Începând cu anul școlar 2022-2023, sistemul educațional românesc a trecut printr-o serie de schimbări. La trei ani distanță, Ministerul Educației a lansat un raport, prin care prezintă cum s-au adaptat elevii, părinții, profesorii și directorii.
Documentul face referire la impactul modulelor, cele care au înlocuit semestrele, eliminarea tezelor, regularitatea cu care se acordă notele, relația părinți-profesori și cât de utile sunt programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.
Părerile sunt împărțite în cazul tuturor punctelor menționate.
În viziunea profesorilor și a directorilor, programele Școala Altfel și Săptămâna Verde vin la pachet cu probleme organizatorice, care duc la întreruperea procesului de învățare.
Peste 900 de profesori chestionați propun renunțarea la unul sau la ambele programe, în timp ce aproximativ 650 susțin o modalitate prin care anul școlar să nu fie fragmentat. Majoritatea directorilor care au răspuns sondajelor cred că școlile ar trebui să programeze ele când să se desfășoare Săptămâna Altfel și Școala Verde.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București, pentru a vedea efectul schimbărilor din ultimii ani.
Principalele idei ale interviului:
- Programele Școala Altfel și Săptămâna Verde ar avea nevoie de îmbunătățiri, pentru a fi eficiente;
- Sistemul de semestre avea anumite beneficii, față de cel împărțit pe module;
- În prezent, numărul de vacanțe dintre module întrerupe procesul de învățare.
1. Europa Liberă: Anul școlar 2022-2023 a venit cu o schimbare pentru elevi și pentru profesori. Cele două semestre au fost transformate în module. Cum ați primit această schimbare și cum e mai bine - cu semestre sau module?
Andreia Bodea: Din punctul meu de vedere și din ce mi-au transmis, neoficial, părinții, elevii și colegii mei, sistemul preferat era cel cu semestre.
Era mult mai convenabil, exista o planificare mult mai corectă a materiei, era o notare ritmică, de la sine înțeleasă, pentru că semestrele se încheiau cu o medie. Așa, din păcate, sunt situații în care elevi, care ar fi trebuit ca la sfârșitul anului școlar să aibă opt-zece note, acum, prin luna martie au doar o notă sau două. Atunci, foarte adesea, se înghesuie în zona de final de an școlar, adică la ultimul modul, foarte multe evaluări și testări scrise.
2. Europa Liberă: Elevii spun că stresul legat de evaluări s-a mai redus, mai ales după eliminarea tezelor. Părinții, în schimb, sunt de părere că tezele erau bune. Din perspectiva dumneavoastră, a fost un lucru bun eliminarea lor?
Andreia Bodea: Nu, era mai bine cu ele. Elevii, într-un număr din ce în ce mai mare, doresc să nu mai fie deranjați, să le fie ușor, să fie totul la îndemână. Or, teza, așa cum era ea - probabil că nu o se reintroducă niciodată sub forma asta, adică sub formă de lucrare de sinteză - proba acumularea unor cunoștințe. Aceste lucrări sunt fostele lucrări de control, căci așa se numeau. Erau niște teste și nimic mai mult.
3. Europa Liberă: În contextul încheierii mediilor la finalul anului școlar și al eliminării mediilor semestriale, un aspect care polarizează profesorii se referă la comunicarea cu părinții, atunci când există cazuri de corigență. Cum ar trebui să arate o bună relație de colaborare între profesor și părinte?
Andreia Bodea: Din păcate, în ultimii ani, relațiile dintre profesori și părinți se rezumă tot mai mult la note, mai exact la note care să permită copilului acces la bursă. Niciodată, în școală românească nu s-a discutat atât despre bani, cât se discută acum. Totul se judecă în termeni «are sub 9,50 și pierde bursa».
Și nu vorbim de niște cazuri sociale, de niște situații pe care le cunoaștem și de care avem grijă cu toții, vorbim de copii care nu provin din niște familii unde să existe probleme financiare.
Totul se rezumă la «ce nota are, de ce are această notă». Din ce în ce mai rar colegii mei aud întrebarea «cum vi se pare copilul, cum vi se pare că a evoluat, a evoluat, a involuat, cum relaționează cu colegii lui, cum se poziționează față de un regulament școlar, cum gestionează o situație de stres?».
4. Europa Liberă: Elevii declară că s-au confruntat în anul școlar precedent cu perioade încărcate sau chiar foarte încărcate la sfârșit de modul și la finalul anului școlar, în timp ce în prima săptămână de după o perioadă de vacanță e un grad de solicitare mai scăzut. Așadar, cum ar trebui ca un profesor să-și gestioneze modulul, pentru a fi bine pentru toată lumea?
Andreia Bodea: Prima săptămână este o săptămână de tipul «hai să ne revenim după vacanță», după care, la sfârșit de modul, se fac toate testările. Dacă modulele sunt scurte, evident că în ultima săptămână de modul apar toate notele.
Nu știu de ce simt această presiune. Mai degrabă cred că presiunea este mai mare pe ultimele două module, când ei trebuie să încheie anul școlar cu un număr de note important.
Și atunci, dacă eu constat că mai am o lună și jumătate de școală sau două luni de școală și ar trebuie să am zece note, dar eu, în schimb, am două, evident că urmează un șir de testări la toate disciplinele. Și ele sunt în general lucrări scrise.
Pe când, în sistemul cu semestre, exista o medie semestrială și exista o teză.
5. Europa Liberă: Sănătatea mintală este un subiect din ce în ce mai des adus în atenție. Conform elevilor, împărțirea anului școlar pe module este benefic pentru ei și s-ar înregistra o creștere a stării de bine. Vedeți schimbări în atitudinile elevilor de când cu împărțirea pe module și ce s-ar putea face ca sănătatea lor mintală să fie protejată?
Andreia Bodea: Noi trăim într-o lume cu probleme și într-o țară cu probleme. Și era imposibil ca școala românească, orice școală, să nu fie și tributară acestor probleme.
Pentru mulți dintre acești copii, școala nu mai are importanța pe care o avea. Este și ea pe acolo, că trebuie să fie, să o parcurgem, că ne trebuie acea diplomă de bacalaureat.
Faptul că ei se confruntă cu probleme emoționale, asta este o siguranță. Dar a pune sursa acestor probleme doar în seama școlii este greșit. Acolo este și școala, și învățământul românesc, dar și problemele societății, și sunt și ale familiei din care ei provin.
6. Europa Liberă: Profesorii și directorii găsesc dificultăți în organizarea săptămânii Școala Altfel și a Săptămânii Verzi. Ei spun că aceste două programe fragmentează procesul învățării. Este adevărat?
Andreia Bodea: Din punctul meu de vedere, la nivel de liceu, începând cu clasa a IX-a, mi se se pare că, așa cum sunt ele făcute acum, se pierde timpul.
Eu sunt un om iubitor de natură, care este pentru discutarea acestor probleme și sunt îngrijorată de ce se întâmplă în zona ecologiei. Dar ce se face în Săptămâna Verde, la nivel de liceu, este o pierdere de vreme. Acesta este adevărul.
Actuala generație nu mai este atrasă de acest gen de acțiune, adică să duci copiii de clasa XI-a și să-i plimbi în Parcul Văcărești. Din păcate, nu este ceva ce să-i mai atragă.
Pentru clasele mici, da, probabil că până undeva în clasa V-a, VI-a, dacă sunt bine făcute și programul este bine gândit, probabil că există acolo un impact pozitiv. Dar pentru niște elevi care o zi vin la școală, două zile nu vin la școală, este din ce în ce mai greu.
Când se face un program pentru săptămânile respective, lipsesc, nu vin, nu-i interesează.
7. Europa Liberă: Au fost amintite și probleme organizatorice cu cele două evenimente, dar și probleme de ordin financiar. Știm că în timpul Săptămânii Altfel se organizează diferite excursii în afara localității ori vizite la muzee, care implică diverse costuri. Ar fi benefică gratuitatea în unele cazuri?
Andreia Bodea: Finanțarea este cea care este, părinții nu mai sunt dispuși să plătească și înțeleg aici. Până la urmă, învățământul teoretic este gratuit. În această Săptămână Altfel, dacă eu trebuie, ca familie, să scot din buzunar 1.000 de lei, poate că nu vreau. În orice caz, acest lucru da, ar fi benefic.
8. Europa Liberă: În cele din urmă, un număr ridicat de cadre didactice sunt de părere că ar fi benefică renunțarea la unul dintre cele două programe. Dumneavoastră ce părere aveți?
Andreia Bodea: Eventual, ele ar trebui cel mult cumulate, adică în cadrul Săptămânii Altfel să fie două zile discuții sau să fie activități care să se ducă în zona în care s-ar duce Săptămâna Verde
Într-un alt scenariu, aș păstra Săptămâna Verde, dar să o facem cum trebuie. Ar trebui făcute niște programe interactive clare, adică nu dus în parc și nu plantat de floricele. Asta poți să faci cu copiii de clasa întâi. Pe ei nu-i amuză să planteze panseluțe în curtea școlii. Nu despre asta vorbim. Vorbim despre informare.
O să ziceți că se pot informa singuri. Se pot informa, dar nu se informează. Există atâtea documentare care le pot fi prezentate. Există atâția specialiști. Și-mi imaginez că are și România suficient specialiști în această zonă. Dar trebuie făcute interactiv: de exempliu, despre poluare, despre schimbare climatică.
9. Europa Liberă: Profesorii identifică dificultăți în menținerea motivației elevilor și a continuității în învățare, perturbate de vacanțele frecvente și fragmentarea timpului școlar. Câte vacanțe considerați că ar trebui să aibă elevii, când e momentul oportun să existe vacanță și cât timp ar trebui să dureze acestea?
Andreia Bodea: Trei vacanțe, dar nu lungi, sunt arhisuficiente. Vacanța de vară este o vacanță lungă, generoasă. Încă două vacanțe pe lângă, mie mi s-ar părea… două vacanțe adevărate.
Pentru că, sigur, există și zilele libere, care sunt date de stat. Dar acest sistem, cu punțile peste punți și cu libertatea pe care și-o iau părinții, de a lua copiii de la școală, nu este în regulă.
Sunt țări în Europa, și nu puține, în care primești amendă, ca părinte, dacă scoți copilul de la școală, în timpul cursurilor, ca să-l duci la schi. Adică și această vacanță, care vine acum, este o vacanță cinic botezată vacanță de schi. Câte familii își permit să-și ducă copiii la schi? România nu este Bucureștiul.
10. Europa Liberă: Care sunt cele mai mari provocări pentru Educație în momentul de față?
Andreia Bodea: Cea mai mare problemă este că nu avem curajul, și nu știu ce ne mai trebuie pe lângă curaj, de a de a pune odată cap la cap problemele și să găsim o soluție.
Sunt multe probleme. Manualele, planurile-cadru încă nu sunt, clasele care ajung până la 30 și ceva de elevi, învățatul în două schimburi, numărul insuficient de școli și de dotări…
Neancorarea disciplinelor, neașezarea unei programe care să-i lase măcar în clasa XII-a să pe elevii aceștia să se pregătească numai pentru examenul de bacalaureat și pentru ce vor să facă, modul în care se intră la liceu, modul în care se fac transferurile... sunt multe.
Școala Altfel este un program național care se desfășoară timp de cinci zile consecutive și își propune să contribuie la dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale elevilor. Deseori, în această perioadă, se pune accent pe educația non-formală, elevii merg în excursii, vizitează muzee, discută cu specialiști din diverse domenii și descoperă lucruri noi prin practică.
Săptămâna Verde, care nu se desfășoară în același timp cu Școala Altfel, este un program nou apărut, în care se realizează activități educaționale, care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice și la protejarea mediului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
