Mai mult de jumătate dintre adăposturile de protecţie civilă existente în România nu sunt operaţionale, spune raportul despre cum sunt acestea administrate şi întreţinute.
Oficial, România are 5072 de adăposturi de protecţie civilă, de zece ori mai puțin decât Finlanda, care are peste 50.000 de adăposturi și doar o treime din populaţia pe care o are României.
Jumătate, nefuncționale
În România, însă, jumătate dintre aceste adăposturi nu sunt funcţionale, arată Curtea de Conturi, în timp ce 87% din populația Finlandei, de 5,58 de milioane de locuitori, beneficiază de protecție civilă.
Adăposturile sunt nu doar puține, dar și insalubre și au rămas ca dotare la nivelul anului 1970, arată auditul Curții de Conturi.
Cel mai performant model de protecție a populației în care unui conflict armat este cel elvețian, unde, încă din 1960 a existat obligativitatea construirii de adăposturi anti-război şi, în prezent, oferă o protecţie a locuitorilor săi de peste 100%, prin cele 9 milioane de locuri disponibile la o populaţie totală de 8,85 milioane persoane.
În municipiul Bucureşti și județul Ilfov, unde sunt 588 de adăposturi, doar unul din trei adăposturi este funcțional, iar în 19 judeţe mai mult de jumătate nu pot fi folosite.
Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul - 185, Prahova - 183, Constanţa - 114, Bihor – 96, Braşov – 93, Caraş-Severin – 8, Tulcea – 6, Dâmboviţa – 5, Buzău – 5, Vrancea –3, Giurgiu – 3, Neamț - 1.
Deficiențe
Auditul Curții de Conturi arată deficiențe grave la aceste adăposturi:
- lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, ceea ce nu oferă protecție persoanelor din interior;
- tâmplărie metalică deteriorată, ruginită, cu dispozitive de înzăvorâre rupte sau blocate, din cauza umidităţii din subsolurile imobilelor;
- defecţiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor şi implicit a adăposturilor;
- instalaţii electrice dezafectate total sau parţial;
- dezafectarea tablourilor electrice, descompletarea acestora sau folosirea lor cu improvizaţii sau defecţiuni;
- nefuncţionarea sau scoaterea din funcţiune a instalaţiei de filtro-ventilaţie;
- lipsa motoarelor electrice de acţionare a sistemului;
- descompletarea supapelor de suprapresiune;
- blocarea ieșirilor de salvaer, colmatate cu deşeuri sau pământ;
- astuparea capacelor de ieșire cu asfalt.
Raed Arafat, secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne din România, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență spune că în 2024 IGSU a inspectat adăposturile de protecție civilă și a dat 328 de sancțiuni în cuantum total de peste 390.000 de lei.
El le-a spus joi jurnaliștilor că în interiorul adăposturilor au fost făcute treceri de conducte și sunt depozitate obiecte care nu au legătură cu spațiul.
La starea avansată de degradaer a unora dintre adăposturi se adaugă nefinalizarea lor de constructor.
Arafat a spus că responsabilitatea administrării lor este ori a autorităților locale, dacă sunt adăposturi publice, ori a proprietarului sau administratorului imobilului, dacă sunt în clădiri private. El a spus că acestea trebuie amenajate și dotate cu paturi și pături, dar dotarea lor are strânsă legătură cu finanțarea alocată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
