În cele 19 zile trecute din această campanie electorală, Elena Lasconi a pierdut sprijinul partidului în cursa spre Cotroceni, iar Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că-l sprijină pe Nicușor Dan. Conflictul dintre Lasconi și USR a ajuns în instanță.
Numele lui Crin Antonescu a apărut într-un dosar al fostei Securități, după ce a dat, în anii 1980, o declarație despre un prieten.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a considerat că declarația semnată de el nu îl califică drept fost colaborator. Antonescu a spus că nu l-a turnat pe prietenul lui ci, dimpotrivă, că a fost el însuși investigat de poliția secretă comunistă.
Candidatul independent Nicușor Dan a semnalat că a fost ținta unor atacuri coordonate de „roiuri” de boți pe platformele sociale, care au generat interacțiuni suspecte la postările sale, inclusiv like-uri și comentarii de la conturi false.
De asemenea, candidatul independent la președinție Victor Ponta a declarat că a inundat satele românești, în 2014, pe când era prim ministru, pentru a salva Belgradul. Ulterior și-a mai nuanțat declarațiile, dar furtuna de reacții se declanșase deja.
George Simion a fost practic, aproape invizibil, în primele zile de campanie. A revenit în forță în jurul Paștelui, cu un îndemn în 11 puncte - ce trebuie să facă românii pentru a avea președinte din primul tur.
Candidatul AUR și-a menținut declarația că, odată ales, va demisiona și îl va aduce președinte pe Călin Georgescu, a scris Gândul.
Bătălia electorală e acum pe ultima sută de metri și, dacă e să ne luăm după cum au fost investiți banii, se duce aproape exclusiv în online și la televiziuni.
Cum s-au descurcat principalii competitori pe rețele sociale
Europa Liberă a analizat performanțele postărilor principalilor cinci candidați la fotoliul de la Cotroceni pe platformele sociale în perioada 1 martie - 23 aprilie.
George Simion are cele mai puține postări pe Facebook (84), dar a strâns cele mai multe reacții (4,02 milioane). La fel și pe TikTok – 44 de postări și 3,79 milioane de interacțiuni.
Campionul interacțiunilor pe Instagram este Victor Ponta, cu 4,48 de milioane la 214 postări.
Pe YouTube, cel mai bine au fost primite clipurile postate de Crin Antonescu, 57 la număr, care au adunat 14,7 milioane de interacțiuni.
La bursa pariurilor Nicușor Dan pierde teren, Crin Antonescu urcă spectaculos
Nicușor Dan a condus în opțiunile pariorilor de pe cea mai importantă platformă de pariuri online din lume, polymarket.com, în 87 de zile din cele 96 de când secțiunea dedicată alegerilor din România este activă.
Clasamentul s-a schimbat pe 18 aprilie, când pe prima poziție s-a instalat Crin Antonescu. Cum a evoluat bursa pariurilor de la începutul campaniei electorale?
Pe 4 aprilie, în prima zi a campaniei electorale, candidatul Alianței România Înainte era cotat cu doar 13% – cele mai puține șanse dintre cei patru competitori considerați favoriți pe platforma polymarket.ro: Nicușor Dan, Crin Antonescu, George Simion și Victor Ponta.
Antonescu a urcat constant și a depășit 30% pe 16 aprilie, iar pe 23 aprilie a atins 36% șanse, cea mai mare valoare de până acum. Este cea mai spectaculoasă ascensiune din campanie, conform datelor de pe platforma de pariuri.
Nicușor Dan a evoluat invers. Dacă pe 4 aprilie actualul primar al Capitalei conducea detașat cu 39,5% șanse, iar pe 12 aprilie atingea un vârf de 45%, trendul s-a inversat brusc. A scăzut la 26% în ultimele zile.
Liderul AUR, George Simion, și-a menținut o prezență constantă în clasament, de la începutul aceste campanii electorale. A oscilat între 27,5% și 30,5%. Acum este la 28%.
Candidatul independent Victor Ponta a intrat în campania electorală cu 15,7% șanse, dar a pierdut treptat din susținere. A ajuns la doar 9% pe 23 aprilie.
Probleme mari în campania în online
Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din România, Biroul Electoral Central (BEC) joacă rolul de arbitru în mediul online.
Mai exact, primește reclamații, le analizează și solicită marilor platforme sociale să ia măsuri în cazul în care postările nu respectă legea electorală.
Și a avut ceva de lucru. De pe 4 pe 22 aprilie, membrii biroului au analizat 648 de sesizări, din care au admis 338.
80 dintre sesizări au fost depuse de AUR, cinci de USR, una de PNL, două de Expert Forum și restul de persoane fizice, din care 96 - domnul A.S., 95 - doamna D.P.
Doar în a doua săptămână de campanie, BEC a anunțat că a eliminat:
- 141 materiale publicitare politice cu conţinut considerat ilegal, care au fost postate de către formaţiuni politice, candidați, oameni politici ori persoane care au funcţii publice. Motivele eliminărilor sunt fie nerespectarea semnalării materialelor de publicitate politică, fie alte încălcări ale legislaţiei campaniei electorale;
- 17 materiale publicitare politice cu conţinut ilegal postate de către persoane fizice, dar care „sunt actori politici cu potenţial de influenţare a electoratului” - pentru nerespectarea legii privind semnalarea materialelor de publicitate politică sau pentru alte încălcări ale legislaţiei campaniei electorale;
- 19 decizii - 3% din numărul total - adoptate de BEC de la începutul campaniei electorale (pe 4 aprilie), fie de admitere a plângerilor, fie de respingere, au fost contestate în instanţă de către persoanele fizice ori juridice interesate. Până miercuri, 23 aprilie, au fost menţinute 16 decizii, iar în alte trei cazuri litigiile sunt în curs de soluţionare.
Între postările reclamate se regăsesc multe profiluri recurente.
Pagina de Facebook „România Informată Corect” a fost reclamată de multiple ori la BEC pentru postări care nu respectă legea. A fost înființată în noiembrie 2024, are un singur administrator și 8.000 de urmăritori.
Ultimele decizii care privesc acest profil sunt din 19 aprilie și 21 aprilie. Postările reclamate la BEC au fost deja eliminate de Meta, dar pe pagină rămân în continuare postări cu caracter electoral.
E vorba despre postări pro George Simion și Călin Georgescu.
„România Informată Corect” redistribuie postările acestor doi politicieni și e în război cu grupul „Ai de noi”, care luptă contra dezinformării pe Facebook și care a raportat de foarte multe ori postările fake-news ale paginii.
Pagina de TikTok „Gorjeni pentru Gorj” a fost subiectul mai multor decizii BEC.
Postările sale sunt în favoarea lui Victor Ponta, iar cele reclamate la BEC au fost deja eliminate de pe platformă. Rămân, însă, în continuare, alte multe clipuri care îl susțin pe fostul lider social-democrat.
O altă instituție implicată în lupta contra postărilor ilegale pe platformele sociale este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care a emis 23 de decizii de eliminare a conținutului ilegal, de la începutul campaniei electorale.
Dezinformarea explodează în campania electorală din 2025: deepfake-uri, fake news și discursuri naționaliste
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este marcată de un val fără precedent de dezinformări virale pe rețelele sociale, spun experții de la Funky Citizens, într-un raport publicat recent.
Conținuturi manipulate, conturi false și narațiuni conspiraționiste amenință integritatea dezbaterii publice și credibilitatea procesului democratic. Experții și instituțiile trag un semnal de alarmă: ne confruntăm cu o „infodemie electorală” în toată regula.
Una dintre cele mai alarmante tendințe este proliferarea videoclipurilor de tip deepfake – materiale falsificate în care candidații sau oficialii apar în situații compromițătoare sau spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată, conform știrileprotv.ro.
Unele dintre aceste clipuri au fost difuzate pe TikTok și Facebook și au devenit virale în doar câteva ore. Digi24 a realizat un reportaj care arată cât de greu este pentru public să distingă între real și fals, mai ales când tehnologia e folosită cu intenție malițioasă.
Mai multe surse au semnalat manipularea sondajelor de opinie în favoarea unor candidați.
Un exemplu notoriu este publicarea unor date care susțineau că 45% dintre alegători sunt nehotărâți – cifră pe care sociologii o consideră „fake news total”, conform stirileprotv.ro. Aceste pseudo-sondaje creează confuzie și pot influența deciziile alegătorilor, erodând încrederea în cercetările de opinie legitime.
Organizația Funky Citizens a identificat o creștere a narațiunilor anti-occidentale și pro-ruse, propagate prin conturi anonime pe Facebook și TikTok.
Printre cele mai răspândite teme se numără afirmațiile că alegerile sunt manipulate de stat, că turul al doilea ar fi fost anulat la presiunea unor puteri externe sau că SUA sprijină reluarea acestuia.
În acest context, Călin Georgescu a fost prezentat de unele surse ca președinte „ales” sau „de facto”, în timp ce România era descrisă ca victimă a influenței occidentale – în special a Uniunii Europene și Franței, spune raportul Funky Citizens.
Pe aceeași linie, au circulat mesaje alarmiste care susțineau că România este târâtă într-un posibil conflict militar, fiind folosită ca pion de către aliații occidentali.
„Afirmațiile și speculațiile că Georgescu se pregătește să candideze sau deja candidează la viitoarele alegeri au fost de asemenea prevalente în acest interval de raportare. Aceste narațiuni îl prezintă adesea ca un salvator politic sau candidat anti-sistem, confruntându-se cu opoziția elitelor corupte sau a intereselor străine, și tind să mobilizeze sprijin prin invocarea naționalismului și sentimentului anti-globalist”, scrie Funky Citizens în raport.
De asemenea, discursurile referitoare la reluarea celui de-al doilea tur anulat al alegerilor prezidențiale au fost prevalente.
Narațiunile propagate pe rețelele sociale sugerează aprobare sau presiune externă, în special din partea SUA, care ar sprijini reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Dar și de declarații care ar susține legitimitatea lui Călin Georgescu ca președintele ales sau de facto al României.
Cât a costat până acum campania prezidențială? Pe ce au fost cheltuiți banii și de unde provin
Până la mijlocul lunii aprilie (raportul include ziua de 17 aprilie), candidații la alegerile prezidențiale din 2025 au cheltuit nu mai puțin de 67,7 milioane lei (peste 13 milioane de euro), potrivit unui raport al think thank-ului Expert Forum (EFOR), care analizează datele oficiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Cei mai mulți bani au fost investiți în campania candidatului Alianței România Înainte (PSD+PNL+UDMR), Crin Antonescu - 45,3 milioane lei, adică 66% din totalul sumei cheltuite de toți competitorii.
Pe locul doi se situează Victor Ponta cu 11,1 milioane lei, urmat de George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor - AUR), care a raportat cheltuieli de 5,2 milioane lei.
Iar candidații au mizat pe promovarea online și TV:
- promovare online: 28,7 milioane lei (42%)
- reclamă la radio, TV și presă scrisă: 28 milioane lei (41%)
- materiale tipărite (afișe, pliante, broșuri): 7 milioane lei (10%)
Pentru candidatul Crin Antonescu, Partidul Social Democrat (PSD) a lucrat cu firmele:
- Concept Media Management – 18,9 milioane de lei pentru promovare TV
- Vertigo Events – 11,5 milioane de lei pentru online
- The Plan B Concept – 7,2 milioane de lei pentru servicii digitale.
Toate aceste firme au legături anterioare cu PSD sau cu persoane care au finanțat formațiuni politice în trecut.
Victor Ponta a investit masiv în online și televiziune:
- TV Buzău Trust Campus SRL – 4,5 milioane de lei (online)
- RTV HD SRL – 2,1 mililioane de lei (TV, România TV)
George Simion a declarat cheltuieli exclusiv pentru tipărituri, toate încasate de DGI Multimedia Design SRL, o firmă apropiată partidului.
Reclame plătite de terți
EFOR atrage atenția în raportul său asupra unor cheltuieli neraportate pentru publicitate online, inclusiv pe Facebook și TikTok.
„Considerăm că au existat anumite costuri care au fost plătite de terți în mod netransparent. De exemplu, am observat o rețea de conturi Facebook care au promovat reclame cu peste 200.000 de lei în perioada 8-14 aprilie; aceste conturi au fost dezactivate la momentul publicării acestui raport”, scrie în raportul Expert Forum.
Este vorba despre conturile de Facebook care îl promovează neasumat pe Victor Ponta și despre care și Europa Liberă a scris aici.
Nicușor Dan, un alt candidat independent, a investit aproape toți banii (4 milioane lei) în promovare online, contractul principal fiind derulat cu firma Terramin Mesh Marketing, cu care a colaborat și la alegerile locale din 2024.
Totalul veniturilor candidaților, declarate până pe 17 aprilie, este de 69,7 milioane lei.
Iar banii vin fie din contribuții proprii și transferuri de la partid, în cazul candidaților care au sprijin politic.
Majoritatea fondurilor cu care au contribuit candidații până acum vine din împrumuturi (peste 98%), în timp ce donațiile sunt aproape inexistente. Legea limitează contribuțiile persoanelor fizice la 810.000 lei și interzice contribuțiile din partea persoanelor juridice sau ale terților.
Cine sunt donatorii?
Cele mai mari contribuții proprii le-au declarat candidații independenți Victor Ponta – 16,7 milioane de lei, și Nicușor Dan – 4,4 milioane de lei.
Crin Antonescu, George Simion și Elena Lasconi nu au declarat contribuții din fonduri proprii.
Deși raportarea către AEP este obligatorie, transparența acestor venituri este redusă, semnalează EFOR. Nu se cunoaște identitatea donatorilor sau a creditorilor.
Valoarea totală a transferurilor de fonduri de la partide spre campania electorală este de 44,7 milioane de lei.
Cei mai mulți bani au fost transferați pentru candidatul Crin Antonescu (Alianța România Înainte) - 38,5 de milioane de lei, cei mai mulți de la PSD– 34,1 milioane de lei. UDMR a contribuit cu 2,4 milioane de lei, iar PNL, cu 2 milioane de lei; Transferurile provin doar din fonduri private, nu din subvenții, scrie EFOR.
AUR a transferat pentru candidatul George Simion din împrumuturi 7 milioane de lei, iar USR – 280.000 de lei pentru Elena Lasconi, candidatul pe care partidul nu-l mai susține, din 9 aprilie, în actuala cursă electorală.
Conform legii, fiecare competitor poate cheltui în campania electorală până la 81 de milioane de lei, echivalentul a 20.000 salarii minime brute (în 2025, salariul minim este 4.050 lei).
Limitele procentuale legale impun ca cel mult 40% din cheltuieli să fie direcționate către promovare în presă, radio și TV, iar maximum 30% – în online.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
