Aida, Teodora și Alesia sunt trei eleve din București și Câmpia Turzii care au început școala în clase noi, dotate cu mobilier modern, cu table interactive și cu tot ce le trebuie pentru cursuri.

Cele trei fete spun că acum se simt mult mai bine la școală și sunt mai motivate să învețe.

Noile dotări, de care se bucură sute de mii de elevi, au fost luate prin programul dedicat din PNRR, un program lansat de Comisia Europeană pentru ca țările din UE să-și revină mai ușor după pandemia de Covid.

Școlile primesc finanțare pentru cumpărarea de bănci și scaune noi, pentru materiale didactice și echipamente digitale, precum table inteligente, laboratoare de informatică și materiale sportive.

Elevii cu care Europa Liberă a vorbit în București și în trei județe spun că înțeleg mai ușor noile noțiuni la științe, limbi străine sau geografie.

Toate proiectele din PNRR se vor încheia în 2026, moment în care România ar trebui să cheltuiască 3,5 miliarde de euro pentru educație, dintre care 3 miliarde pentru gimnaziu și licee, iar 500 de milioane pentru universități.

Mediul preuniversitar este cel mai avantajat pentru că a aplicat la mai multe tipuri de proiecte – dotări, abandon școlar, pregătirea profesorilor, SmartLab-uri (doar liceele), laboratoare sau cabinete de consiliere școlară, școli verzi.

Cum s-a schimbat viața în școli în ultimul an?

Planul Național de Redresare și Reziliență pentru Educație a fost aprobat în 2021, după care a urmat o perioadă de un an în care Ministerul Educației a făcut standardele pentru proiecte, iar la final de 2022 au început să vină primii bani de la Comisia Europeană pentru educație.

Începând de anul trecut, aproximativ 4.400 de școli din toată România au primit mobilier, table interactive, materiale didactice și echipamente sportive noi. Pentru celelalte școli cu proiecte aprobate, dotările urmează să vină pe parcurs, până în 2026.

În prezent, multe dintre proiecte finanțate prin PNRR sunt în derulare, cum este dotarea liceelor cu laboratoare inteligente (SmartLab).

Exemple de școli București, Cluj, Dolj, Ialomița

Reporterii Europa Liberă au vizitat școli și licee din București, Câmpia Turzii (județul Cluj), Leu (Dolj), Fierbinți și Platonești (Ialomița), unde au văzut schimbările aduse prin fondurile europene.

Acestea sunt școli din mediul rural și urban, dar și licee de top și licee tehnologice din mediul rural. Dotarea și echiparea prin PNRR a fost pentru toată lumea la fel.

Școli care de zeci de ani aveau băncile rupte sau școli unde copiii își aduceau mingile de acasă pentru orele de sport au acum echipamente moderne de ultimă generație.

Școala Calinic de la Cernica din București

Aida și Victor merg în fiecare dimineață la școala situată în imediata apropiere a Pieței Moghioroș din Capitală. Sunt elevii din prima bancă și spun că atmosfera din clasa a IV-a și „aerul” sunt mult mai bune acum.

Elevii de la Școala Calinic de la Cernica s-au întors în clădire după trei ani în care clădirea a fost în reabilitare, tot pe bani europeni - atrași de primăria de sector - iar ei au învățat în schimburi la o altă școală.

Odată cu reabilitarea clădirii, școala a primit și mobilier nou, dulapuri pentru elevi și materiale didactice. Urmează să primească tablele interactive.

„S-au schimbat multe față de ce știam. De exemplu, băncile sunt mai confortabile. Pereții sunt foarte frumos pictați. Avem și dulapuri, ceea ce ne face ghiozdanul mult mai ușor”, spune Aida.

„Acum avem și un raft pentru cărți și putem să împrumutăm”, completeaza Victorul, colegul Aodei.

Învățătoarea lor, Mihaela Vlad, compară perioada de acum cu cea din anii trecuți și, în prezent, predarea este mult mai facilă.

„Mă pot desfășura mult mai frumos, având și acces la tehnologie, și zic că e mai bine și pentru ei. Starea mea de bine le-o transmit copiilor”, spune Mihaela Vlad.

Școala Calinic de la Cernica a fost reabilitată prin Programul Operațional Regional, iar lucrările au durat trei ani. A fost și consolidată, înainte având risc seismic.

În același timp cu reabilitarea, școala a mai beneficiat de un proiect PNRR pentru dotarea cu mobilier și materiale didactice, proiect pentru care a aplicat primăria de sector.

„Mobilierul este nou și îmbină funcționalitatea cu estetica, cu confortul”, declară Mihaela Lazăr, directoarea școlii.

De altfel, la fel ca în celelalte sectoare ale Bucureștiului și în multe alte localități, pentru proiectele de dotare, primăriile au aplicat pentru toate școlile din raza lor în același timp.

Acest lucru a dus la o cerere foarte mare de mobilier și echipamente electronice, motiv pentru care în unele localități mobilierul a ajuns după 90 de zile, limita admisă prevăzută.

„Cel mai greu au fost termenele de livrare, fiind foarte multe licitații în curs din toată țara. Firmele sunt destul de limitate, iar atunci termenul de livrare este cel mai greu lucru de îndeplinit”, spune Valeriu Bunea, director pentru accesarea fondurilor europene în Primăria Sectorului 6.

Reprezentantul primăriei arată că pentru toate cele 65 de școli și grădinițe din sector au primit finanțare din valoare de 83 de milioane de lei (în jur de 16,6 milioane euro).

„Pe lângă dotări mai avem proiecte de modernizare și eficientizare energetică de 63 de milioane de lei. Plus pe școli verzi – pentru Liceul Antim Ivireanul - avem un proiect în valoare de 23 de milioane de lei”, afirmă Bunea.

Școala gimnazială din Câmpia Turzii

În județul Cluj, Școala gimnazială „Mihai Viteazu” din Câmpia-Turzii are mai multe proiecte în PNRR – și pentru dotări și pentru reducerea abandonului școlar.

Pentru combaterea abandonului școlar (PNRAS), școala a atras 150.000 de euro, bani care au fost investiți în digitalizarea a opt săli de clasă, cu table inteligente, laptopuri și alte echipamente electronice.

Prin programul de dotări din PNRR, toate cele 24 de săli de clasă din școală au fost dotate cu camere de videoconferințe, imprimante multifuncționale și scannere.

Profesorii și elevii spun că echipamentele noi fac predarea mult mai eficientă.

Mihaela Duca este profesoară de matematică și predă toate lecțiile pe tabla inteligentă, unde desenează formele geometrice.

Tabla inteligentă este conectată la un computer și așa elevii pot vedea lecțiile care le vor fi predate.

„În timpul ăsta eu pot să îi verific pe copii dacă au executat desenele corect”, spune profesoara.

Orele de limbi străine sunt printre cele mai generoase în privința conținutului expus pe tablele inteligente, după cum spun profesorii.

Cica Vălean e profesoară de limba franceză și a ieșit la pensie în 2018, însă anul acesta s-a întors în învățământ pentru că era nevoie de profesori. Spune că a fost uimită de transformarea școlii în care a predat aproape 30 de ani.

„Am venit la școală și am găsit o școală de secolul 21, adică cu toate facilitățile”, spune Cica Vălean.

De o lună de când a început școala, a folosit numai tabla interactivă, pentru că elevii sunt mult mai atrași atunci când le predă așa.

Profesoara spune că și pentru ea a fost o provocare să învețe să folosească o astfel de ustensilă, în condițiile în care, până să iasă la pensie, a folosit numai tabla veche, creta și buretele.

Pe lângă faptul că sunt mai atrăgătoare, lecțiile predate pe tabla inteligentă mai au un avantaj.

„Nu este nevoie de foarte multe elemente, cum aveam înainte cretă, burete, se păstrează curățenia, se șterge tabla mai ușor - ceea ce înseamnă că timpul consumat este mai scurt, timp în care ne putem desfășura lecția”, spune Mihaela Soporan, profesoară de limba română.

La orele de Geografie, elevii „cuplează” pe harta interactivă de pe tablă formele de relief din diferite regiuni ale țării cu zonele cărora le corespund. Se perindă rând pe rând în fața clasei, dornici să participe fiecare - chiar și când nu știu din prima răspunsul - la lecția care devine un soi de joc care îi ține atenți pe toți.

La toate materiile, lecțiile se memorează și pot fi reluate automat, pentru recapitulare. Tablele interactive sunt folosite și la clasele primare. Elevii de a treia tocmai încercuiesc pe rând „fețele” zâmbitoare sau supărate de pe tablă, pentru a povesti cum s-au simțit în acea zi.

„Actul educațional e de o calitate superioară cu metodele acestea moderne”, spune Geta Cărăian, profesoară de limba engleză, printre cele mai generoase materii din punct de vedere vizual.

Când se vor vedea rezultatele?

Sunt folosite și aplicații la care copiii se conectează de pe telefoanele lor, „pe care toți le au, indiferent din ce mediu provin” și devin mult mai implicați la ore.

„Dacă i-ai scoate la tablă poate ar fi mai timorați, dar așa, sunt mult mai deschiși să participe. Chiar cred că prin astfel de metode se reduce și abandonul școlar”, adaugă profesoara.

Programul de reducere a abandonului școlar (PNRAS) a adus reale beneficii la Școala gimnazială „Mihai Viteazu” din Câmpia-Turzii, spune conducerea școlii.

Dacă înainte erau elevi care nu învățau sau nu veneau la ore, acum situația s-a schimbat. Cel puțin elevii de clasa a VIII-a vin la toate cursurile.

„Faptul că s-au implementat noi metode de învățare, mai actualizate, într-un fel interactive, modernizate și chiar că ne-au modernizat clasa, ne ajută pe noi, în primul rând ca elevi, să fim mai implicați”, spune Alesia Cucerzan, elevă în clasa a VIII-a.

Directoarea Daniela Pașc a observat că prin programul de reducere a abandonului școlar au crescut rezultatele bune de la Evalurea Națională.

„Ne-a ajutat să creștem promovabilitatea, să creștem participarea la evaluarea națională, să creștem calitatea actului educational”, spune Daniela Pașc.

Cea mai bună dovadă este că, în 2024, cea mai mare medie la evaluarea națională a fost obținută de o elevă a școlii, deși alte unități de învățământ din oraș sunt mai bine cotate.

Deocamdată, pentru că proiectele sunt în desfășurare, Ministerul Educației nu are o situație a reducerii abandonului școlar. O va avea abia în 2026, când vor fi finalizate toate proiectele.

Școala gimnazială N.B. Locusteanu din comuna Leu

Situată la aproximativ 30 de kilometri de Craiova, Școala Gimnazială Nică Barbu Locusteanu din comuna Leu avea, până în această toamnă, clasele dotate cu același mobilier ca acum 50 de ani. Adică atunci când s-a înființat școala.

Când au intrat în clase, în prima zi de școală, copii au avut o surpriză. Băncile și scaunele erau noi, lângă vechea tablă neagră era instalată una modernă, interactivă.

Pentru elevi, tabla interactivă înseamnă un fel de telefon mai mare pe care au știut să o folosească imediat.

Și toți profesorii au învățat să folosească noua tehnologie, iar lecțiile, indiferent că sunt de chimie sau matematică, se desfășoară digital.

Directorul Școlii Gimnaziale N.B. Locusteanu din Leu, Cristian Răduț, spune că profesorii și elevii preferă acum să lucreze la tabla inteligentă.

„Este mult mai complexă, mult mai ușor de folosit, mult mai intuitivă și chiar consider că se poate lucra cu toate categoriile de vârstă. Nu contează că ai o vechime mai mare sau ești din generația mai nouă. Și eu personal o folosesc la orele mele de predare”, spune directorul.

Iar surpriza din sălile de clasă nu a fost singura. Școala are din acest an unele din cele mai moderne echipamente de sport.

Mulți ani în urmă, zeci de generații s-au chinuit cu echipamentele vechi și ponosite. Acum, prin programul de dotări, sala de sport a primit tot felul de echipamente, de la poartă pentru fotbal în sală până la ladă și capră pentru sărituri.

Cel mai bucuros este Andrei Onea, profesor de educație fizică și sport, care îi antrenează pe elevi pentru competițiile sportive județene.

„Materialele sportive ne sunt foarte folositoare. Copiii se bucură de ele, dar mie îmi pare bine că am posibilitatea să parcurg întreaga materie la educație fizică și sport cu copiii și, evident, pe timp nefavorabil, lucrând în sală, avem noi și lada de sărituri, cu trambulină și capră și porți frumoase”, spune Andrei Onea care lucrează în școală din 1988.

Școala din Leu este una din cele 30 de școli din județul Dolj care au dotări de ultimă oră.

Județul Ialomița - școala „bogată” din Platonești

În Ialomița, Școala Gimnazială Platonești a primit mobilierul și dotările încă din vară.

Directoarea Silvia Moldoveanu spune pentru Europa Liberă că, prin PNRR, a cumpărat cam tot ce se putea cumpăra pentru orele de sport, de la mingi de fotbal până la jocuri pentru clasele primare.

Școala a fost cuprinsă și în PNRAS – reducerea abandonului școlar.

„Avem câteva cazuri de posibil abandon, elevi care nu-și mai doresc să continue și am zis că astfel putem să-i ajutăm. Am citit ghidurile și am văzut ce putem să facem. Putem face educație parentală. Avem nevoie de educație parentală”, spune Silvia Moldoveanu.

Pentru că școala din localitate a fost dotată cu tot ce trebuie, unii părinți au ales să se întoarcă din străinătate și să-și înscrie copiii aici, afirmă Silvia Moldoveanu.

Liceele au aplicat pentru laboratoare noi

În PNRR-ul pentru educație există un program special pentru dotarea liceelor cu laboratoare inteligente.

În total, au fost aprobate fondurile pentru 1.435 laboratoare inteligente pentru licee din toată țara. Fiecare primește până la 300.000 de lei fără TVA pe proiect. Totalul este de 414.696.885 de lei, adică aproape 83 de milioane de euro.

Proiectele pentru aceste laboratoare au fost făcute de fiecare instituție școlară în parte, iar condiția principală a fost ca liceul să găsească un spațiu potrivit pentru organizarea unui laborator inteligent.

Colegiul Național Mihai Viteazul din București va avea un astfel de laborator anul viitor. La început, școala a lucrat singură la proiect, ceea ce i-a pus în dificultate de profesori. Ulterior, au cerut ajutor de la inspectorat și de la consultanți.

„Noi sperăm ca până în ianuarie să reușim să facem achiziția cu tot ce presupune ea, inclusiv achiziția de cursuri de formare pentru profesori. Presupune un demers birocratic destul de complicat pentru noi, care n-avem neapărat pregătire de managementul achizițiilor la nivelul ăsta”, spune Liliana Zaschievici, directoarea Colegiului Național Mihai Viteazul din Capitală.

SmartLab-ul va fi într-o sală mai mare de la parter, unde elevii jucau ping-pong. Directoarea spune că era nevoie de un astfel de laborator mai ales că la Mihai Viteazul există trei echipe de robotică, iar elevilor le este greu să se pregătească fără echipamente adecvate.

O sală de clasă de la ultimul etaj al liceului funcționează în prezent ca laborator de robotică, a fost amenajat pe banii părinților.

Elevii nu au imprimante 3D și, atunci când construiesc câte o piesă, sunt nevoiți să meargă în altă parte să le printeze. Ceea ce le îngreunează pregătirea.

Mia și Ciprian, elevi în clasa a XI-a, stau aproape zilnic în laboratorul de robotică.

„Laboratorul ăsta este doar pentru noi, din clubul de robotică. Are unele piese, dar e nevoie de mult mai mult. Un nou laborator ne-ar ajuta mult pe partea de învățare, pentru că nu am mai merge în altă parte”, spune Mia.

Colegul ei Ciprian spune că imprimantele 3D care vor fi în SmartLab i-ar ajuta în primul rând să își printeze piesele.

„Și am putea să ne testăm ideile, pentru că în momentul în care printăm în alte părți, noi trebuie să știm că respectivul model este unul cât mai simplu și știm că va fi ușor de folosit, dar nu ne putem testa ideile care ar fi mult mai inovatoare și să putem să facem un design din ce în ce mai bun”, explică Ciprian.

În SmartLab-uri, profesorii își vor putea susține toate orele de științe, de la matematică, biologie și chimie până la robotică.

Școală de șoferi în laboratorul de mecanică

Liceele care nu au aplicat pentru SmartLab-uri au putut aplica pentru alte tipuri de laboratoare.

În județul Ialomița, Liceul Tehnologic Fierbinți Târg are de anul trecut un laborator de mecanică dotat cu cele mai noi echipamente, cu bani din PNRR.

Dorina Crasnea, directoarea liceului, spune că laboratorul are și un simulator pentru examenul auto, motiv pentru care liceul are și școală de șoferi, iar elevii au făcut cursuri aici ca să obțină permisul auto.

Dotarea laboratorului a costat 300.000 de lei fără TVA.

„Elevii noștri fac practica la agenții economici, dar aceste echipamente cu care am dotat laboratorul îi vor ajuta să fie conecțati în prezent, la tehnologia de ultimă oră”, spune Dorina Crasnea, directoare Liceul Tehnoogic Fierbinți Târg.

Profesoara arată că, până acum, laboratorul de mecanică avea numai piese din anii '90.

„Domnii profesori din catedra de mecanică au zis că nu mai vor să iasă la pensie când au văzut că am dotat acest atelier, pentru că toată viața s-au chinuit, adică n-aveau ceea ce le trebuie. Și totuși au făcut performanță, am avut anul trecut locul doi pe țară la concursul de meserii”, mai spune Dorina Crasnea.

Salvarea educației

Pentru implementarea proiectelor din PNRR, Ministerul Educației a înființat un departament special, pentru care a angajat 35 de oameni.

Sorin Decă este secretarul general adjunct din Ministerul Educației și coordonează implementarea proiectelor.

El spune pentru Europa Liberă că, până acum, Ministerul Educației a cheltuit majoritatea banilor pe apelul de dotări în școli, adică a trimis banii către școlile și primăriile pentru care au fost aprobate proiectele.

Cei 1,2 miliarde de euro pentru dotări au fost împărțiți în funcție de nevoile școlilor.

„Pentru dotare, le-am alocat un cost maximal pe fiecare sală de clasă. Dacă o școală avea 10 clase putea să primească de 10 ori cât costa clasa nouă. Școlile au avut 4.300 euro pentru partea de mobilier, au avut 4.000 euro pentru echipamentele digitale și au mai avut o sumă pentru materiale didactice”, spune Sorin Decă pentru Europa Liberă.

Oficialul din Educație susține că, până la final de 2024, toate școlile ar trebui să primească dotările pe care le-au cerut.

De obicei, proiectele pentru dotare au fost realizate de primăriile în care funcționează școlile, iar acestea s-au ocupat mai repede în materie de organizare de licitații, achiziții și livrare.

„Cred că proiectele care au început cel mai greu au fost cele pe care le-am semnat direct cu școlile, acolo unde beneficiar a fost direct școala, și aici vorbim de PNRAS (n.r. abandon școlar). O mare parte din școli erau la primul proiect, pe care ei îl implementau din fonduri europene și nu aveau consultanți”, explică Sorin Decă.

El mai spune că una din condițiile obligatorii pentru participarea la apelul de dotări în școli a fost ca instituțiile aplicante să nu aibă datorii la stat.

„13 proiecte de dotări au fost respinse. Au fost depuse de primării care nu au putut să facă dovada achitării datoriilor pe care le aveau la bugetul de stat”, afirmă Decă.

„Am avut și opt proiecte depuse de licee pentru SmartLab-uri care au fost respinse – fie nu au făcut dovada unor documente care erau obligatorii, fie că la un moment dat au în procesul de evaluare au renunțat și au spus că au primit finanțare din altă sursă, sau nu au avut spațiu”, mai spune Sorin Decă.

Tot prin PNRR, consiliile județene au putut aplica pentru microbuze școlare necesare transportului elevilor.

În total, 40 de consilii județene au depus proiecte pentru a cumpăra microbuze electrice, iar fiecare județ a primit fonduri pentru aproximativ 25-30 de microbuze, în funcție de populația școlară.

Astfel, au fost aprobate fonduri pentru 1.100 de microbuze noi, adică o treime din parcul de microbuze școlare. Gorj și Vâlcea sunt primele două județe în care microbuzele școlare au fost deja livrate.

„Consiliile județene au trebuit să prioritizeze localitățile care beneficiază de microbuze în funcție de numărul de elevi, de distanța de naveta respectivă, de numărul de trasee și, foarte important, de numărul de microbuze deja existente, astfel încât nu doar să înlocuim acolo unde au, ci să atingem și acele zone unde nu au avut până acum deloc”, spune Sorin Decă.

Oficialul susține că, în perioada următoare, va începe preogramul de pregătire al profesorilor de la diverse discipline, program destinat pentru peste 100.000 de cadre didactice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.