Specialiștii consultați de Europa Liberă atrag atenția că judecătorul a comis un abuz judiciar, pentru că decizia CCR nu este un act administrativ pentru a fi contestată și anulată în contencios administrativ.
La câteva ore de la decizie, Parchetul Curții de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei instanței de contencios a Curții de Apel Ploiești, iar Biroul Electoral Central a anunțat că „activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a președintelui României”.
Instanța ploieșteană a admis joi cererea făcută pe 10 aprilie de un reclamant cu numele Gheorghița Popescu privind anularea alegerilor din decembrie 2024.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat (s.n.). Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024”, se spune în decizia Curții de Apel Ploiești.
Cristi Danileț: Este un abuz judiciar. Judecătorul va fi anchetat de Inspecția Judiciară
Cristi Danileț, fost judecător și militant pentru educaţia juridică a cetăţenilor, independenţa justiției şi responsabilitate publică, spune că decizia judecătorului este „un abuz judiciar”.
El a explicat pentru Europa Liberă că decizia Curții Constituționale nu este un act administrativ pentru a se judeca în contencios administrativ, așa cum a făcut-o judecătorul în cauză.
Amintim că, încă din primul rând al deciziei sale, judecătorul a admis „suspendarea executării actului administrativ” al CCR.
Or, decizia din decembrie a Curții Constituționale nu este un act administrativ.
O spune și un constituționalist intervievat de Europa Liberă care a explicat că „folosind lipsa unor prevederi exprese în lege, Curtea de Apel Ploiești a echivalat hotărârea CCR cu un act administrativ obișnuit”.
Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima, de la Universitatea București, spune pentru Europa Liberă că „un magistrat zelos a confundat actele între ele”.
„Hotărârea CCR nu este act administrativ, ci act jurisdicțional, adică emis în temeiul competenței sale jurisdicționale unice și exclusive”, spune profesorul de drept constituțional.
El spune că „în afară de efecte politice de gargară electorală pentru unii și contra altora, zelosul magistrat a reușit să bage și justiția în politică. Și asta, după ce s-au plâns atâția de prea multă politică în justiție”.
Profesorul Dima spune că „efectele politice ale unei argumentații juridice eronate de pe scaun arată ce rău poate face o justiție care clamează mai mult independența decât eficiența”.
El se întreabă „ce gândesc colegii care fac astfel de vădite interpretări fără fundament, fără substanță juridică”.
În opinia sa, „sunt mulți oameni cu cap în justiție care ar trebui să ia poziție față de așa vădită eroare de judecată mascată sub decizia suverană de independență a unui judecător.”
De asemenea, Cristi Danileț spune că ceea ce a făcut judecătorul ploieștean este un abuz judiciar și că va fi anchetat de Inspecția Judiciară.
„Judecătorul va fi anchetat de Inspecția Judiciară pentru aplicarea cu rea-credință a legii. Înalta Curte de Casație și Justiție (unde se va judeca recursul - n.r.) va corecta această decizie care produce un haos administrativ”, spune fostul judecător.
O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și cu atât mai mult o decizie care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri. „Cum să suspenzi aplicarea a ceva ce deja s-a aplicat”, se întreabă retoric Cristi Danileț.
El spune că Institutul Național al Magistraturii „trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraților în drept administrativ și drept constituțional”.
Pentru a ajunge judecători sau procurori (magistrați), absolvenții de Drept trebuie să dea concurs și să absolve Institutul Național al Magistraturii la care este de altfel o concurență acerbă.
Într-o scurtă documentare pe portalul instanțelor, judecătorul a descoperit că au fost lansate mai multe acțiuni de contestare a deciziei CCR în aceeași instanță.
Una din acțiuni a fost respinsă, completul considerând că „nu e treaba unei instanțe de judecată să anuleze o hotărâre a CCR”, așa cum prevede legea. În schimb, alt complet a decis că că poate anula o hotărâre CCR.
„Pariez că reclamații nu au nicio treabă cu dreptul, ci s-a apelat la o „inginerie judiciară": au fost găsite mai multe persoane necunoscute în domeniu și fără vreun interes cărora li s-a «servit» aceeași acțiune de chemare în judecată. Aceste persoane au introdus mai multe acțiuni identice la aceeași instanță care, prin repartizare aleatorie, au revenit unor judecători diferiți. E de ajuns ca un judecător să ia «țeapă» la aberațiile susținute de unii avocați rău intenționați, ca să se creeze o problemă temporară”, a scris Cristi Danileț joi seară pe pagina sa de Facebook.
Și tot joi, în jurul orei 22:30, Secția pentru judecători a CSM a anunțat, printr-un comunicat de presă, că „a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens”.
Ministrul Justiției: Executarea hotărârii CCR s-a realizat până la momentul pronunțării hotărârii de la Ploiești
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat joi decizia judecătorului de contencios și a spus că alegerile programate să aibă loc în luna mai „merg mai departe pentru că actele administrative ale guvernului nu au fost suspendate sau anulate”.
„Hotărârea Curții Constituționale a României (CCR, n.r.) nu este act administrativ. Cu alte cuvinte, legea nu permite suspendarea sau anularea acesteia”, a spus și ministrul Radu Marinescu, de profesie avocat, reluând astfel explicațiile celorlalți specialiști consultați de Europa Liberă.
El atrage atenția asupra faptului că în dispozitivul hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Ploiești se admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Actul administrativ, așa a interpretat magistratul care a pronunțat această hotărâre, ar fi Hotărârea Curții Constituționale nr. 32.
Or, în temeiul acestei hotărâri a CCR, guvernul a adoptat acte normative care au organizat alegerile.
„Atâta timp cât obiect al acțiunii de contencios nu l-au făcut și actele administrative (…) deja emise anterior, ele nu sunt suspendate prin voința judecătorului în cazul dispozitivului hotătărârii judecătorești. În consecință, acestea produc efecte în continuare”, a mai explicat oficialul guvernamental.
„Cu alte cuvinte, executarea hotărârii Curții Constituționale s-a realizat deja până la momentul pronunțării hotărârii de la Ploiești. Cu alte cuvinte, nu mai există efecte curente care să fie suspendate prin efectul hotărârii judecătorești pronunțate”, a explicat ministrul Justiției, într-o emisiune la B1 Tv.
Cum a anulat CCR alegerile
Alegerile prezidențiale au fost anulate de judecătorii Curții Constituționale pe 6 decembrie 2024, cu două zile înainte de turul al doilea și în timp ce votul din diaspora începuse deja. Decizia CCR este definitivă și nu poate fi contestată.
CCR a mai decis, pe lângă anularea „întregului proces electoral” de până atunci, reluarea sa „în integralitate”.
Turul al doilea era programat pe 8 decembrie, între Călin Georgescu (care obținuse în turul întâi 22,94% dintre voturi) și Elena Lasconi (19,17% în primul tur). Următorul candidat clasat a fost Marcel Ciolacu (19,14%).
După declasificarea, de către CSAT, a documentelor MAI, SRI, SIE și STS, Curtea Constituțională (CCR) a constatat că procesul electoral privind alegere a Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui.
De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, spune CCR.
Acestea au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia, a spus CCR în motivarea deciziei sale.
Potrivit „Notelor de informare” declasificate de CSAT, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, spune Curtea Constituțională.
Au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online.
Curtea a observat că „în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor”.
