Actualizare 18:00 -„Soluția de astăzi a Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. Prin urmare, problema de drept născocită de suveraniști a fost soluționată: în toate dosarele existente în țară unde s-a contestat decizia CCR se va respecta autoritatea lucrului judecat de Curtea Supremă. Toate acele dosare vor fi închise pe motiv că o instanță judecătorească nu poate pune la îndoiala soluția Curții Constituționale, nu doar cea privind alegerile, ci orice fel de soluție de acum încolo”, a declarat pentru Europa Liberă Cristi Danileț, fost judecător și militant pentru educaţia juridică a cetăţenilor, independenţa justiției şi responsabilitate publică.
Actualizare ora 17:25.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis vineri după amiază recursurile declarate de Curtea Constituţională și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei de joi, 24 aprilie, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Judecătorii Instanței Supreme au casat sentinţa şi, rejudecând, au decis să admită excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în a judeca și alte dosare similare.
Judecătorii au respins astfel cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, privind anularea alegerilor, formulate de Gheorghiţa Popescu, ca inadmisibile.
Decizia Înaltei Curți este definitivă.
Actualizare ora 15:20.
Vineri, la ora 16, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Contencios administrativ şi fiscal, judecă recursul depus de Curtea Constituțională și de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la decizia de joi a Curții de Apel Ploiești.
În acest dosar, sesezarea a făcut-o Gheorghița Popescu.
Actualizare ora 15:17.
Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, de anulare a alegerilor prezidențiale.
Știrea inițială
Pe 24 aprilie, un judecător de la Curtea de Apel Ploiești, de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a acceptat una dintre contestațiile la decizia Curții Constituționale din 6 decembrie privind suspendarea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024.
Mai multe autorități au reacționat la această decizie, pe care specialiștii în drept au denumit-o un abuz judiciar.
Joi seara, la ora 22:26, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că „Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza”.
Este vorba despre cauza de la Curtea de Apel Ploiești.
Tot joi seara, Ministerul Public a anunțat că „Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”.
Înalta Curte de Casație și Justiție din București va judeca recursul din acest dosar.
Decizia luată la Ploiești prevede:
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat (s.n.). Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024”.
Biroul Electoral Central a anunțat joi seară că alegerile prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai sunt în grafic, așa că „activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a președintelui României”.
Ministrul Justiției numește avalanșa de cereri „un atac”
„Din luna ianuarie, s-au înregistrat aproape 150 de dosare în care CCR e intimat și ar putea fi legate de anularea hotărârii 32 privind anularea alegerilor”, a constatat expertul în politici publice, inclusiv electorale, Septimius Pârvu, după ce a verificat sesizările pe portalul instanțelor de judecată din România.
Potrivit acestuia, cele mai multe au ajuns la Curțile de Apel din București, Iași, Cluj, Suceava, Ploiești și Alba Iulia.
„În mod evident este o acțiune coordonată, întrucât multe dintre ele sunt înregistrate în zile foarte apropiate. În unele cazuri am găsit nume de membri ai aceleiași familii care au înregistrat dosarele”, a mai spus el.
Expert Forum a publicat vineri, la prânz, o analiză a situației pe care o puteți găsi aici.
Septimius Pârvu, specialist al organizației Expert Forum, mai scrie pe contul său de Facebook că „nu e clar în toate cazurile, la ce se referă obiectul dosarului, dar bănuim că acesta este subiectul”.
Tot expertul constată că, până acum, aproximativ 50 dintre dosare au fost respinse de Curțile de Apel sesizate pe motive de inadmisibilitate sau de necompetență - cele mai multe la București.
„Sunt destule dosare care au termene în perioada următoare, ultimele zile din aprilie sau în luna mai”, completează Septimius Pârvu.
Verificările Europei Libere arată că două dintre dosarele deschise au termen de judecată chiar astăzi, 25 aprilie, la Curtea de Apel Galați.
De altfel, într-una dintre cauze, magistrații gălățeni au respins deja ca „inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Mocanu Florian, în contradictoriu cu pârâta Curtea Constituțională", potrivit portalului instanțelor de judecată.
Alte dosare cu același obiect au termen de judecată în zilele următoare în mai multe instanțe din țară.
Contactat de Europa Liberă, ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că nu a știut despre această avalanșă de cereri ajunse la instanțe în ultimele patru luni. A aflat abia joi.
El crede însă că „este improbabil că această situație să fie întâmplătoare”.
Ministrul Justiției evaluează situația astfel: „Nu avem încă o evaluare efectivă asupra acestui fenomen, dar față de datele prezentate mediatic, cred că se poate vorbi de un fenomen de atac la mai multe instanțe din țară a hotărârii Curții Constituționale.”
„Nu știu dacă este efectiv un atac în sens judiciar. Dacă sunt foarte multe persoane care au exercitat astfel de acțiuni cu caracter similar sau identic, este improbabil ca această situație să fie întâmplătoare”, mai spune ministrul pentru Europa Liberă.
„Evident că există un drept de acces la Justiție. Oricine se poate adresa Justiției, dar în măsura în care este un demers politic și nu juridic, atunci, evident, el nu poate reflecta decât o anumită optică de încercare de decredibilizare a instituțiilor statului național român”, susține ministrul Radu Marinescu în declarația pentru Europa Liberă.
Ministrul explică, la fel ca alți juriști, că „legea nu prevede o cale de atac în contencios administrativ împotriva hotărârilor și deciziilor Curții Constituționale”.
Ori, în avalanșa de aproximativ 150 de cereri, exact asta cer reclamanții: anularea unei decizii a Curții Constituționale.
O decizie de anulare a unei hotărâri a CCR nu a existat niciodată în ultimii 30 de ani, completează ministrul Justiției.
„Aceste hotărâri ale Curții Constituționale pronunțate în materie electorală au un caracter definitiv. Ele nu constituie acte administrative și nu pot să fie atacate ca atare în contencios administrativ”, explică Marinescu.
El mai spune că Legea 554 din 2004 a contenciosului administrativ prevede foarte clar care sunt actele cu caracter administrativ care pot să fie atacate în fața instanțelor judecătorești din România.
„Unde legea nu distinge, nici noi nu putem să distingem. Dacă legea nu a specificat expres că ar putea să fie atacate aceste hotărâri ale Curții Constituționale și nu le-a atribuit un caracter administrativ, dimpotrivă, a exclus astfel de căi de atac, înseamnă că ele nu pot să fie atacate în contencios administrativ”, a mai spus ministrul.
Coordonatoarea activităților anticorupție de la Expert Forum, Laura Ștefan, spune că interpretarea unei legi în manieră personală nu este o excepție în România.
„Asta o problemă veche a Justiției din România, această abordare creativă a judecătorilor și o lentoare în a impune niște standarde pe soluțiile judecătorești, judecătorii apărându-se mereu cu independența lor și cu posibilitatea ca fiecare judecător să interpreteze în mod individual și personal legea”, spune Laura Ștefan, pentru Europa Liberă.
„Și iată, ajungem la astfel de situații absolut inacceptabile într-un stat de drept în care ordinea juridică este întoarsă cu susul în jos printr-o decizie absolut discreționară unui judecător de Curte de Apel”, adaugă experta anticorupție.
Ea crede că soluția pentru o Justiție coerentă este „întoarcerea competenței pe corupția judiciară la DNA (Direcția Națională Anticorupție)”.
În anul 2017, Puterea de la acel moment a modificat Legile Justiției, iar DNA a rămas fără atribuția de a ancheta magistrați pentru corupție.
Întrebată dacă în cazul de la Ploiești crede că este vorba despre corupție, Laura Ștefan a răspuns: „Eu nu pot să cred că în cazul de față este vorba de necunoașterea legii”.
Cum au fost instruiți oamenii să atace în instanță decizia de anulare a alegerilor
Pe un site creat special - https://anulareccr.vercel.app/ - apar instrucțiuni privind depunerea cererilor în Justiție pentru „anulare act administrativ” și „suspendare executare act administrativ”.
Autorii au explicat petenților toți pașii necesari pentru inițierea constestării deciziei CCR de anulare a alegerilor.
Tot pe acest site, actualizat ultima oară pe 12 aprilie 2025, există și o trimitere către un tutorial video publicat pe un cont de TikTok cu numele Lăcrămioara Axinte.
Ea începe filmarea astfel: „Haideți să vă arăt cât de ușor se poate plăti taxa de timbre pe ghișeul.ro!”. Este vorba despre taxa de 20 de lei, respectiv de 50 de lei pentru cele două acțiuni, de „anulare act administrativ” și „suspendare executare act administrativ”.
Ea îi sfătuiește în postare și că plata taxei trebuie să se facă „fără autenficare” pe portalul online de plată a taxelor către stat.
La final, după ce mai explică felul în care trebuie completat fiecare rubrică, autoarea le urează „Succes” petenților.
Nu înainte de a le transmite că pot apela pentru contestarea deciziei CCR la orice Curte de Apel din România.
Siteul de iventigații Snoop.ro scrie vineri dimineața că Lăcrămioara Axinte a fost vicepreședintă a Tribunalului Botoșani.
Jurnaliștii de la Snop mai scriu că Axinte este urmărită, pe TikTok, de peste 31.000 de oameni și că „este cunoscută drept o fană a fostului candidat Călin Georgescu”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
