Un judecător al CA Ploiești a suspendat decizia CCR din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale și a decis că este admisibilă cererea de judecare a anulării aceleiași decizii.
Mai mulți foști membri ai Curții Constituționale (CCR) și specialiști în drept au calificat demersul drept o aberație juridică, o formă de activism judiciar excesiv.
În tabăra „turul 2 înapoi” decizia fost întâmpinată ca o reparație mult așteptată. Dar de unde a pornit totul?
Inițiatorul
Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte
Născută în 1965, la Botoșani, Lăcrămioara Axinte a intrat târziu în magistratură - la 33 de ani. Din 1984 și până în 1997 a fost asistentă medicală la Spitalul de Psihiatrie din Botoșani.
În paralel, în 1991, a început să studieze dreptul la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, universitate privată înființată imediat după Revoluție.
După un an în care a fost consilier juridic la o firmă privată, în 1998, a ajuns judecător stagiar la Judecătoria Dorohoi. Din 2003, se mută la Judecătoria Botoșani, apoi în 2009 la Tribunalul Botoșani, la completul de contencios administrativ.
Este numită președinte al Secției în 2016 și iese de aici la pensie, în 2022, la 57 de ani.
În 2023, înființează firma L@xinte SRL, cu obiect de activitate comerț. În primul an de activitate, are profit de aproape 2.500 de lei.
Conform postărilor de pe TikTok, fosta judecătoare se ocupă cu vânzarea produselor Amway.
Lăcrămioara Axinte are și un blog personal, pe care l-a înființat în 2010, unde postează opinii personale asupra unor chestiuni juridice.
Din martie 2021 și până în ianuarie 2025 nu a mai avut nicio postare, când a revenit cu o opinie despre decizia Curții Constituționale (CCR) din 6 decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie.
Fosta judecătoare considera că CCR a anulat întreaga procedură electorală fără a respecta cadrul legal care prevedea anularea doar la sesizarea partidelor sau candidaților. Și că a fost o încălcare a Constituției, a dreptului de vot și a suveranității poporului român.
Articolul critica pasivitatea Justiției și întreba dacă judecătorii, în virtutea independenței lor, vor interveni pentru a restabili ordinea constituțională sau dacă vor rămâne „marionete”.
Și tot după decizia CCR, postările pe rețelele sociale ale fostei judecătoare au devenit critice la adresa magistraților și statului, precum și vădit pro Călin Georgescu.
Lăcrămioara Axinte a fost pe 26 martie la București, la manifestația organizată de ziua fostului candidat la președinție, și s-a fotografiat cu o pancardă pe care scrie „Libertate pentru BogPr”.
Bogpr este considerat finanțator al campaniei lui Călin Georgescu, este subiectul unei anchete penale și pe 21 martie a fost arestat preventiv. Pe numele său Bogdan Peșchir, el a fost eliberat pe 25 martie.
Pe 9 ianuarie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, fosta judecătoare se oferea să îi asiste juridic pe cei care vor să conteste decizia CCR. Postarea sa n-a avut mare ecou - doar 11 comentarii și 15 distribuiri.
„Am susținut din primul moment și, începând din luna ianuarie, la postul Realitatea TV, că Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie poate fi anulată de instanțele de contencios administrativ. Iar ideea acțiunilor individuale multiple înregistrate simultan la toate Curțile de Apel din țară a venit în urma unei discuții într-un live pe TikTok la dnul Ion Spânu, cu juriști care știu carte și vor sancționarea abuzului CCR și reintrarea în cadrul constituțional”, explică, pentru Europa Liberă, Lăcrămioara Axinte, de ce a luat decizia unei acțiuni în masă împotriva deciziei CCR.
Și a trecut la fapte, cu o postare pe TikTok, pe 5 aprilie, în care explică strategia de a ataca în instanță, de cât mai multe persoane, decizia CCR.
Ea publică în paralel, pe blogul său personal, o plângere prealabilă cu datele personale în alb, ca să poată fi completată de cine vrea.
Postarea are aproape 80.000 de vizualizări, 382 de comentarii, aproape 4.800 de reacții și peste 500 de redistribuiri.
„Până la această acțiune introdusă simultan la toate Curțile de Apel, s-au pronunțat doar câțiva judecători asupra acestei chestiuni de drept. Noi nu am făcut altceva decât să aducem această chestiune pe masă a cât mai mulți judecători de contencios administrativ. Ca să aibă posibilitatea să dea o hotărâre cu privire la tot ceea ce am invocat noi ca temeiuri de fapt și de drept pentru anularea Hotărârii CCR”, spune Lăcrămioara Axinte de ce crede că era nevoie de foarte multe acțiuni în instanță.
În zilele următoare, au urmat alte postări în care fosta judecătoare a explicat cum se poate depune această întâmpinare la instanță, care sunt pașii, cum se pot plăti taxele.
„Am primit câteva sute de răspunsuri pozitive, peste 200 de cetățeni români au depus o plângere prealabilă la CCR, iar peste 100 au avut încredere în Justiția din România, au avut încredere că există măcar un judecător la vreo Curte de Apel din țară care va citi cu atenție acțiunea noastră și se va manifesta ca judecător independent și inamovibil, ca exponent al puterii judecătorești care nu se lasă intimidat de oamenii politici, de servicii secrete, de procurori aserviți politic etc”, spune Axinte.
„Sunt mândră că sunt contemporană cu acest judecător care se numește Alexandru Vasile (judecătorul de la Curtea de Apel din Ploiești care a decis suspendarea hotărîrii CCR, n.red.) și cred că mai sunt mulți alții asemenea cu el, numai că nu au avut oportunitatea să aibă această acțiune pe rolul lor”, explică Lăcrămioara Axinte care a fost efectul inițiativei sale.
Cei care au trimis plângeri, la inițiativa ei și urmând procedura sa, sunt parte a unui grup de WhatsApp pe care primesc instrucțiuni.
Fosta judecătoare este acum o susținătoare a lui Călin Georgescu și are, în acest sens, zeci de postări pe pagina ei de Facebook. În martie, s-a implicat chiar și în strângerea de semnături pentru o noua candidatură a lui Georgescu.
„Eu nu l-am votat pe Călin Georgescu în 24 noiembrie, dar intenționam să-l votez pe 8 decembrie. Dar am avut un șoc, când am văzut ce s-a întâmplat în 6 decembrie și față de tot ce s-a întâmplat ulterior. Din acest motiv am hotărât să reapar în spațiul public”, mai spune ea.
Decizia de a depune aceeași plângere la mai multe instanțe din țară, cu aceleași competențe, e o practică prin care o parte implicată într-un litigiu încearcă să găsească o instanță favorabilă, spun specialiștii în drept consultați de Europa Liberă.
O practică bine cunoscută de fosta judecătoare care, așa cum a explicat chiar ea pe pagina sa de TikTok, ar putea aduce măcar o decizie favorabilă de suspendare a hotărârii CCR.
„Dacă vom găsi un judecător de Curte de Apel care sa admită cererea, hotarârea de suspendare va fi executorie și va fi primul pas spre reluarea turului 2”, a explicat ea strategia.
Executantul
Gheorghița Popescu din Pucioasa, județul Prahova
Pe 10 aprilie, la Curtea de Apel din Ploiești este înregistrat dosarul cu nr. 01/42/2025.
Reclamant, o anume Gheorghița Popescu, iar reclamată este Curtea Constituțională. Termenul primit pentru prima ședință de judecată este 24 aprilie. Gheorghița Popescu contestă termenul, cere preschimbarea sa și acordarea unui termen mai scurt, invocând caracterul urgent al solicitării.
„Actul administrativ contestat produce efecte juridice imediate, iar menţinerea acestora până la soluţionarea cererii ar putea cauza prejudicii iremediabile reclamantei. O analiză urgentă a cererii de suspendare este esenţială pentru a preveni producerea unor efecte negative ireversibile, întrucât executarea actului afectează în mod direct drepturi constituţionale şi interese personale ale reclamantei”, scrie în motivarea instanței.
Cererea de preschimbare a termenului a fost judecată pe 16 aprilie și respinsă.
Gheorghița Popescu este din Pucioasa, județul Dâmbovița, și nu a vrut să răspundă întrebărilor Europa Liberă. Din analiza informațiilor privind plângerea sa, din motivare Curții de Apel Ploiești, reiese clar că a folosit modelul fostei judecătoare Lăcrămioara Axinte.
Gheorghita Popescu este doar unul dintre cei aproape 150 de reclamanți identificați de expertul electoral de la think tankul Expert Forum Septimius Pârvu.
El a făcut un inventar al tuturor cererilor de suspendare a deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 – cereri depuse la toate cele 15 Curți de Apel din România și la Tribunalul Argeș. Cele mai multe (111) au fost înregistrate pe 10 aprilie și restul, în ianuarie-aprilie.
Au fost 149 în total, spune Pârvu. Cele mai multe – la Iași, Cluj, București, Suceava și Ploiești. Și în unele cazuri, afirmă expertul, sunt membri ai aceleiași familii care au înregistrat dosarele.
Decidentul
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești
Alexandru Vasile a fost numit judecător în anul 2010 prin decret prezidențial semnat de fostul președinte Traian Băsescu.
Din 2013 și până în 2017, a fost judecător la Tribunalul Prahova și detașat o perioadă la Ministerul Justiției. Detașarea lui s-a terminat după mai puțin de o lună, prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii.
În prezent, este judecător la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel Ploiești.
Alexandru Vasile este originar din Titu, județul Dâmbovița, și a fost căsătorit din 2013 până în 2015. Din lista declarațiilor de avere depuse la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) lipsește cea corespunzătoare anului 2015.
Conform ultimei declarații de avere depusă în 2024, judecătorul are un apartament de 74 de metri pătrați cumpărat în 2019 și o mașină Skoda Octavia fabricată în 2007. Are un depozit de 20.000 lei și un fond de pensie privată deschis în 2005, de 180.158 lei, precum și datorii de 309.700 lei.
În 2024, venitul său a fost de 205.000 de lei net.
Alexandru Vasile a dat, pe 24 aprilie, o decizie care va rămâne în istoria jurisprudenței românești din două motive:
- a dispus suspendarea executării unei hotărâri a Curții Constituționale până la soluționarea definitivă a cererii de anulare,
- a stabilit că CCR poate emite acte administrative atacabile în instanță, ceea ce deschide o cale rar folosită în contenciosul constituțional-administrativ.
Cum a justificat Alexandru Vasile decizia luată în instanță?
Primul pas a fost calificarea Hotărârii CCR nr. 32/2024 ca act administrativ normativ.
Judecătorul a analizat dacă acest tip de hotărâre emisă de CCR este susceptibilă de a fi atacată în instanță, întrucât CCR emite și decizii cu caracter jurisdicțional care nu pot fi cenzurate. Și a stabilit că Hotărârea CCR nr. 32 nu este o decizie jurisdicțională, ci o hotărâre cu caracter administrativ-normativ.
Iar motivele luate în calcul pentru această decizie au fost că nu s-a desfășurat o procedură contradictorie, nu s-au citat părțile, nu au fost prezentate probe într-un cadru adversarial, iar prin conținut și efecte (anularea alegerilor pentru toți cetățenii), este un act cu aplicabilitate generală, nu un act individual.
Odată definită hotărărea CCR ca act normativ și nu jurisdicțional, judecătorul a stabilit că poate fi supusă controlului de legalitate în contencios administrativ, conform art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Mergând mai departe, pe legea contenciosului administrativ, judecătorul a analizat admisibilitatea cererii de suspendare de deciziei CCR pe baza aceluiași act normativ, care stipulează ca necesare două condiții:
- caz bine justificat;
- pagubă iminentă.
Judecătorul a analizat ambele condiții și a considerat că sunt îndeplinite.
Caz bine justificat. Decizia CCR a fost emisă prin autosesizare, motivează judecătorul Vasile, considerată fără temei legal - CCR nu se poate sesiza din oficiu conform Legii nr. 47/1992.
De asemenea, el spune în motivarea deciziei că „actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur”.
Un alt motiv luat în calcul de judecător în susținerea acestei condiții a fost că nu au existat probe privind fraude masive. Dar și „încălcarea prevederilor art. 2 din Constituţie privind suveranitatea şi ale art. 36 alin (1) şi art. 81 alin. (1) privind dreptul de vot şi alegerea preşedintelui, în condiţiile în care, prin anularea integrală a întregului proces electoral, cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României”.
Cât privește condiția de pagubă iminentă, Alexandru Vasile a considerat că „anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024 creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării autorităţii publice reprezentate de Preşedintele României, din perspectiva afectării reprezentativităţii României pe plan extern”.
Și a motivat citând din Indexul Democrației pe 2024, unde România „a fost retrogradată de la «democrație deficitară» la «regim hibrid», principalul motiv indicat în raport fiind «anularea controversată» și «în circumstanțe neclare» a alegerilor prezidențiale din 2024. Motivarea Curții Constituționale a României de anulare a turului doi de scrutin este considerată «șubredă», luată pe baza unor «rapoarte obscure ale serviciilor de informații privind interferența Rusiei în alegeri», în care «dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile»”, scrie în motivare.
Și s-a pronunțat pe fond: „Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”.
Motivele de nelegalitate invocate de reclamanta Gheorghița Popescu – cele privind excesul de putere al CCR, lipsa probelor, încălcarea procedurilor, afectarea drepturilor fundamentale și a suveranității – au fost considerate serioase și bine susținute de judecător.
Ca urmare, Alexandru Vasile a decis că există suficiente indicii de nelegalitate și consecințe grave și iminente ale Hotărârii CCR nr. 32/2024 și a dispus suspendarea executării hotărârii CCR până la soluționarea definitivă a cererii de anulare.
Decizia judecătorului nu este definitivă și a fost atacată cu recurs.
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești este cercetat disciplinar de către Inspecția Judiciară, în urma unei sesizări făcute de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Conform comunicatului CSM, sesizarea Inspecției Judiciare are ca scop verificarea unei eventuale abateri disciplinare săvârșite de judecătorul Alexandru Vasile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
