În 2024, Produsul Intern Brut (PIB) al României a fost de 1.764 de miliarde de lei, adică aproximativ 353 de miliarde de euro.
Deficitul bugetar (diferența între venituri și cheltuieli) a ajuns în 2024 la 8,65% din PIB, arată datele Ministerului Finanțelor, echivalentul a peste 30 de miliarde de euro.
De la aceste cifre, Guvernul a construit bugetul pe 2025. Acesta va fi adoptat sâmbătă de Executiv și votat – cu eventuale amendamente – săptămâna viitoare de Parlament.
Veniturile totale încasate de stat în 2024 au reprezentat 32,6% din PIB-ul țării, restul reprezintă partea privată.
Dintre aceste venituri, încasările din TVA (taxa pe valoarea adăugată percepută de stat la mai toate tranzacțiile) au reprezentat în 2024, 6,9% din PIB, în creștere cu 0,3% față de 2023.
Elena Calistru, expertă în analiza bugetelor și membră a Comitetului Economic şi Social European, spune pentru Europa Liberă că într-un stat în care contribuția sa la economie este de doar o tremie, nu se pot face prea multe lucruri.
În 2024, veniturile statului au fost de doar 32,6% din PIB – adică din cele 353 de miliarde produse de economia românescă.
„Poți să crești acest procent prin două elemente. Unul dintre ele este să reușești să colectezi mai bine taxele pe care deja le ai. Și noi știm că – de exemplu, cel puțin în ceea ce ține de colectarea TVA-ului, stăm foarte prost – sau poți să ajungi să ai bani mai mulți din resurse precum fondurile europene. Există, desigur, a treia variantă în care taxele sunt mărite.
Din păcate, în acest moment, pentru că deficitul bugetar este foarte mare, mă tem că în perioada ce va veni, bucata asta de taxă este cea care va încerca să compenseze”, explică Elena Calistru.
Anul trecut, România a primit de la Uniunea Europeană (UE) pentru investiții, subvenții și alte cheltuieli aproape 7 miliarde de euro. Două miliarde reprezintă bani aferenți bugetului european pentru perioada 2014-2020.
România își propusese la începutul anului 2024, să atragă 14 miliarde de euro de la UE anul trecut, adică dublu față de cât a reușit să acceseze.
În 2024, din cauza amânării reformelor, între care și cea a angajării unor profesioniști la conducerea companiilor de stat, Guvernul nu a luat nicio tranșă de bani de la UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ar fi putut accesa cel puțin 3,5 miliarde de euro prin PNRR – planul creat de UE în 2020 pentru refacerea economiilor statelor membre după pandemia de Covid.
Ratarea banilor europeni
România are la dispoziție peste 86 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană până în 2027.
La jumătatea acestor programe, România a accesat mai puțin de o cincime din această sumă adică 14,1 miliarde de euro.
În 2024, România nu a primit niciun euro din cele aproximativ cinci miliarde de euro disponibile numai prin PNRR. Motivul? Lipsa reformelor asumate de Guvern încă din 2021.
Cum a cheltuit Guvernul banii publici în 2024
Cea mai mare sumă din buget, 12,7% din PIB, a fost alocată asistenței sociale. În acest capitol, intră și plata pensiilor publice, mărite, prin recalculare, în 2024.
Recalcularea a fost o etapă din reforma pensiilor publice, prevăzută ca obligație și în PNRR, din cauza inechităților dintre veniturile unor pensionari.
Pe de altă parte, cheltuielile de personal au crescut în 2024 cu 0,9% din PIB față de 2023.
Ele au reprezentat 9,3% din PIB. Altfel spus, plata celor peste 1,3 milioane de angajați de la stat a costat bugetul peste 164 de miliarde de lei.
Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 5,3% din PIB în 2024.
Ambele tipuri de cheltuieli au crescut în 2024, deși prin „Ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2023, Guvernul Marcel Ciolacu le limitase prin lege, adică strict teoretic.
Practic, limitarea de cheltuieli nu s-a făcut, ba chiar a crescut, atrage atenția experta Elena Calistru:
„La acel moment, în 2023, guvernanții ne-au spus că vor face eforturi ca și statul să își raționalizeze o parte din cheltuieli. Cele două capitole bugetare la care trebuiau să lucreze erau fix cele legate de cheltuieli de personal și cele cu bunurile și serviciile.”
Ce gauri financiare majore are Guvernul
La deficitul bugetar consolidat au contribuit alte două tipuri de deficite.
Cel de la bugetul asigurărilor sociale a fost de peste 2,8 miliarde de lei, iar cel de la bugetul de sănătate de aproape 1,2 miliarde de lei.
Aceste bugete riscă să crească de la an la an, întrucât la pensie vor ieși din ce în ce mai mulți români în următorii ani. O populație în vârstă mai mare va duce și la cheltuieli de sănătate sporite.
Elena Calistru subliniază că, în 2024, Guvernul a fost obligat să transfere bani de la bugetul general la cel de pensii, pentru a le putea plăti conform angajamentelor politice și legale. Mai exact – 24 de miliarde de lei, la care s-a adaugat șase miliarde de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.
Anul trecut, Ministerul Finanțelor a cheltuit o sumă record și pentru plata dobânzilor la împrumuturi – peste 36 de miliarde de lei, adică peste șapte miliarde de euro. Doar asta a reprezentat peste 2% din PIB.
Suma echivalează aproape cu bugetul Apărării pentru un an.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat pe 17 ianuarie, la Europa FM, că în acea zi, România s-a împrumutat la o dobândă de 7,9%.
Este o dobândă record în Uniunea Europeană, iar costurile sunt atât de mari din cauza indisciplinei financiare a României care, de mulți ani, este în procedură de deficit bugetar excesiv și nu reușește să-și respecte promisiunile economice.
Investitorii nu mai au încredere atât de mare, așa că împrumută România la dobânzi din ce în ce ridicate.
„Problema cea mai mare e că dobânzile astea la noi, în acest moment, încă nu reflectă pericolele majore pe care le vedem la orizont în 2025. Mă refer aici la schimbarea perspectivei de la agențiile de rating și la faptul că deficitul nostru este foarte sus. Instabilitatea politică pune gaz pe foc în punctul ăsta”, atrage atenția Elena Calistru.
Ea nu exclude creșterea și mai mult a dobânzilor pentru România.
Ministrul Finanțelor a admis pe 17 ianuarie, la postul de radio Europa FM, că, în 2024, dobânzile au fost „foarte mari tocmai din cauza acestei expuneri ridicate”.
România s-a împrumutat anul trecut de pe pieţele internaţionale şi naţionale cu 250 de miliarde de lei.
Astfel, datoria publică a ajuns la 54% din PIB.”
În 2025, Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute 231 de miliarde de lei.
„Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt”, spunea ministrul Finanțelor, economist de meserie.
Riscurile anului 2025
Ministrul Finanțelor a promis că bugetul pe 2025 va permite plătirea tuturor salariilor și pensiilor, însă „statul trebuie să reducă, în primul rând propriile cheltuieli."
Nu există fonduri pentru noi majorări așa că salariile, pensiile și alocațiile au fost înghețate.
Pentru a crește economia cu măcar 2,5% din PIB, Guvernul și-a propus să aloce pentru investiții măcar 7% din PIB în 2025.
Tánczos Barna a scris pe contul său de Facebook că banii alocați vor asigura continuarea lucrărilor la autostrăzile Sibiu-Pitești, Sibiu-Făgăraș, Focșani-Bacău, Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani și reabilitarea liniilor de cale ferată.
„Vor beneficia de fonduri proiectele de construcție a spitalelor regionale de urgență Craiova, Iași și Cluj, și vom avea investiții semnificative în sisteme de apă și canalizare, cât și în centrele de colectare selectivă a deșeurilor", a promis ministrul Finanțelor.
Profesorul de economie Cristian Păun spune pentru Europa Liberă că, în 2025, riscurile economice vor fi: „Nerezolvarea problemei deficitului (am pornit iar la drum cu un buget construit pe niște ipoteze mult prea optimiste legate de creșterea economică, inflație și colectare), inflația și avansul economic firav."
Și adăugă: „Sunt trei riscuri legate între ele printr-un efect de domino, existând toate premisele să ajungem, în a doua parte a anului, la majorări de taxe. Care vor adânci problemele, nu le vor rezolva."
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
