și cei care îl condamnă pentru că ar fi pus binele unei alte țări înaintea intereselor României.
Nici politicienii, nici presa și nici opinia publică nu au pus la îndoială declarațiile lui Victor Ponta. Ipoteza descrisă de spusele sale a fost considerată adevărată.
Pornind de la o serie de date tehnice și aspecte legislative, Europa Liberă i-a solicitat candidatului independent un punct de vedere și i-a prezentat argumentele pe care le-a luat în calcul în analiză.
Victor Ponta nu a răspuns până în acest moment. Însă a publicat parte din solicitarea Europa Liberă pe pagina sa de Facebook, într-o postare în care acuză un atac al „sistemului”.
Context - inundațiile din 2014
13-18 mai 2014: Ciclonul Tamara, format deasupra Mării Adriatice, aduce precipitații abundente în regiune. În Serbia, cantitățile de precipitații ating niveluri record, depășind valorile înregistrate anterior. De exemplu, la Belgrad, pe 15 mai, s-au înregistrat 107,9 mm de precipitații într-o singură zi.
Din cauza cantității mari de precipitații, mai multe râuri au ieșit din matcă în Serbia și Bosnia Herțegovina.
Râul Kolubara: A provocat inundații severe în orașul Obrenovac, din sud-vestul capitalei Belgrad, unde aproximativ 90% din suprafața orașului a fost acoperită de ape. Orașul a fost evacuat complet.
Râul Sava: A atins niveluri record, punând în pericol orașele Šabac (situat la 80 de kilometri vest de Belgrad), care a fost evacuat aproape complet, și Sremska Mitrovica (situat tot la 70-80 de km vest de Belgrad). Digurile de pe râul Sava au cedat în mai multe locuri. Și râurile Morava, Mlava și Drina au provocat inundații în diverse localități, printre care Paraćin, Petrovac na Mlavi și Svilajnac (toate trei, situate de sud-est de Belgrad).
Cel puțin 57 de oameni au murit în Serbia din cauza inundațiilor din acel an.
În România, pe 17 mai, a fost instituit un cod galben de inundații pe Dunăre, pe sectorul aval de Porţile de Fier (sector îndiguit aval Gruia) - Zimnicea (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman).
Codul a fost transformat de luni, 19 mai 2014, ora 06:00, în cod portocaliu.
Autoritățile s-au pregătit pentru inundații în localitățile riverane - au fost întărite digurile de apărare.
Viitura a provocat primele inundații pe 20 mai, când s-a atins cota de inundații în Portul Bechet, din județul Dolj, care a fost închis. În următoarele zile. Dunărea a inundat câteva sute de hectare de terenuri în mai multe localități din județul Dolj și drumul dintre Calafat și Ciupercenii Noi.
Ce declarații a făcut Victor Ponta?
1. El a decis deschiderea deversoarelor la Porților de Fier
Victor Ponta: „Mi-au dat-o (cetățenia sârbă, n. red.) pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară pe care o s-o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor, am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă alea de la Porțile de Fier. Și în felul ăsta nu s-a inundat Belgradul, s-a inundat doar o suburbie.”
sursa: Hai live cu Turcescu
Cine ia decizii privind modul de operare al Hidrocentralei de la Porțile de Fier I?
Exploatarea hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II (PF I, PF II) a fost reglementată printr-o Convenție, în 1998, între România și Serbia și ratificată de Parlamentul României și Legislativul de la Belgrad.
Articolul 3 al Convenției prevede înființarea unui organism comun de coordonare, format din reprezentanți ai ambelor țări, care ia decizii privind modul în care e administrat sistemul hidroenergetic.
Articolul 3.1. În scopul asigurării unei exploatări raționale şi coordonate a Sistemului Porțile de Fier I şi a Sistemului Portile de Fier II, ca ansambluri unitare hidroenergetice şi de navigatie, Comisia mixtă a înfiinţat Organul comun de coordonare, denumit în cele ce urmează OCC, format din reprezentanții celor doi beneficiari şi din organele părţilor contractante competente pentru navigatie şi pentru gospodărirea apelor.
Sursa: Convenție 16 mai 1998, capitolul II. ORGANIZAREA EXPLOATARII, Articolul 3.1.
Tot Convenția din 1998 stabilește și care e procedura în cazul unor debite mari pe Dunăre (mai mari de 11.500 m3/s), când nivelul apei din lacul de acumulare de la PF I trebuie menținut, eventual să scadă până la 63 de metri faţă de nivelul cotei Mării Adriatice.
De asemenea, curgerea fluviului Dunărea prin cele două baraje (PF I și PF II) trebuie să se facă în regim natural (ca și când cele două baraje nu ar exista) - debitul din aval de hidrocentrala de la PF I trebuie să fie egal cu cel din amonte.
„Din datele de exploatare comune cu partea sârbă rezultă că debitul maxim afluent în Porțile de Fier I în această perioadă (mai 2014 -n.r.) a fost de 12.600 m3/s, debit înregistrat de mai multe ori în exploatarea comună. Regulile de exploatare a SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II reprezintă prevederi legale între cele două ţări”, a transmis Hidroelectrica într-un comunicat de presă de joi, 10 aprile.
Cu alte cuvinte, în mai 2014, au fost activate prevederile Convenției în cazul debitelor mari, adică s-a procedat la golirea lacului de acumulare prin deschiderea deversoarelor barajelor de la PF I și PF II și menținerea debitelor de intrare și de ieșire egale.
Lacul de acumulare de la Porțile de Fier I are 120 de kilometri lungime, începe la Orșova și se termină la Baziaș, conform rador.ro.
Într-un reportaj TVR Craiova, din 24 mai 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, era filmat în vizită la Porțile de Fier I. Lângă el, directorul hidrocentralei, la acel moment, Nicolae Tudorescu, îi explică situația și spunea că specialiștii din Serbia prognozau cele mai mari debite pe Dunăre care au existat vreodată.
„Noi am luat o decizie capitală vineri spre sâmbătă (16 spre 17 mai, n. red), când Sava (râu din Serbia-n.r.) a crescut cu cinci metri. Cinci metri în zece ore. Și când Dunărea a crescut la Viena, în șase ore, trei metri jumătate. Sârbii voiau să anunțăm 18.000 (mc/s, debit, n. red). Am zis: «Nu se poate. N-a fost niciodată în toată istoria»”, i-a explicat Nicolae Tudorescu premierului Victor Ponta.
Decizia luată de organismul comun de exploatare a fost de deschidere a deversoarelor barajului pentru golirea lacului de acumulare și apoi menținerea a debitului de intrare egal cu debitul de ieșire, pentru a face loc viiturii.
„Până acum, au fost evacuați aproximativ 2.000 de metri cubi mai mult decât debitul, pentru a se reduce nivelul Dunării (în lacul de acumulare de la PF1 I - n. r.). Astfel, în cel mai scurt timp, au fost preluate ape din zonele afectate din Serbia și au fost prevenite inundațiile în amonte de Porțile de Fier”, transmitea, pe 18 mai 2014, administrația sârbă a hidrocentralei.
Activarea protocolului de golire a lacului în așteptarea unei viituri pe Dunăre s-a mai întâmplat și în 2010, 2013 și chiar anul trecut, în ianuarie 2024.
Verdict: Declarație falsă - Organul comun de coordonare (româno-sârb) al sistemului hidroenergetic este cel care a luat decizia deschiderii deversoarelor barajului de la Porțile de Fier I, conform protocolului, nu premierul Victor Ponta. E posibil ca el să fi luat parte la anumite discuții, dar decizia nu i-a aparținut din punct de vedere legal.
2. Sate inundate în aval, oameni evacuați, despăgubiri acordate
Victor Ponta: „Dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul”.
Robert Turcescu: „Ai noștri de ce nu voiau să deschidă?”
Victor Ponta: „Pentru că se inunda partea românească, s-a inundat. Am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa. Au fost sate în aval. (...) I-am chemat la 12 noaptea. Era într-o vineri noaptea (16 spre 17 mai, n. red). I-am chemat la Guvern pe toți. Dimineața la cinci au fost jandarmii, ISU toată lumea la satele românești de pe Clisură”.
sursa: Hai live cu Turcescu
Clisura Dunării este o regiune geografică situată de-a lungul fluviului Dunărea, între România și Serbia, care are o lungime de aproximativ 134 km. Aceasta se întinde de la Orșova (județul Mehedinți) la Moldova Veche (județul Caraș Severin).
Datorită poziției geografice și a regularizării Dunării în lacul de acumulare de la Porțile de Fier, clisura Dunării nu a mai fost inundată de fluviu niciodată după construcția barajului.
Dar pe 17 mai 2014 fusese instituit un cod galben de inundații pe Dunăre transformat, pe 19 mai, în cod portocaliu. Autoritățile se așteptau la debite foarte mari pe Dunăre după precipitațiile fără precedent din Serbia.
Și au început pregătirile, în zonele inundabile din județele Mehedinți, Dolj și Olt.
În 2014, prefect de Dolj era Marius Deca (USL). Își aduce aminte bine acea perioadă.
„Aveam ședințe cu Oprea (Gabriel Oprea, ministrul de Interne de la acel moment -n.r.) dimineața și cu Ponta seara”, spune Marius Deca pentru Europa Liberă.
După ce digurile de pe râul Sava au cedat și apa s-a revărsat în mai multe zone din Serbia, presiunea pe Dunăre a scăzut. Iar debitul maxim atins a fost de 13.500 mc/secundă, mult sub prognozele inițiale.
„N-au fost inundații atunci, decât ceva terenuri. A fost atinsă doar cota de atenție în multe locuri. Știți că prima e cota de atenție, apoi cea de pericol și apoi cea de inundație”, își amintește fostul prefect. Nici vorbă de evacuări de oameni, de localități inundate și despăgubiri, mai adaugă el.
De altfel, într-un document din iunie 2014 al Comitetului pentru Situații de Urgență Dolj, condus de Marius Deca, întocmit după revărsarea Dunării, sunt menționate doar terenuri inundate, în mai multe localități din Lunca Dunării și Portul Bechet.
Conform aceluiași document, cota de inundație a fost depășită doar la Bechet.
Presa vremii a relatat zilnic despre situația din sudul Doljului și pagubele produse - terenuri, portul Bechet și un drum județean inundat.
Guvernul României condus în 2014 de Victor Ponta nu a acordat, conform datelor din Monitorul Oficial, niciun ajutor pentru pagubele produse de revărsarea Dunării în județul Dolj.
A fost aprobat, pe 20 mai 2014, un ajutor umanitar nerambursabil, în produse de strictă necesitate, pentru Serbia și Bosnia Herțegovina.
Verdict: Declarație falsă - Inundațiile din România din 2014 nu au afectat localități nici din Clisura Dunării, nici din aval de Porțile de Fier. Nu au fost evacuați oameni și nu au fost acordate despăgubiri.
3.Conacul lui Dinescu de la Cetate a fost inundat, a fost despăgubit
Victor Ponta: „Cred că pe Dinescu l-a inundat atunci și d-aia și acuma nu mă cheamă să învârt și eu în ciolan. I-am dat despăgubiri”.
sursa: Hai live cu Turcescu
Europa Liberă l-a contactat pe Mircea Dinescu, care și-a amintit că în 2014 a fost inundat doar pontonul de la conacul său. Și că nu a primit nicio despăgubire nici atunci, și nici în 2006, când Dunărea i-a inundat cu adevărat casa și a fost izolat pentru câteva zile.
„Și-a bătut singur cuie în talpă. A afirmat că mi-a dat bani pe coșmelie, că nu știu ce… Astăzi de dimineață (vineri - n.r.) zice că a cercetat și că domnule, nu, numai pontonul lui Dinescu a fost și nu i-am dat niciun ban. Mă înjură unii pe Facebook că m-am umplut de bani că mi-a dat Ponta pe casă mai mult decât făcea, că așa a declarat”, spune Mircea Dinescu pentru Europa Liberă.
Aceeași informație e confirmată, pentru Europa Liberă, și de fostul prefect de Dolj, Marius Deca.
„Conacul lui Dinescu de la Cetate nu a fost afectat în 2014. Nici vorbă de despăgubiri”, spune el.
Verdict: Declarație falsă - Conacul lui Dinescu de la Cetate nu a fost inundat în 2014 și nu i-au fost acordate despăgubiri.
4. Cetâțenia sârbă e onorifică și Victor Ponta primit-o în aceeași zi cu Steven Seagal
Victor Ponta: „(Cetățenia sârbă-n. red) nu mi-a dat-o președintele. Parlamentul a fost cel care a votat. Era o cetățenie onorifică. Am fost în același timp cu – cum îl cheamă pe actorul ăsta – Steven Seagal.”
sursa: Hai live cu Turcescu
Victor Ponta a primit cetățenia sârbă pe 11 ianuarie 2018, printr-o decizie semnată de premierul sârb de la acea vreme, Ana Brnabić, și publicată în Gazeta Oficială (varianta sârbă a Monitorului Oficial).
Cum se obține cetățenia Serbiei?
Legea privind acordarea cetățeniei sârbe prevede două modalități pentru cetățenii străini.
- Un străin căruia i-a fost aprobată rezidența permanentă în Serbia poate solicita, la cererea sa, să devină cetățean al Serbiei, cu condiția să fi împlinit 18 ani și să aibă permis de muncă. De asemenea, o condiție este să renunțe la cetățenia străină, să fi avut trei ani de rezidență continuă în Serbia și să fi depus o declarație scrisă prin care consideră Serbia ca statul său. Decizia este luată de Ministerul sârb de Interne, iar datele nu sunt publice.
- Totuși, conform articolului 19 din aceeași lege, cetățenia onorifică sârbă poate fi acordată și unui străin care nu îndeplinește condițiile prevăzute anterior, dar „a cărui cetățenie sârbă ar reprezenta un interes pentru Republica Serbia”. În acest caz, aprobarea este dată de Guvernul Serbiei, la propunerea ministerului competent, iar decizia Guvernului este publicată în „Gazeta Oficială”.
Decizia privind acordarea cetățeniei lui Victor Ponta a fost publicată în Gazeta Oficială. Prin urmare, se poate trage concluzia că este una onorifică.
„Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic - n.r.) din 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE. Am primit, ca şi alte persoane, această calitate onorifică şi onorantă”, a declarat Victor Ponta, pentru Agerpres, pe 11 ianuarie 2018.
Actorul american Steven Seagal a primit cetățenia sârbă cu doi ani înaintea lui Victor Ponta, mai exact pe 10 ianuarie 2016.
„Seagal (Saul) Steven Frederic, născut la 10 aprilie 1952 în statul federal Michigan (Lansing, Ingham), cetăţean al Statelor Unite ale Americii, este admis la cetăţenia Republicii Serbia”, scrie cel mai recent număr al „Monitorului Oficial”, conform N1TV, din ianuarie 2016.
Verdict: declarația este parțial adevărată - Cetățenia lui Victor Ponta este onorifică, dar a fost acordată de Guvern, nu de Parlament, și la doi ani după cea acordată lui Steven Seagal.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
