De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, spune CCR.
Acestea au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.
„Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”, spune CCR în motivarea publicată vineri seară la decizia de anulare a alegerilor prezidențiale și a întregului proces electoral.
Or, spune Curtea, care invocă două decizii, una a CCR și una CEDO, „democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii constituţionale naţionale şi al patrimoniului constituţional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăţi democratice”, iar dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales „sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii constituționale autentice şi efective”.
Astfel, Curtea reţine că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică și reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
Ca atare, statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor și responsabilitatea de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale.
Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale
Or, potrivit „Notelor de informare” declasificate de CSAT, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, spune Curtea Constituțională.
Au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online.
Curtea a observat că „în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor”.
CCR spune că libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie.
Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie, spune Curtea, presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte și fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot.
Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când [...] nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”, spune CCR, care citează din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică.
În consecință, „trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”, spune CCR.
Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în care unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004, spun judecătorii CCR.
În plus, candidatul a beneficiat și de „tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”.
Potrivit art.37 din Constituție, a fost afectată „egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales”, motivează judecătorii CCR.
Cât privește finanțarea, caracterul ei legal și transparent este un factor important în regularitatea procesului electoral, spune CCR, care a luat act de faptul că un candidat „a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale”.
Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind zero lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații, spune CCR.
„Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.”
Având în vedere cele expuse, Curtea anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, toate operațiunile electorale desfășurate în temeiul celor două hotărâri ale Guvernului, de organizare a alegerilor, inclusiv voturile deja exercitate în cel de-al doilea tur de scrutin, precizează CCR.
Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale.
Tot CCR, a stabilit că „având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii”, potrivit art.83 alin.(2) din Constituție, președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
