„Ca urmare adresate de S.P.E.E.H. Hidroelectrica (...) se emite: acord de mediu, pentru «Scoatere definitivă și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița», care se implementează pe teritoriul administrativ al comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava din județul Mureș”, scrie în textul deciziei Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș.
Este pasul hotărâtor pentru a putea fi amenajate lacul de acumulare și captările secundare de la barajul (cu instalațiile aferenet) construit începând cu ultimul an al comunismului.
În acest scop, vor fi scoase definitiv din fondul forestier 171 de hectare de teren, din care 39,38 de hecatare vor fi defrișate efectiv.
O suprafață de 0,6 hectare care va fi defrișată e situată însă în Parcul Național Călimani, arie cu regim strict de protecție, astfel că demersul este vehement criticat de ONG-uri și activiștii de mediu.
Lacul de acumulare va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală a râului Răstolița, precum și pe văile afluenților principali ai râului, pâraiele Tihu, Mijlocu și Secu.
APM a emis acordul de mediu pe 28 octombrie, decizia fiind comunicată public, în aceeași zi, de conducerea națională a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) și de ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Documentul efectiv a fost făcut însă public marți, 5 noiembrie, pe site-ul APM Mureș. Reprezintă pasul hotărâtor pentru ca hidrocentrala de la Răstolița, demarată în ultimul an al comunismului și în care Hidroelectrica a mai investit ulterior, să poată fi finalizată.
Declic contestă acordul în instanță
Reprezentanții comunității Declic, care au inițiat o petiție pentru oprirea proiectului semnată de aproape 16.000 de persoane, au transmis pentru Europa Liberă că vor cere în instanță suspendarea și anularea acordului de mediu.
În viziunea lor, documentul parafează o ilegalitate, reprezentată de defrișarea unei porțiuni din parcul Național Călimani, în condițiile în care „legea permite defrișări in parcuri naționale doar dacă în acele parcuri există zone de dezvoltare durabilă.”
„În cazul de față nu există o asemenea zonă unde intervențiile umane sunt mai permisive”, susțin ei. Faptul că „doar” 0,6 hectare de pădure din Parc vor fi defrișate nu reprezintă un argument, mai susțin membrii comunității.
Pe parcursul anului, și alte asociații au cerut renunțarea la investiție, întrucât afectează atât o porțiune din Parcul Național Călimani, cu regim strict de protecție, cât și un parc natural și 3 situri Natura 2000.
Va da peste cap întreg ecosistemtul zonei, spun activiștii de mediu, prin fragmentarea râului Răstolița, și va afecta în special lostrița, o specie de pește cu regim prioritar de protecție, care se înmulțește în special pe acest curs de apă.
De asemenea, „va fi defrișat și inundat unul dintre cele mai bine conservate arinișuri din Europa”, mai reclamă ei, în condițiile în care „arinișul a fost declarat habitat protejat prioritar în UE.”
La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a atenționat România, printr-o adresă, că legislația românească nu ia în calcul impactul unor investiții din afara unor arii de protecție, dar care afectează acea arie, mai subliniază forul de la Bruxelles.
Asta ar urma să se întâmple și la Răstolița, spune biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.
Hidroelectrica: Opoziția ONG-urilor este nejustificată
Într-un răspuns transmis Europei Libere a doua zi după emiterea acordului de mediu, reprezentanții Hidroelectrica - companie deținută de stat - spun că „opoziția organizațiilor și activiștilor de mediu este nejustificată.”
Ei subliniază că, pentru a evalua impactul finalizării și punerii în funcțiune a hidrocentralei, au contractat experți atestați, „concluziile acestora fiind că alternativa aleasă pentru implementarea proiectului nu are impact negativ asupra mediului.”
La observațiile societății civile din procesul de consultare publică, compania a transmis răspunsuri punctuale către APM Mureș, iar „observațiile justificate au fost preluate în studiile revizuite”, arată Hidroelectrica.
Tocmai pentru a proteja cât mai mult habitatele, s-a optat pentru varianta de defrișare la cota 720 de metri și nu la una mai înaltă, „cu menținerea unui impact nesemnificativ asupra speciilor, habitatelor și siturilor de interes comunitar cu care proiectul se suprapune.”
Proiectul va funcționa, cel puțin în prima fază, la nivelul minim energetic, cu o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie de 58,14 GWh/ an.
Hidrocentrala ar urma să asigure apa pentru alimentarea localităţilor de pe valea Mureşului (6,6 mc/s), dar și „regularizarea debitului natural hidrologic al bazinului hidrografic Mureș pentru acoperirea perioadelor secetoase”, respectiv „rezervele de apă necesare pentru populație, industrie și agricultură”, susține Hidroelectrica.
Pentru a proteja lostrița, compania a renunţat la captările de pe ramura estică, adică râurile Ilva, Bradul şi chiar Bistra, transmit reprezentanții Hidroelectrica.
De asemenea, suprafața de arinișuri afectată (păduri aluviale, de arini și frasini) - habitat natural cu regim de conservare și protecție prioritară - va fi de 670 de metri pătrați, reprezentând 0,028% din suprafața habitatului din aria protejată, mai susține compania.
Reprezentanții acesteia mai spun că suprafața defrișată din Parcul Național Călimani - 0,6 hectare - reprezintă doar 0,0025 din aria lui, astfel că proiectul va avea „un impact nesemnificativ” asupra acestuia.
Entuziasm în rândul autortiăților centrale
La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, imediat după emiterea acordului, că „marchează un pas important în direcția unei dezvoltări durabile a energiei regenerabile, protejând în același timp biodiversitatea locală.”
El a spus că a primit asigurări că „se va face totul pentru conservarea biodiversității, esențială pentru păstrarea echilibrului ecologic în această zonă.”
„Hidroelectrica va implementa proiectul într-o primă etapă la un minim energetic, asigurând monitorizarea factorilor de mediu pe toată perioada lucrărilor și încă cel puțin cinci ani după punerea în funcțiune a hidrocentralei Răstolița”, a adăugat el.
La rândul lor, reprezentanții Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) au transmis, pe social media, că hidrocentrala de la Răstolița reprezintă „primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990.”
„Mă bucur să pot fi, azi, alături de colegii mei de la APM Mureș, la semnarea istorică a acordului de mediu pentru un proiect de interes public major”, a spus directorul ANPM, Laurențiu Păștinaru, prezent la Târgu-Mureș, la semnarea acordului de mediu.
„Hidroenergia și conservarea biodiversității sunt două domenii care se întrepătrund și pot coexista”, a adăugat el.
Ministrul Fechet spune că speră în continuare că hidrocentrala ar putea produce primul kilowat / oră de energie electrică în acest an. El a mențioat că a făcut un pariu cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în acest sens.
După obținerea acordului de mediu, pașii care vor fi urmați, conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, sunt:
scoaterea definitivă din fondul forestier a 171 de hectare;
defrișarea suprafețelor necesare (39,2 hectare) punerii în funcțiune și eliberarea acestora de vegetație;
umplerea cuvetei lacului, realizarea captărilor secundare şi a drumurilor;
finalizarea lucrărilor de construire necesare punerii în funcțiune a AHE Răstolița;
probe tehnologice.
Miniștrii Fchet și Burduja au promovat intens investiția, pe parcursul anului, menționând că energia hidro este energie verde și că va duce la finalizare investiții de care România are nevoie.
Ei au fost acuzați însă de activiști de mediu și ONG-uri că susțin o investiție ilegală și că ar fi pus presiune pe funcționarii APM Mureș, inclusiv prin declarații publice, pentru a urgenta demersurile de emitere a acordului de mediu.
Directoarea APM Mureș, Cristina Pui, a negat orice fel de presiune și a spus că toată procedura de emitere a acordului a urmat legislația, incluzând studii, dezbateri și consultări, inclusiv cu publicul.
Activistul și biologul Călin Dejeu afirmă că studiile incluse în documentația de mediu ar fi făcute exclusiv în interesul investiției și că chiar așa au arătat impactul semnificativ asupra unor specii acvatice precum lostrița și zglăvoanca.
Experți internaționali pe care i-a consultat personal i-au confirmat că proiectul nu este unul prietenos cu mediul, spune el.
Jeff Opperan, un expert în studiul cursurilor de apă, colaborator al organizaţiei de mediu World Fund Fundation (WVF), afirma într-un articol publicat pe 22 octombrie în Forbes că soluţii precum cele propuse în judeţul Mureş - şi care datează din epoca comunistă - sunt depăşite din punct de vedere al preocupării pentru mediu, contribuind la „declinul naturii.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
