În ianuarie 2015, Senatul României avea 822 de angajați. În noiembrie 2024, aceeași instituție avea 891 de angajați, adică cu 8,75% mai mult.
Noul șef al Senatului, liberalul Ilie Bolojan, e convins că instituția va funcționa la fel de bine cu 180 de oameni mai puțini. Și i-a anunțat pe angajați că unii dintre ei vor pleca acasă.
Anunțul lui a fost întâmpinat cu proteste.
„Stimați colegi, să fie lucrurile foarte clare, am tot respectul pentru oamenii care lucrează în Senat și care sunt profesioniști. Sinecurile politice se vor încheia, îmi pare rău. Am discutat cu sindicatele, dacă dumneavoastră credeți că schimbați ceva în felul acesta, vă înșelați”, le-a spus Bolojan protestatarilor.
Între cei care l-au huiduit, mulți dintre „sinecuriștii” de care vorbea președintele Senatului. De exemplu, Gabriela Crețu, fosta soție a baronului de Vaslui, Dumitru Buzatu, anchetat pentru luare de mită. Gabriela Crețu a ajuns la Comisia pentru politici externe de la Senat, în 2019, când n-a mai prins loc de europarlamentar. Nu a dat concurs pe post.
„Eu fusesem membră a Parlamentului European și cea mai în măsură la momentul respectiv, prin rețeaua pe care o aveam, prin faptul că știam cum funcționează atât Parlamentul României, cât și Parlamentul European, să asigur cerințele postului”, a declarat Crețu, conform Adevărul.ro.
„Am fost numită de Biroul Permanent, cum se fac toate numirile. Am fost numită când am terminat mandatul european, deci în 2009. Și acum am revenit pe funcție conform contractului de muncă”, a adăugat fosta senatoare PSD.
Decizia de reducere a personalului a stârnit, imediat, și reacția sindicaliștilor, care au anunțat deja că orice concediere va fi contestată în instanță.
„Nu poți să ai la aceste comisii (parlamentare, n. red) câte cinci angajați și la una care are de lucru din greu și la una care practic nu fac nimic. Întrebarea este ce fac cei cinci oameni pe parcursul celor două luni când n-au ședințe”, a spus Ilie Bolojan, la Euronews. „În zilele de luni și de marți, când este o activitate parlamentară plină, prezența este normală la birouri, începând de miercuri, joi, vineri, lucrurile arată total diferit. Până acum n-a fost un sistem de pontaj”, a explicat el care e activitatea unora dintre salariații de la Senat.
Iar politica de reducere a cheltuielilor nu va viza doar personalul. „Cotele de combustibil care sunt alocate au fost reduse și se va dovedi că o mașină nu trebuie să consume 700 de litri de combustibil pe o lună ca să deservească un cabinet parlamentar”, a exemplificat Ilie Bolojan, la Euronews.
Bolojan nu e singurul care anunță reduceri de personal. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea săptămâna trecută că angajații ministerului vor fi testați și vor rămâne în funcții doar cei capabili.
„Între 10 și 20% vor pleca acasă (..). Demonstrăm tuturor românilor că nu le cerem lor să strângă cureaua, în primul rând, şi noi, statul, strângem cureaua”, a spus Sebastian Burduja, la Digi24, pe 22 ianuarie.
Primele intenții de reducere a aparatului bugetar, ajuns la peste 1,3 milioane de angajați în noiembrie 2024, au venit din partea liberalilor. Și liderii UDMR susțin măsurile.
„Eu cred că din aparatul bugetar, de la televiziunea publică până la Senat și de la toate instituțiile statului, inclusiv consiliile județene, poți să reduci personalul cu... 10-15-20%. Trebuie să găsești niște criterii și aceste criterii nu pot fi găsite de la o zi la alta. Trebuie să pregătești și, da, eu sunt pentru a reduce aparatul bugetar.”, a spus Kelemen Hunor, în direct la TVR Info.
Iar președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a postat un mesaj de sprijin pe Facebook: „Restructurarea aparatului bugetar este o prioritate pe care am enunțat-o chiar în Parlament, la învestirea Guvernului, și sunt decis ca – indiferent de obstacole – să o duc la bun sfârșit!
Reducerea de posturi demarată la Senat și Camera Deputaților reprezintă un pas firesc și așteptat de opinia publică, iar reprezentanții PSD sprijină și participă la acest demers”, spune Marcel Ciolacu.
Dacă calculele făcute de Kelemen Hunor vor fi aplicate, înseamnă o reducere a aparatului bugetar total cu aproximativ 260.000 de angajați, până la puțin peste 1 milion de angajați - cifră neatinsă niciodată în ultimii 20 ani.
Cei mai puțini angajați bugetari au fost în 2014-2015 - în jur de 1.180.000.
Unde s-a încărcat statul cu angajați, în ultimii 10 ani?
54.000 de bugetari în plus, în administrația locală
La 1 ianuarie 2015, România avea o populație de 19.875.542 de rezidenți.
Zece ani mai târziu, populația rezidentă este cu 800.000 de oameni mai mică.
Dar administrația locală, cea care deservește direct cetățenii României este mult mai numeroasă.
În aceeași zece ani, numărul angajaților din primării, consilii județene și instituții subordonte a crescut cu aproape un sfert (23,6%).
În cifre absolute, de la 228.085 la 281.996 bugetari.
15.000 de angajați în plus, în Educație
În ianuarie 2015, în Educație lucrau 367.387 de oameni, iar în noiembrie 2024, în același domeniu profesau 382.685 de salariați.
Singura diferență este că, dacă în 2015 angajații din învățământul preuniversitar figurau cu finanțare din bugetele locale, în 2024 ei sunt plătiți de ministerul Educației.
53.000 de angajați în plus, în Sănătate
Și în spitale, dispensare și alte instituții de sănătate lucrează acum mai mulți români decât acum zece ani. Mai exact, numărul salariaților din Sănătate a crescut cu 27%. În unitățile sanitare finanțate din fondul național al asigurărilor de sănătate activează cu o treime mai mulți angajați ca în urmă cu un deceniu.
Secretariatul General al Guvernului, cu aproape 40% mai mulți salariați decât acum zece ani
Secretariatul General al Guvernului coordonează, sprijină și monitorizază activitățile guvernamentale. Mai exact, se ocupă de:
- pregătirea ședințelor de guvern, asigurarea suportului administrativ și tehnic;
- coordonarea procesului de avizare a proiectelor de acte normativ;
- monitorizarea implementării deciziilor guvernamentale și a actelor normative adoptate; .
- coordonarea activității instituțiilor și agențiilor din subordinea sa;
- gestionarea relațiilor dintre Guvern și alte instituții publice;
- facilitarea accesului cetățenilor la informațiile de interes public.
De toate aceste activități se ocupau, în 2015, 3.302 angajați. În noiembrie 2024, numărul lor ajunsese la 4.568.
„Imediat ce am datele exacte, voi anunța numărul de posturi care dispar de la Secretariatul General al Guvernului și din toate instituțiile subordonate”, a anunțat Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.
Ministerul de Interne, cu aproape 10.000 de salariați mai puțin în zece ani
Cea mai dramatică scădere de personal a fost, în ultimul deceniu, la Ministerul de Interne (MAI), care a pierdut aproape 10.000 de oameni.
Mai exact, de la 133.448 de angajați în ianuarie 2015, la 123.893 în noiembrie 2024.
În 2015, o lege care stabilea că personalul MAI, beneficiază de pensii de serviciu calculate pe baza unei formule care ia în considerare veniturile realizate în ultima perioadă de activitate și vechimea în serviciu. De prevederile acestui act legislativ au beneficiat mii de angajați de la Interne, care s-au pensionat chiar și la 45 de ani și au ieșit din sistem.
Evoluția numărului de bugetari în ultimii 20 de ani
România a avut în ultimele două decenii și mai mulți angajați bugetari decât are acum. În guvernarea Tăriceanu, în 2008, numărul salariaților la stat a ajuns la un maximum de 1.398.222.
Criza și guvernele Boc (2009-2012) au redus drastic aparatul bugetar, până la un minimum de 1,1 milioane, în 2014.
Din 2015 încoace, an de an, numărul angajaților la stat a crescut aproape constant. Și a ajuns din nou, la cifre aproape record, în anul electoral 2024.
Ponderea cheltuielilor de personal în cheltuielile statului a fost de 7,5% din PIB, în noiembrie 2024, cu 23.8% mai mari ca în primele 11 luni din 2023.
Proiectul bugetului de stat pe 2025, momentul adevărului
În penultima zi din 2024, înaintea ședinței de Guvern, actualul ministru de Finanțe aducea vești proaste pentru bugetari în 2025.
„Nu cred că este nevoie în momentul de față de asemenea concedieri în masă, dar reorganizările instituționale vor duce la reducerea numărului de personal.
Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea, nu se fac lucrurile de azi pe mâine. Nu sunt neapărat concedieri pentru că sunt, pe de o parte, și plecările naturale.
Dacă semnalul este clar – și știm exact de la bun început care sunt instituțiile care vor suferi modificări, acolo deja angajații din sectorul public știu ce-i așteaptă și au timp suficient, luni de zile, să găsească alternative”, a spus ministrul de Finanțe, Tanczos Barna.
Iar de modul cum vor fi reorganizarte/comasate instituțiile statului se ocupă nou înființatul Departament pentru eficientizarea activității guvernamentale, care are ca sarcină reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anul viitor.
Departamentul va fi condus de premierul Ciolacu, liderul PSD, și de președintele Senatului, liderul PNL, Ilie Bolojan și va fi, cel mai probabil, doar o instituție cu rol consultativ.
Săptămâna viitoare, va intra în dezbatere publică proiectul de buget pe 2025, după cum a declarat Kelemen Hunor, președintele UDMR, partid aflat la guvernare. În proiect se vor regăsi primele măsuri de reorganizare a sectorului bugetar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
