Declarația chestorului survine verificărilor făcute în Ministerul de Interne, scrie Agerpres.
Rezultatele nu sunt însă cele finale pentru că verificările continuă în mai multe structuri al Ministerului de Interne, spune Despescu.
El a spus că, „în funcție de constatări” se vor dispune măsuri legale și că chiar MAI va acționa pentru atragerea răspunderii penale. De altfel, spune Despescu, Parchetul a fost deja sesizat pentru trei dintre cazuri.
„Vă pot confirma că de la nivelul structurilor MAI au fost realizate trei sesizări cu privire la trei cadre care, în afara serviciului, în timpul lor liber, concediu, au desfășurat asemenea activități”, a declarat subsecretarul de stat.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat în urmă cu o zi că 466 de militari rezerviști au semnat, după trecerea în rezervă, contracte cu companii de securitate care au activat în Republica Democratică Congo.
Ei au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.
Alți șapte militari în activitate, în concediu de creștere a copilului au desfășurat, fără nicio justificare, activități în Congo, spune MApN după ce a făcut verificări extinse și la alte forme de concediu care presupun suspendarea temporară a raporturilor de muncă pentru personalul militar în activitate.
Astfel, au fost identificați șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști, care au desfășurat nejustificat activități în Congo în timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani. Prezența lor în Republica Democrată Congo a fost făcută în perioade diferite, între 2023 și 2025, ca angajați temporar în companii de securitate.
PressOne a scris despre implicarea ca mercenari în Congo a mai multor militari români, rezerviști dar și activi, deopotrivă.
MApN a publicat un drept la replică în care respingea „în mod categoric ideea promovată de autorii articolului.”
În plus, Armata susținea că „în urma verificărilor efectuate, nu a existat niciun caz în care personal în activitate să-și fi suspendat raporturile de serviciu cu MApN pentru a participa la activități cu caracter privat în cadrul companiei menționate”.
La două luni de la propriul drept la replică, MApN a recunoscut, în urma unor noi verificări în toate structurile militare, la solicitarea ministrului Angel Tîlvăr, că în Congo au lucrat ca mercenari mai mulți militari români, de ordinul sutelor, cei mai mulți dintre ei rezerviști, dar și militari activi aflați în concediul de creștere a copilului.
Horațiu Potra este suspectat că a recrutat sute de români, inclusiv din rândurile armatei și forțelor speciale, pentru a-i trimite în Congo.
El, fiul său și o rudă sunt daţi în urmărire internațională după ce pe numele lor au fost emise mandate de arestare în dosarul în care au avut loc percheziţii la apropiaţi ai lui Călin Georgescu.
Cine este Horațiu Potra
Fost luptător în Legiunea Străină și mercenar, actual patron de firmă de securitate și consilier local la Mediaș, Horațiu Potra a revenit în atenția publicului odată cu ascensiunea lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția României.
S-a vorbit despre el în spațiul public, prima oară, în 2010 după ce a fost implicat într-un caz de trafic de droguri investigat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terosirm (DIICOT). La percheziții, autoritățile au descoperit în posesia lui un arsenal militar impresionant, inclusiv un pistol încărcat dosit sub pernă.
Potra a fost acuzat de trafic de droguri, însă ulterior a fost achitat de aceste acuzații.
Cel care a coordonat acțiunea, fostul comisar Traian Berbeceanu, a declarat pentru Evenimentul Zilei că armele găsite erau de tipul celor care ar putea fi folosite de o celulă teroristă într-un act terorist.
El l-a caracterizat pe Potra ca „un om extrem de periculos”.
În trecut, în 2012, o investigație realizată de RISE Project a dezvăluit legături financiare între Horațiu Potra și Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Conform investigației, Potra ar fi direcționat fonduri către BOR, inclusiv către înalți prelați precum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Se presupune că o parte din aceste sume ar fi provenit din afaceri ilicite, inclusiv din comerțul cu diamante și arme în Africa, a scris Rise Project.
În 2020, numele lui Potra apare iarăși, tot într-o investigație Rise Project, de data aceasta în legătură cu o tentativă de răpire a unui director Romgaz, care nu îi acordase lui Frank Timiș (om de afaceri român), un contract strategic.
Mult mai mult s-a vorbit despre el în februarie 2024, când doi români, foști militari, au fost uciși în Republica Democrată Congo în timpul unor atacuri ale rebelilor.
După evenimentele ce au urmat încercării de destabilizare a ordinii publice, de pe 8 decembrie 2024, când Potra a fost oprit de poliție în timp se îndrepta spre București cu alți 20 de bărbați, Horațiu Potra a revenit în atenția publică ca apropiat al lui Călin Georgescu.
Horațiu Potra este cercetat în mai multe dosare penale, fiind acuzat de:
- instigare la violență. În martie 2025, autoritățile au deschis un dosar penal pentru instigare, după ce Potra ar fi transmis mesaje audio prin care îndemna oamenii să vină în București cu arme, pe fondul respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la președinție;
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În februarie 2025, în urma unor percheziții, s-au descoperit arme și muniții deținute ilegal de către Potra și apropiații săi
- evaziune fiscală și spălare de bani. În aceeași perioadă, Potra a fost suspectat de implicare în activități de evaziune fiscală și spălare de bani, fiind efectuate percheziții la firmele sale.
- acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii susțin că Potra și grupul său de mercenari intenționau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale, pentru a crea haos.
Horațiu Potra a fost dat în urmărire internațională de către Poliția Română, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, pe 28 februarie 2025, un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele său, în dosarul în care este acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
De asemenea, fiul său, Dorian Potra, și un nepot, Alexandru Cosmin Potra, au fost dați în urmărire internațională pentru infracțiuni similare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
