Pe 5 aprilie, candidatul independent la președinția României Nicușor Dan a publicat pe Instagram un clip electoral care, din punct de vedere legal, are toate elementele necesare – identificatorii solicitați de Biroul Electoral Central (BEC).
Postarea a ajuns până pe 16 aprilie să aibă 107.000 de like-uri și peste 130 de comentarii. Asta în condițiile în care, postările anterioare, candidatul strângea, de regulă, doar câteva mii de reacții.
Cine i-a dat like? Lista e lungă și plină de nume care mai de care mai ciudate.
Iată câteva exemple:
👍 Ll_narega_model – cont creat în ianuarie 2025, are două postări și 24 urmăritori
👍 Usha.pullom123 – cont creat în decembrie 2024, care o postare și șase urmăritori
👍 Md_masoom071 – cont creat în februarie 2025, nu are nicio postare și doi urmăritori
👍 Its__shivam__632 – cont creat în martie 2024, are o postare și 38 urmăritori.
Fenomenul s-a repetat și în cazul postărilor lui Nicușor Dan de pe TikTok.
Pe 15 aprilie, candidatul Nicușor Dan anunță pe platformele sociale că e sub un atac al boților.
„Pe conturile mele de Instagram (@nicusor.dan.pg) și TikTok (@nicusordanpmb) s-a întâmplat ceva ciudat: În ultimele 24 de ore, au apărut mii de urmăritori noi, zeci de mii de distribuiri și mii de comentarii pozitive, venite brusc, dintr-o singură direcție. La prima vedere, pare că ne-ar ajuta. Dar specialiștii spun altceva: «Acesta este un atac mascat». Un val artificial de interacțiuni, urmăritori falși și comentarii forțate, dăunează grav contului. Algoritmii platformelor identifică rapid activitatea neautentică și penalizează drastic pagina.”
La câteva ore mai târziu, Nicușor Dan semnalează probleme și pe contul său de Facebook.
Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.
Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.
Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.
Nicușor Dan explică în postarea sa de ce îl îngrijorează atacul boților.
„Când Instagram sau TikTok detectează creșteri bruște nefirești, consideră că e manipulare. Drept urmare, limitează reach-ul real, adică postările ajung la mai puțini oameni autentici. Pagina poate fi marcată ca «riscantă» sau «suspicioasă», iar acest lucru afectează tot ce publicăm. Specialiștii spun clar: «O campanie serioasă nu folosește boți. Mai ales nu într-o formă atât de agresivă. Asta e sabotaj, nu promovare». Pe scurt: Urmăritorii și comentariile false NU ne ajută. Ne sabotează. E o strategie folosită ca să pară că noi încercăm să manipulăm online-ul, dar de fapt suntem ținta unui atac. Noi mergem mai departe cu transparență. Nu avem nimic de ascuns. Nu ne temem de cei care joacă murdar!”.
Într-o conferință de presă organizată joi, Nicușor Dan a negat că boții ar fi fost plătiți chiar de el. El nu a vrut să facă vreo supoziție privind sursa lor.
„Nu vreau să intru pe teritoriul conspirațiilor, al suspiciunilor. Problema mea este cu statul român, care trebuie să organizeze corect niște alegeri”, a spus el.
De ce consideră Nicușor Dan că aceste rețele de boți sunt în defavoarea lui și de ce se teme, de fapt?
Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.
„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.
Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.
„Conturile anonime, operate de rețele asistate uman si/sau automatizate prin boți, care activează mai ales în zona de conținut pretins informativ ar trebui, desigur, interzise, iar aceste softuri – blocate de marile platforme”.
Experimentul Georgescu
Conform documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în decembrie 2024, campania electorală a candidatului independent Călin Georgescu a fost susținută de o rețea vastă de conturi false pe TikTok. Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, înainte ca acestea să fie anulate.
TikTok a identificat și eliminat o rețea de 27.217 conturi false care îi promovau atât pe Călin Georgescu, cât și partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin comentarii masive menite să manipuleze discursul electoral din România.
Informația e confirmată și de un raport TikTok, publicat în martie 2025, în care cele 27.217 conturi sunt caracterizate ca „fake engagement”. Cu alte cuvinte, boți.
Pe 10 decembrie 2024 jurnaliștii de la snoop.ro demonstrau cum a reușit o postare pe TikTok a lui Călin Georgescu să aibă patru milioane de vizualizări într-o singură zi.
Și Recorder.ro a făcut o demonstrație asemănătoare, cu un candidat fictiv, care a reușit, într-o oră, să obțină un milion de vizualizări ale unui așa zis videoclip de prezentare.
Serviciul Român de Informații (SRI) a semnalat în documentele transmise CSAT că această campanie de promovare agresivă a fost derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și a exploatat algoritmii platformelor de social media pentru a crește rapid popularitatea lui Călin Georgescu.
Analiza SRI a indicat că activitatea conturilor de TikTok care l-au promovat pe Călin Georgescu a fost coordonată de un actor statal, care a utilizat canale alternative de comunicare pentru a rostogoli mesajele pe platformă.
Ca urmare a acestor constatări, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din 2024. Detalii despre această decizie, în articolul de mai jos:
Raportul TikTok din martie 2025 scotea la iveală că nu doar Călin Georgescu s-ar fi folosit în campanie de conturi false, ci și alți foști candidați – Nicolae Ciucă, Mircea Geoană.
Varianta 1. Alegerile din România, din noiembrie 2024, punct de inflexiune în politicile platformelor sociale
Temerile lui Nicușor Dan ar putea fi legate de modul în care platformele reacționează acum la „roiurile” de boți. Care, conform noilor politici implementate de platforme, ar avea efectele negative descrise de el: scăderea numărului de utilizatori la care ajung postările sale sau eventuale restricții ale contului său.
„Cred că și platformele sunt mult mai atente la chestiile astea, adică există o atenție mai mare decât exista înainte de alegerile din toamnă”, spune Septimius Pârvu, expert electoral la think tank-ul Expert Forum, pentru Europa Liberă.
Cum acționează marile platforme sociale în aceste cazuri?
Meta: „Am detectat un comportament neobișnuit pe contul dumneavoastră”
Pentru a menține integritatea platformelor, Meta (deținătorul Facebook și Instagram) poate lua o serie de măsuri împotriva comportamentului neautentic și al angajamentului fals.
Aceste măsuri sunt detaliate în Centrul de Transparență al Meta:
- Eliminarea conturilor și conținutului inautentic
Meta interzice crearea și utilizarea conturilor, paginilor sau grupurilor false care induc în eroare utilizatorii cu privire la identitatea, scopul sau popularitatea conținutului. Astfel de conturi și conținuturi sunt eliminate pentru a preveni manipularea dezbaterilor publice; - Restricționarea sau dezactivarea conturilor pe care apar conținut neautetic și fake engagement
Conturile care încalcă standardele comunității sau standardele de publicitate pot fi restricționate sau dezactivate. Aici sunt incluse și cazurile de comportament neautentic coordonat sau evaziune a aplicării politicilor; - Reducerea distribuției conținutului distribuit neautentic
Meta reduce vizibilitatea conținutului care este distribuit în mod neautentic, cum ar fi postarea repetitivă a aceluiași conținut pe mai multe conturi, pentru a menține autenticitatea fluxurilor utilizatorilor.
TikTok și-a înăsprit politicile de fake engagement și comportamente înșelătoare.
„Suntem încântați să lansăm o nouă politică privind publicitatea care dezinformează în legătură cu schimbările climatice în Spațiul Economic European (SEE) la sfârșitul anului 2024. Aceasta se adaugă politicilor existente care interzic comportamentele înșelătoare, neautentice și manipulative și, în special, politicii noastre privind dezinformarea, care acoperă dezinformarea periculoasă, dezinformarea medicală, teoriile conspiraționiste periculoase, precum și conținutul sintetic și manipulat”, a anunțat platforma în martie 2025.
TikTok anunța tot atunci și care sunt măsurile aplicate.
„Dacă sesizăm conturi sau conținut cu metrici umflate în mod neautentic, vom elimina urmăritorii falși sau aprecierile asociate. Conținutul care păcălește sau manipulează alți utilizatori pentru a crește valorile de engagement, cum ar fi promisiunile de tip «like-pentru-like» și stimulentele false pentru a interacționa cu conținutul (pentru a crește cadourile, urmăritorii, aprecierile, vizualizările sau alți indicatori de engagement), nu vor mai fi eligibile pentru a apărea în feedul «Pentru tine»”.
Varianta 2. Nicușor Dan se teme de acuzații
Anularea alegerilor din noiembrie 2024 tocmai pe motive de viciere gravă a procesului electoral și influențarea electoratului poate fi o altă explicație a reacției lui Nicușor Dan. Suflă și în iaurt.
„Bănuiesc că este și un – nu știu – statement de apărare, atât timp cât afirmă că nu sunt boții lui. Cred că poate fi și o metodă de a discredita contracandidați, că zici «uite, domnule, ce face X sau face Y, cum a făcut Georgescu, că ne aduce boți pe cap acum»”, spune Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
O altă problemă care ar putea apărea în același context este cea a finanțării: cine a plătit boții? Iar aici ar putea interveni Biroul Electoral Central, care să îl întrebe pe Nicușor Dan acest lucru.
„Poate ar fi utilă o discuție și cu Autoritatea Electorală din perspectiva finanțării pentru genul ăsta de activitate – în ce măsură este legală sau nu”, spune Septimius Pârvu.
Facebook-ul e plin de boți pentru candidații la Președinție
Facebook și Instagram sunt singurele platforme sociale care raportează plățile făcute pentru publicitate.
Iar în lista de utilizatori care au plătit pentru promovarea postărilor (politice sau apolitice) s-au strecurat, în ultimele luni, mai multe pagini neasumate politic, dar care fac campanie pentru un candidat la președinție.
Este vorba, printre altele, de paginile „România pe primul loc” – în care s-au investit peste 230.000 de lei, „România în focus” – peste 100.000 de lei, „Pulsul României” – aproape 90.000 de lei, „Flux de Știri” – 84.000 de lei, „Diaspora conectată” – 27.000 de lei.
Toate aceste pagini îi fac campanie lui Victor Ponta, în special prin denigrarea contracandidaților săi.
„Pe contul meu personal de Facebook, unde am peste un milion de urmăritori, promovarea a fost plătită strict din banii mei personali, fiind vorba de sume mici. După începerea campaniei, o să folosesc (dacă este cazul) sume pe care le voi declara în totalitate la Autoritatea Electorală Permanentă. Nu dețin alt cont de Facebook decât acesta”, a răspuns, pe 24 martie, Victor Ponta, la solicitarea Europa Liberă România.
Contul „România pe primul loc” a fost închis la solicitarea deținătorului, a confirmat Meta pentru Europa Liberă.
Toate aceste conturi, cu excepția „Flux de Știri”, au fost deschise de o singură persoană, care a asociat un cont de Gmail al unui cetățean francez, compromis de un atac cibernetic.
„Eu cred că toate partidele, sub o formă sau alta, au folosit și folosesc și troli, și boți”, spune Septimius Pârvu.
Paginile cu pricina au fost reclamate de Expert Forum la Biroul Electoral Central.
„Sunt pline de conturi nereale care comentează și care sunt acolo ca să crească vizibilitatea. Deci, e clar că genul ăsta de practici au fost folosite și vor fi folosite în continuare. Doar că acum cred că sunt și un subiect mai sensibil, de fapt”, concluzionează el.
Nicușor Dan a depus sesizări privind atacul boților la Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea de Reglementare în Comunicații, Ministerul de Interne, Departamentul de Securitate Cibernetică și Parchet, dar și la instituții europene și la marile platforme de social media – Meta și Tik Tok.
„Am vrea ca o instituție a statului să ne spună cine a plătit boții ăștia, de unde vin, cine e compania, eventual cine a plătit acea companie, ca să avem o siguranță” a declarat Nicușor Dan, pe 16 aprilie, într-o conferință de presă.
Ca toate aceste probleme să dispară este nevoie ca „legislația electorală europeană să fie actualizată cât mai rapid, pentru a fi adusă la zi în contextul în care consumul algoritmic de media via rețele sociale are un impact din ce în ce mai serios asupra bunei desfășurări a oricărei campanii electorale”, crede expertul în social media Dragoș Stanca.
Europa Liberă a întrebat Biroul Electoral Central cum interpretează declarația lui Nicușor Dan și acuzația de interferență a boților în postările sale. Până la ora publicării acestui articol, BEC nu a răspuns.
Vom reveni cu argumentele BEC imediat ce le vom primi.
Vă reamintim, alegerile prezidențiale reluate sunt programate pentru 4 mai (turul I) și 18 mai (turul II), iar Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a candidaților validați; este vorba de 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul sunt sprijiniți de partide politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
