Informațiile au fost furnizate miercuri, 2 aprilie, după un control efectuat de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Anterior, aceeași instituție nega că militari de-ai săi ar fi lucrat în RD Congo pentru mercenarul român Horațiu Potra.
Pe 5 februarie 2025, jurnaliștii de la pressone.ro susțineau într-un articol că parte din mercenarii duși în Congo de Horațiu Potra sunt militari activi, antrenați în unități de elită.
La o zi după, MApN a publicat un drept la replică în care respingea „în mod categoric ideea promovată de autorii articolului.”
În plus, Armata susținea că „în urma verificărilor efectuate, nu a existat niciun caz în care personal în activitate să-și fi suspendat raporturile de serviciu cu MApN pentru a participa la activități cu caracter privat în cadrul companiei menționate”.
La aproape două luni de la acea comunicare, MApN vine cu informații noi, în urma unor verificări în toate structurile militare, la solicitarea ministrului Angel Tîlvăr, și își contrazice propriul drept la replică.
De fapt, au fost militari români care au lucrat în Congo, cei mai mulți rezerviști – nu mai puțin de 466.
Sunt și cazuri în care militari activi, aflați în concediu de creștere a copilului, au ajuns mercenari.
De asemenea, câteva zeci de mercenari au fost reangajați în Armată după ce s-au întors din statul african.
Șapte militari în concediu de creștere a copilului, în Congo
Cei șapte – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști – au fost în Congo între 2023 și 2025, angajați de companii de securitate.
Ei erau în concediu de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani, concediu obținut în mod legal și pentru care statul român acordă o indemnizație de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni lucrate.
MApN spune că „acești militari au încălcat mai multe prevederi legale și normative, printre care: părăsirea teritoriului național fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcții în afara celor pe care sunt încadrați sau cele referitoare la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului, care se acordă în situația în care solicitantul locuiește în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora”.
Trei dintre acești militari sunt încă în concediu de creștere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unități.
În cazul unuia dintre cei șapte, cercetările au fost finalizate și a fost sesizat Parchetul Militar care se va pronunța asupra încadrării penale a faptelor.
Același lucru se va întâmpla și în cazul celorlalți șase militari. Toți vor fi cercetați, și disciplinar, și administrativ.
466 militari rezerviști au luptat în Congo
Verificările cerute de ministrul Apărării au scos la iveală și că 466 de militari rezerviști, foști angajați ai MApN, au semnat contracte cu astfel de companii după trecerea în rezervă – fie la limita de vârstă, fie prin demisie sau din motive medicale.
După ce și-au încheiat misiunile în Congo, 24 dintre acești rezerviști s-au reîncadrat la MApN. Aveau mai puțin de 45 de ani și nu trecuseră în rezervă de mai mult de patru ani, așa cum sunt cerințele legale pentru rechemarea în activitate.
„Deși rechemarea în activitate a acestor militari nu prezintă vulnerabilități semnificative din punct de vedere al securității naționale, toți fiind încadrați pe funcții aflate la baza ierarhiei militare, iar nivelul de acces la informații clasificate este la treapta minimă, au fost dispuse măsuri suplimentare de verificare și monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri în consecință”, transmite MApN.
Alți 14 foști rezerviști și mercenari în Congo au solicitat, după revenirea în țară, încadrarea ca rezervist voluntar, între 2020 și 2024.
„Ministrul apărării naționale a ordonat clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au permis aceste situații, precum și luarea cu maximă urgență a măsurilor de prevenire pe viitor”, concluzionează comunicatul MAPN.
Firma lui Horațiu Potra, singura care are contract pentru Republica Congo
Experții ONU, citați de BBC, spun că doar două companii militare private au activat în Republica Democrată Congo – un stat din Africa măcinat de lupte interne – după 2022, când gruparea rebelă M23, susținută de Rwanda, s-a regrupat și a început să cucerească teritoriul în provincia Kivu de Nord.
Prima companie care s-a înscris – Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, cetăţean franco-congolez – a angajat cetățeni bulgari, belarusi, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.
Această companie a fost responsabilă pentru renovarea și extinderea mijloacelor aeriene militare ale RD Congo, reabilitarea aeroporturilor și asigurarea securității fizice a aeronavelor și a altor locații strategice.
Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o companie congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF, condusă de românul Horațiu Potra.
Potrivit experților ONU, Asociația RALF, care are experiență în furnizarea de servicii de management a securității, s-a ocupat de instruirea trupelor congoleze.
Din 2022 și până anul acesta, în Congo au luptat peste 1.000 de mercenari români, plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari lunar.
Aproape 300 dintre ei au ajuns în România după ce violențele s-au intensificat în estul Republicii Congo, iar prezența lor acolo devenea riscantă.
Pe 26 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a anunțat că a primit solicitări de asistență consulară pentru ei.
„Au fost primite solicitări de asistență consulară din partea familiilor acestora. Conflictul de lungă durată din regiunea Nord Kivu este în evoluție dinamică și imprevizibilă. Situația actuală din teren este extrem de volatilă și periculoasă”, a transmis MAE.
În urma violențelor, patru dintre români au fost răniți și evacuați imediat din zona de război.
Ceilalți au așteptat, în sediul misiunii ONU din Goma, evacuarea. În dimineața zilei de 29 ianuarie, românii au fost îmbarcați în autocare și transportați către capitala Rwandei de unde au fost repatriați cu avioane private.
Conflictul din estul Republicii Democrate Congo (RDC) implică gruparea rebelă M23, care a reluat ofensiva împotriva guvernului congolez în 2022.
M23, formată inițial în 2012, din dezertori ai armatei congoleze, este compusă în mare parte din etnici tutsi și a fost acuzată de legături cu Rwanda, deși autoritățile de aici neagă aceste acuzații.
Conflictul are rădăcini în tensiunile etnice, precum și pentru controlul resurselor minerale bogate din regiune, inclusiv coltanul și aurul.
Cine este Horațiu Potra
Fost luptător în Legiunea Străină și mercenar, actual patron de firmă de securitate și consilier local la Mediaș, Horațiu Potra a revenit în atenția publicului odată cu ascensiunea lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția României.
S-a vorbit despre el în spațiul public, prima oară, în 2010 după ce a fost implicat într-un caz de trafic de droguri investigat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terosirm (DIICOT). La percheziții, autoritățile au descoperit în posesia lui un arsenal militar impresionant, inclusiv un pistol încărcat dosit sub pernă.
Potra a fost acuzat de trafic de droguri, însă ulterior a fost achitat de aceste acuzații.
Cel care a coordonat acțiunea, fostul comisar Traian Berbeceanu, a declarat pentru Evenimentul Zilei că armele găsite erau de tipul celor care ar putea fi folosite de o celulă teroristă într-un act terorist.
El l-a caracterizat pe Potra ca „un om extrem de periculos”.
În trecut, în 2012, o investigație realizată de RISE Project a dezvăluit legături financiare între Horațiu Potra și Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Conform investigației, Potra ar fi direcționat fonduri către BOR, inclusiv către înalți prelați precum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Se presupune că o parte din aceste sume ar fi provenit din afaceri ilicite, inclusiv din comerțul cu diamante și arme în Africa, a scris Rise Project.
În 2020, numele lui Potra apare iarăși, tot într-o investigație Rise Project, de data aceasta în legătură cu o tentativă de răpire a unui director Romgaz, care nu îi acordase lui Frank Timiș (om de afaceri român), un contract strategic.
Mult mai mult s-a vorbit despre el în februarie 2024, când doi români, foști militari, au fost uciși în Republica Democrată Congo în timpul unor atacuri ale rebelilor.
După evenimentele ce au urmat încercării de destabilizare a ordinii publice, de pe 8 decembrie 2024, când Potra a fost oprit de poliție în timp se îndrepta spre București cu alți 20 de bărbați, Horațiu Potra a revenit în atenția publică ca apropiat al lui Călin Georgescu.
Horațiu Potra este cercetat în mai multe dosare penale, fiind acuzat de:
- instigare la violență. În martie 2025, autoritățile au deschis un dosar penal pentru instigare, după ce Potra ar fi transmis mesaje audio prin care îndemna oamenii să vină în București cu arme, pe fondul respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la președinție;
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În februarie 2025, în urma unor percheziții, s-au descoperit arme și muniții deținute ilegal de către Potra și apropiații săi
- evaziune fiscală și spălare de bani. În aceeași perioadă, Potra a fost suspectat de implicare în activități de evaziune fiscală și spălare de bani, fiind efectuate percheziții la firmele sale.
- acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii susțin că Potra și grupul său de mercenari intenționau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale, pentru a crea haos.
Horațiu Potra a fost dat în urmărire internațională de către Poliția Română, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, pe 28 februarie 2025, un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele său, în dosarul în care este acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
De asemenea, fiul său, Dorian Potra, și un nepot, Alexandru Cosmin Potra, au fost dați în urmărire internațională pentru infracțiuni similare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
