Pe 7 și 11 martie, autoritățile române au anunțat câteva măsuri de prevenire a răspândirii febrei aftoase în România.
Asta după ce, în Ungaria, a fost depistat recent un focar într-o fermă de vaci din apropierea orașului Gyor, din nord-vestul țării, lângă frontiera cu Slovacia.
În ianuarie un alt focar a fost depistat într-o fermă de bivoli de lângă Berlin, în Germania.
Este o revenire a febrei aftoase în Europa după câteva decenii. În Germania, focarul a fost depistat din nou după 36 de ani, iar în Ungaria după aproximativ 50 de ani.
Importurile de animale vii din Ungaria, interzise
Principalele măsuri anunțate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sunt interzicerea transporturilor din Ungaria de animale vii (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline), furaje, paie pentru așternut, compost și gunoi de grajd.
De asemenea, este interzis importul anumitor produse de la aceste animale din zonele de restricții stabilite la nivel european, din Ungaria și Slovacia. Este vorba de o zonă de protecție pe o rază de 3 kilometri de la locul focarului de lângă orașul Gyor și o zonă de supraveghere de 10 km de focar, în Ungaria, respectiv de o zonă de supraveghere în localități din două districte din Slovacia.
Produsele provenind de la animale biungulate (vaci, porci, capre, oi, bivoli, cerbi) al căror import a fost interzis de România sunt:
- carne proaspătă;
- produse din carne care nu au fost tratate corespunzător pentru a neutraliza virusul febrei aftoase (produsele preparate termic sunt acceptate);
- lapte spot; produse din lapte netratate pentru neutralizarea virusului febrei aftoase;
- lapte materie primă pentru care nu se poate dovedi că provine de la animale testate negativ;
- material biologic, material seminal și subproduse de origine animală.
ANSVSA a anunțat că toate fermele care au importat animale vii din Ungaria și Slovacia după 1 februarie vor fi inspectate, urmând să fie prelevate probe pentru testarea epidemiologică.
De asemenea, vor fi accentuate măsurile de dezinfecție și dezinsecție în ferme respectiv pe mijloacele de transport care intră și ies în și din acestea.
Totodată, instituția a reamintit că orice suspicine de boală trebuie comunicată Direcțiilor Sanitar Veterinare județene.
Anterior, autoritățile au avut întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor de fermieri și au transmis că aceștia au obligația de a anunța medicul veterinar legat de animalele cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau decese.
Febra aftoasă este o boală infecțioasă acută, foarte contagioasă, care afectează vacile, porcii, oile, caprele și bivolii, precum și animalele sălbatice cu copita despicată.
Boala cauzează febră și apariția de vezicule cu lichid la nivelul gurii (a râtului, în cazul porcilor), a glandelor mamare și a membrelor. Adesea, cele mai expuse sunt animalele tinere.
Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile sau chiar mai mult, în unele cazuri.
Fără să intre în categoria bolilor transmisibile de la animale la om - infectările sunt extrem de rare și mai degrabă accidentale - febra aftoasă poate avea consecințe economice însemnate, întrucât se răspândește rapid de la o specie la alta, explică medicul veterinar și cercetătorul Mihai Daneș, într-un interviu acordat Europei Libere.
Autor al mai multor lucrări științifice pe tema febrei aftoase și al unei cărți de popularizare în rândul medicilor veterinari, Mihai Daneș vorbește despre animalele care transmit cel mai ușor boala și cele care sunt afectate cel mai tare.
Expertul spune că fermitatea direcțiilor sanitar-veterinare în ceea ce privește aplicarea măsurilor dispuse de ANSVSA este esențială ca boala să nu ajungă și în România.
1. Europa Liberă: Ce este mai exact febra aftoasă și ce animale sunt cele mai expuse?
Mihai Daneș: Febra aftoasă este o boală infecto-contagioasă, pandemică. Este produsă de un virus, mic, dar afectează toate animalele cu copita despicată. Mai exact: vacile, oile, caprele, porcul în mod particular și biungulatele sălbatice, căprioara, cerbul, cămila. Toate animalele cu copita despicată sunt afectate de această boală.
Bivolii, de exemplu, au un comportament particular în această infecție. Reacționează mai șters și infecția trece neobservată și mențin infecția în natură.
Odată trecuți prin boală, ei rămân purtători asimptomatici de virus și sunt elementele de la care pornesc alte focare de boală.
Toate animalele care sunt trecute prin boală rămân purtătoare, vacile rămân șase-opt luni, acesta este motivul pentru care trebuie sacrificate; oile rămân între 16 și 32 de zile, iar bivoli și după patru ani au fost identificați ca fiind purtători și eliminatori de virus.
Vacile fac forma gravă, la fel ca și porcii. Toate vacile fac febră aftoasă, toate porcinele, indiferent de vârstă și sex fac febră aftoasă, oile, mieii, iezii, caprele, dacă vorbim de animalele de interes economic.
Nu este o boală mortală pentru animalele adulte, dar este mortală pentru animale tinere, miei, viței, iezi, purcei.
2. Europa Liberă: Cum contactează animalele cel mai frecevent această boală?
Mihai Daneș: Este o boală care are transmitere prin aer. Aerul care este expirat de animalele bolnave conține suficient virus ca să îmbolnăvească celelalte specii.
De remarcat că porcul elimină cea mai mare cantitate de virus. Este ca o „bombă”: odată infectat, el infectează toate animalele receptive din jurul lui.
Dacă se ajunge la infectarea unei ferme de porci, este un dezastru pentru economie. Este o boală care afectează securitatea alimentară a unei țări, a unei regiuni, a unui continent.
3. Europa Liberă: Cum se explică reapariția în Germania după aproape 40 de ani, iar în Ungaria după aproximativ 50 de ani, a unor focare de febră aftoasă?
Mihai Daneș: Explicația stă în libera circulație, globalizarea, schimburile de mărfuri și garda redusă sau lăsată jos privind apariția unor boli care au fost (în trecut, n.r.) și care încă evoluează, în Africa, în Asia. Sunt suficiente motive de apariție a unei boli.
Mai mult, s-a stopat vaccinarea, iar toate animalele nu au anticorpi, iar o cantitate minimă de virus este suficientă pentru a da nașterea unui focar.
În 1992, comunitatea europeană a decis la momentul respectiv că, nemaifiind un un pericol, nu mai trebuie să vaccinăm - de regulă se făceau vaccinări parțiale, vaccinări în cordon, nu se făceau vaccinări extinse, dar se păstrau niște stocuri de vaccin.
Acum există bănci europene în care există stocuri de vaccin, în Anglia, și în Olanda era la un moment dat, și se folosesc în caz de necesitate.
4. Europa Liberă: S-ar putea ajunge, în contextual actual, la reîncepeea folosirii acestor vaccinuri?
Mihai Daneș: Depinde de măsurile care au fost luate și depinde de oprirea bolii. Oprirea bolii înseamnă să nu mai apară noi cazuri, să demonstrezi că de jur împrejurul locului în care a apărut boala nu sunt animale care au o conversie serologică, adică au anticorpi față de virusurile febrei aftoase. Spun virusurile că nu este unul, sunt mai multe.
Sunt șapte virusuri care sunt independente antigenic și care nu se „acoperă” unul pe altul.
Adică dacă am trecut un virus, să spunem serotipul (tipul unei tulpine de virus, n.r.) A sau O, sau C, el produce anticorpi doar pentru acel serotip, nu și pentru virusurile care sunt rudă cu el și care produc aceeași exprimare clinică.
5. Europa Liberă: Sacrificarea animalelor e prima intervenție pentru prevenirea răspândirii sau există și monitorizarea, ca alternativă?
Mihai Daneș: E prima intervenție. Există sacrificarea tuturor animalelor care au exprimat boala, a tuturor animalelor contacte. După aceea este monitorizarea care se realizează pe o zonă pe o rază de 3 kilometri în jurul focarului și de pe o altă rază de 6 kilometri de la prima primul cordon, care este zona de protecție a tuturor animalelor.
Se introduc restricții de circulație, n-ai voie să scoți animale din zonă, nici să introduci animale în zonă, pentru că există pericolul să introduci animale care să se infecteze și să continui cu această boală.
Animalele sacrificate nu se eliberează pentru consum, toate animalele sunt omorâte și distruse. Virusul se distruge în carne, în schimb rămâne în oase.
În 1967 a fost în Anglia o mare epidemie, care a pornit de la carnea importată în carcasă din Argentina. Au descoperit englezii că osul reprezintă pericolul numărul unu, motiv pentru care au emis o lege și din zonele în care boala evoluează se cumpără carne dezosată. E lege, pentru că pe ei i-a costat circa 50 de miliarde de lire sterline.
În Anglia a mai fost un eveniment, în 2001, care a costat economia națională 15 miliarde de lire sterline. Sunt pagube uriașe.
În cazul febrei aftoase nu vorbim de zoonoză - adică o boală care se ia de la animal și o face omul. Febra aftoasă nu intră la zoonoză, ci doar accidental, la oamenii care au lucrat în laboratoare, prin injecție de virus, directă, pot să facă o aftă la locul de inoculare, dar este accidental.
Este cu adevărat o boală extrem de periculoasă pentru economia fiecărei țări.
Virusul din os poate infecta în schimb animalele receptive. În Rusia, de exemplu, în urmă cu 20 de ani a apărut febra aftoasă lângă un oraș care avea un abator. Au tăiat animalele, toate resturile și apele uzate mergeau într-o canalizare comună cu o fermă de porci. De acolo, a explodat un focar de febră aftoasă, care a fost devastator pentru momentul respectiv.
6. Europa Liberă: Cât de oportune sunt măsurile anunțate până acum în România?
Mihai Daneș: Sunt foarte oportune, iar trasabilitatea produselor este foarte importantă în acest caz. Adică iau laptele de undeva și îl duc altundeva pe un singur drum, cu toate măsurile de siguranță pentru ca virusul să nu difuzeze în cazul în care se fac dezinfecții ale mașinilor, se fac schimbări de echipamente și așa mai departe.
Deci toate sunt în planul de contingență pe care Autoritatea Națională Saniționară Veterinară l-a postat și în planul care a fost adoptat.
În toate bolile dezinfecția reprezintă un mijloc important de prevenire a răspândirii bolilor. Dezinfecția practică omoară elementele care produc boli, bacterii sau virusuri.
Măsurile care sunt anunțate în România fac parte din Planul național de urgență sau de contingență (existent încă din 2009, n.r.), care acum se adaptează.
Nu a fost o urgență până acum. Apariția în Germania a fost o surpriză și a apărut la bivol, o surpriză mare. După care, nimeni încă nu a descris și nu a identificat cum a ajuns să apară în Ungaria, la o fermă de 1.400 de vaci de lapte, și în Slovacia, care nu e prea departe.
Nemții au cheltuit aproximativ 1 miliard de euro. Pe de o parte, ca să localizeze boala (să prevină răspândirea în alte regiuni, n.r.); pe de alta, sunt cheltuieli directe și cheltuieli indirecte, care sunt mult mai mari: nu ai voie să exporți, să vinzi animale, trebuie să impui măsuri de securitate, trebuie să omori și să faci analize serologice la toate animalele pe o distanță de 10 kilometri, spun eu.
Sunt diferențiate – trei km în jurul focarului și șase în zona de de protecție; toate animalele din zonă trebuie analizate.
7. Europa Liberă: Cât de important este ca măsurile dispuse să fie și monitorizate în teren și care sunt simptomele care trebuie să pună în gardă fermierii?
Mihai Daneș: Fermierii au obligația, prin medicul veterinar pe care îl au, să facă inspecții zilnice, să vadă ce se întâmplă și să anunțe imediat dacă au o o suspiciune. Cei cu ferme de porci trebuie să urmărească că veziculele apar pe oglinda râtului, acolo îl văd, râtul. Și porcul devine imobil, stă mai mult culcat, refuză să se deplaseze din cauza leziunilor care apar la nivelul picioarelor.
Vezicule apar și pe mamelă, pe glanda mamară. Este o boală care se numește de gură și de picioare – foot and mouyth disease.
La vacă tabloul este mai mult decât sugestiv pentru că apare acea scurgere de saliva, se numește sialoree, o salivație abundentă. Animalele plescăie, sunt agitate din cauza leziunilor de la picioare, leziunilor podale, fac deplasare de pe un picior pe altul și acesta este lucrul care îți atrage atenția.
Dacă ai animale în lactație dezastrul este și mai mare, pentru că animalele pierd laptele, nu le mai poți mulge din cauza leziunilor care apar pe mameloane. Este cu adevărat o boală extrem de periculoasă pentru economia fiecărei țări.
8. Boala se transmite de la o specie la alta la fel de ușor ca între exemplarele din aceeași specie?
Mihai Daneș: Sigur, mai ales cum sunt gospodăriile mixte și la noi și la unguri și la cehi, ai porc, ai oaie, capră, vacă în curtea din spate, există un spectru de transmitere foarte mare.
Porcul este bomba cu virus, dar și celelalte animale produc suficiente cantități de virus ca să infecteze animalele care nu sunt protejate.
Vacile fac forma cea mai gravă, urmează porcul și oaia.
La oaie aproape că nici nu vezi (simptomele, n.r.). Semnul principal într-o turmă de oi nu este salivația abundentă, pentru că oile în general fiind „beneficiarele” unor infestații parazitare, au un exces de salivă. Dar animale care să șchioapăte de azi pe mâine sunt un mare semnal de alarmă.
9. Europa Liberă: Vă așteptați la vreun impact în România, al febrei aftoase și de ce anume depinde ca boala să nu intre în țară?
Mihai Daneș: Impactul va fi minim dacă se mențin restricțiile. Dacă se permit importuri de animale și de produse de origine animală din zone necunoscute epidemiologic, sub raportul bolilor veziculoase, impactul poate să fie devastator.
Apariția febrei aftoase, care afectează patru specii, dintr-odată, ar fi o catastrofă pentru economia agricolă din România. Serviciul veterinar (al fermei) are obligația de a stabili reguli, nu imporți din Croația, Slovacia, Slovenia, de Ungaria și Germania nici nu mai zic.
În Ungaria a fost la focar inclusiv prim-ministrul Ungariei, deci treba e serioasă.
10. Europa Liberă: Cât de problematice sunt bolile care au apărut la animale și în România, de la gripa aviară, la pesta porcină, ceea de-a doua cu impact inclusiv în privința exporturilor? Cum se pot feri fermierii pe viitor de tot felul de boli contagioase?
Mihai Daneș: Aș adăuga încă o boală care funcționează în ultimii doi ani, pesta micilor rumegătoare. La ora actuală în România evoluează pesta porcină africană, pesta micilor rumegătoare și ferească Dumnezeu de febra aftoasă.
Toate aceste boli pun în pericol sănătatea alimentară și buzunarul oamenilor. În loc să vindem carne de porc, importăm carne de porc, în loc să producem lapte importăm lapte, în loc să vindem oi, omorâm oi, ca să ascundem sau să încercăm să ținem sub control pesta micilor rumegătoare.
Apariția febrei aftoase, care afectează patru specii, dintr-odată, ar fi o catastrofă pentru economia agricolă din România.
Am vândut oi în Austria, a apărut pesta micilor rumegătoare acolo, în Ungaria, la fel.
Serviciul veterinar (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, n.r.) este plătit să ne protejeze. Pentru unele boli există mijloace imuno-profilactice; ei trebuie să se comporte ca niște administratori ai averii României, nu ca niște angajați ai serviciilor din Uniunea Europeană, în care se iau măsuri extreme.
Nu pot să omor toate animalele cât timp există vaccinuri pentru pesta micilor rumegătoare. Nu pot să omor toate animalele, dacă am posibilitatea să accesez vaccin de urgență de la Uniunea Europeană și să facă un cordon ca virusurile aftoase să nu difuzeze în populație (de animale, n.r.). La pesta porcină lucrurile sunt un pic mai complicate, dar și acolo există niște niște măsuri.
Totul depinde de fermitatea autorității veterinare, părerea mea, pentru că paza bună trece primejdia rea. Mai mult decât atât, trebuie făcute traininguri cu veterinarii și fermierii pentru a recunoaște imediat boala. O boală recunoscută când apare pe cinci animale este una, dar când explodează la câteva sute de animale lucrurile sunt foarte complicate.
Avem un scop comun, de a bloca boala. România are șansa de a evita răspândirea, dar este și în mare pericol. O breșă în securitate creează o mare problemă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
