Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) și cei ai companiei navale Damen Galați vor avea o întâlnire pe subiectul corvetelor miercuri, 2 aprilie.
„Se discută posibilitatea unei achiziții directe a trei OPV-uri”, au declarat pentru Europa Liberă surse familiarizate cu subiectul.
OPV-urile, Offshore Patrol Vessel, sunt nave de patrulare ale căror caracteristici le încadrează în clasa corvetelor. Au un grad ridicat de adaptabilitate și pot fi deservite inclusiv de un elicopter sau vehicul aerian fără pilot.
Poate lansa și bărci pneumatice pentru misiuni speciale.
Investiția este considerată vitală pentru flota românească – din care fac parte în prezent doar patru corvete, fabricate în 1983, 1987, 1989, și 1996.
Cât va plăti Guvernul pentru cele 3 nave
Surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Europa Liberă că discuțiile sunt într-o fază avansată și s-ar putea încheia în aproximativ două luni.
Valoarea contractului ar putea fi de aproximativ 450 de milioane de euro (fără TVA), motiv pentru care va trebui aprobat și de Parlament, ca urmare a valorii contractului de peste 100 de milioane de lei.
Se încearcă aprobarea lui în actuala sesiune, după care ar urma să fie discutate termenele de execuție și livrare, mai spun sursele Europa Liberă.
În cel mai optimist scenariu, contractul ar putea fi semnat în toamnă iar execuția, din acel moment, ar putea dura aproximativ trei ani.
Contactați de Europa Liberă, reprezentanții MApN nu au dorit să comenteze pe marginea discuțiilor purtate cu grupul naval Damen.
Nici reprezentanții constructorului naval nu au dorit să discute pe marginea subiectului.
Noile discuții
Întâlnirea de miercuri se înscrie deja într-o serie de alte discuții și declarații la nivel înalt ce vizează interesul statului român de a-și construi o parte din flotă în șantierul din Galați.
Una dintre ele, la care a participat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut loc în noiembrie, la Salonul Internațional Euronaval de la Paris.
Alta, la care a participat Kommer Damen, președintele Grupului Damen, a avut loc la sediul MApN în luna ianuarie 2025.
„Modernizarea Forțelor Navale Române reprezintă o prioritate strategică pentru MApN, ținând seama de provocările de securitate din regiunea Mării Negre, care sunt amplificate de contextul geopolitic actual, în care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei durează deja de trei ani”, declara ministru Tîlvăr, în luna ianuarie.
„Am discutat, în acest context, despre importanța transferului de tehnologie modernă și a cooptării industriei românești de apărare în programele de înzestrare care implică producția și mentenanța de echipamente pentru forțele noastre navale”, a mai spus ministrul Apărării.
Și șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, s-a întâlnit cu Kommer Damen, pe 14 ianuarie 2025.
„În contextul actual de securitate generat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, dezvoltarea programelor de reparații, modernizare și înzestrare este prioritară pentru Forțele Navale Române, în vederea menținerii unui nivel optim de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre.”
„În dialogul purtat cu reprezentanții Grupului Damen, delegația Forțelor Navale a subliniat necesitatea utilizării celor mai rapide și eficiente instrumente capabile să contribuie la îndeplinirea cu succes a misiunilor executate alături de partenerii naționali și în cadru aliat”, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale, transmis după respectiva întâlnire.
O altă discuție dintre Angel Tîlvăr și reprezentanții Damen a avut loc pe 19 februarie 2025, cu ocazia Conferinței IDEX & NAVDEX 2025, desfășurată la Abu Dhabi.
Ministrul nu va participa la noua întâlnire de miercuri, fiind prezent la o reuniune NATO, la Varșovia.
Cel mai probabil, ea va fi una la nivel de experți.
Lungul istoric al unui eșec în dotarea marinei militare
În decembrie 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș anunța că va aloca 1,6 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete și modernizare a două fregate din dotarea Forțelor Navale, cumpărate din Marea Britanie.
Expunerea de motive a Hotărârii de Guvern de atunci arăta că navele erau „depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă”.
Contractul urma să fie acordat celor de la Damen Galați. Trei luni mai târziu, în martie 2017, noul guvern condus de Sorin Grindeanu (PSD-ALDE) anula comanda.
„Având în vedere neîndeplinirea condiţiei suspensive ce se referă la aprobarea în prealabil a avizului Parlamentului pentru toate investiţiile mai mari de 100 de milioane de euro, am propus abrogarea acestei hotărâri de Guvern”, explica ministrul de atunci al Apărării Naționale, Gabriel Leș.
„Ceea ce vreau să vă asigur este faptul că acest program major de înzestrare al Armatei României nu se stopează, va merge mai departe”, adăuga el.
Mai departe a mers doar schimbarea de guverne.
Pe 15 februarie 2018, Executivul condus de Viorica Dăncilă adopta o hotărâre prin care se decidea dotarea Armatei Române cu patru corvete multifuncționale – nave de dimensiune medie, foarte rapide, care pot intra într-o confruntare cu nave mai mari, cu submarine sau cu aviația.
În 2018, primul ministru Viorica Dăncilă (PSD) anunța relansarea programului de înzestrare a Forțelor Navale Române cu patru corvete multifuncționale.
Șase ani mai târziu, în martie 2024, colegul de partid Marcel Ciolacu semna, ca premier, actul de renunțare la acest program.
În funcţie de sumele alocate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, cele patru nave urmau să fie construite în maximum șapte ani.
Conform calendarului, România trebuia să aibă deja cel puțin una sau două operaționale și restul în lucru.
Patru ani de birocrație
În 2019, asocierea dintre grupul Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, sumă ce includea și modernizarea a două din cele trei fregate second-hand cumpărate de Armata Română din Marea Britanie în urmă cu două decenii.
Oferta firmei de pe locul doi, Damen Galați, era mai mare cu 50 de milioane de euro. Anunțarea rezultatelor a fost urmată de contestații, soluționate în vara anului 2020.
De atunci, între Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Asocierea Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța au început mai multe discuții.
În timp ce guvernanții români nu au depășit nivelul discuțiilor referitor la dotarea navală militară, marina pakistaneză va primi un al patrulea vas de patrulare, aflat în prezent în ultimul stadiu de execuție în Șantierul Damen Galați.
Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, unul dintre cei care a condus MApN în timpul discuțiilor cu partea franceză, declara în august 2023 pentru Europa Liberă că, în timpul mandatului său, echipa de la MApN a încercat să medieze, fără succes, neînțelegerile „dintre cei doi parteneri”.
Pe 16 iulie 2023, ca urmare a refuzului ofertantului desemnat câștigător de a semna acordul-cadru, Ministerul Apărării a considerat că asocierea câștigătoare nu își menține oferta.
Zgârciți pe timp de război
Decizia a fost urmată, în primăvara anului 2024, de un document prin care Guvernul anunța că renunță complet la programul de înzestrare.
„Având în vedere nemenținerea ofertei de către entitatea declarată câștigătoare și lipsa fondurilor necesare pentru continuarea procedurii prin inițierea discuțiilor cu participanții clasați pe locul 2 sau 3, autoritatea contractantă a procedat la anularea procedurii”, se arată în Nota de fundamentare a Hotărârii adoptate în luna martie 2024 de Guvernul Ciolacu.
Diferența de 50 de milioane de euro dintre prima poziția și cea de-a doua nu era mare, raportat la valoarea totală a contractului, respectiv 1,2 miliarde de euro.
„Lipsa fondurilor necesare” invocată de guvern este bizară în contextul în care, dintr-un buget de 2,5% din PIB pentru 2023, MApN a reuşit să cheltuiască doar 1,58%, mai puţin decât înainte de războiul declanşat de Rusia în Ucraina.
Forțele Navale ale României au în prezent patru corvete, fabricate în 1983, 1987, 1989, și 1996.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
