Cât de departe poate merge boicotarea supermarketurilor în România? De ce un magazin „La Ciolacu” cu produse plafonate nu ar avea succes

„Sunt total de acord cu boicotarea supermarketurilor în ceea ce privește creșterea de prețuri, dar cred că putem rezolva acest lucru și modificând legislația [...] Trebuie intervenit legislativ și toată gama de produse să aibă același adaos comercial, pe toată linia de distribuție, plus desfacere”.

Aceasta a fost reacția premierului Marcel Ciolacu, pe 10 februarie, la mișcarea de boicot a supermarketurilor pe care a promovat-o fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.

Politicianul filorus și-a îndemnat susținătorii – într-un demers inspirat din Croația – să nu mai cumpere din supermarketuri, pe motiv că acestea nu-și declară profiturile reale realizate în România și că nu au produse românești la raft.

În replica sa, transmisă pe TikTok, prim-ministrul Marcel Ciolacu a vorbit, dar fără detalii, despre o eventuală plafonare a adaosului comercial la toate produsele vândute de supermarketuri.

Măsura este criticată de economiști și, din informațiile Europei Libere, nu există deocamdată un astfel de proiect.

În prezent, o plafonare a adaosului comercial la 17 produse alimentare de bază e în vigoare, urmând să expire în vara acestui an. Măsura, impusă încă din 2023, nu a oprit creșterea prețurilor, spun economiștii.

Prin reacția la așa-zisul boicot al supermarketurilor – temă lansată în societate de grupările suveraniste – Marcel Ciolacu a părut mai degrabă să combată mișcarea de protest la adresa marilor comercianți, de care depind unii producători români.

„Boicotând supermaketurile, boicotăm și producătorii autohtoni, îi boicotăm și pe români”.

Nedumerire în piață

Anunțul premierului privind eventuala plafonare a adaosurilor comerciale la toate produsele i-a luat prin surprindere pe retaileri.

Ei așteaptă, la rândul lor, să vadă eventualele măsuri concrete din partea Guvernului.

„În primul rând, trebuie să aflăm mai multe detalii, la ce se gândește domnul prim-ministru”, spune George Bădescu, director executiv Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

„Se pare că zona aceasta a comerțului este nu doar ea însăși una dinamică, ci atrage și foarte mult dinamism din exterior”, completează el.

Directorul AMRCR subliniază că, de principiu, intervențiile în piață nu pot produce efectele anticipate.

„Jocul cererii și ofertei, de multe ori, nu confirmă practic ceea ce se urmărește din punct de vedere administrativ și legislativ”, mai spune George Bădescu pentru Europa Liberă.

Îți mai recomandăm

De ce plătesc românii mai mult pe mâncare, deși inflația a scăzut și veniturile au crescut

De asemenea, în opinia sa, boicotarea supermarketurilor nu este o măsură care să poată fi susținută de la nivel de prim-ministru sau de către Guvern.

„Domnul prim-ministru a spus că, prin acest boicot, ar fi afectați chiar producătorii români și chiar și cei care lucrează în supermarketuri. Poate s-ar fi putut înțelege că dânsul sprijină acest boicot, însă, cel puțin din ce am înțeles, în final ar fi că astfel de metode nu sunt oportune.”

„Practic, nu vor face altceva decât să creeze dificultăți suplimentare pentru toți cei care își desfășoară activitatea în acest domeniu”, adaugă reprezentantul marilor rețele comerciale.

Supermarketul „La Ciolacu”

Profesor universitar de economie Bogdan Glăvan a atras atenția că ideea lansată de premierul Marcel Ciolacu în videoclipul de pe TikTok reprezintă o uniformizare pentru toate produsele a adaosului comercial în supermarketuri.

„Ar fi un nou model de business fără egal în lume, l-ar inventa domnul Ciolacu! Eu mă întreb, dacă dânsul are asemenea idei geniale, de ce nu-și înființează propriul lanț de supermarketuri”, completează, ironic, economistul.

Bogdan Glăvan menționează că este imposibil ca un magazin să aibă același adaos comercial la toate produsele pentru că acestea au ritmuri diferite de vânzare și ocupă un spațiu diferit pe rafturi.

„Venitul generat de un metru liniar de raft e diferit de la produs la produs. Deci cum poate să fi adaosul comercial identic? N-are cum!”, afirmă economistul.

El oferă ca exemplu un lanț românesc de supermarketuri, La Cocoș, care practică un adaos comercial în funcție de cantitatea de produse din aceeași gamă pe care o cumpără clientul.

„Cumperi un produs? Are un preț. Cumperi trei produse? Are un preț mai mare, dar nu proporțional mai mare, ci mai mic. Cumperi zece produse? E alt preț, și mai mic, pe unitate.”

Laptele, detergenții, hârtia igienică, legumele sau produsele eco & bio sunt câteva exemple date de Bogdan Glăvan care au ritmuri de vânzare diferite, pentru care e nevoie de alimentarea la raft mai des sau mai rar, și care ocupă un spațiu mai mic sau mai mare.

„E o idee stupidă”, concluzionează economistul. De asemenea, el consideră că o astfel de măsură nu va fi concretizată prin niciun proiect legislativ.

„Nu o să o pună niciodată în aplicare. În schimb, ne dă lecții și vrea să trăim toți ca pe timpul lui Ceaușescu, cu indicațile lui prețioase, că știe el și ce trebuie să consume românii, și de unde să consume românii, și cât să fie adaosul și cât să fie prețurile”, spune Bogdan Glăvan.

Îți mai recomandăm

Guvernul prelungește plafonarea adaosurilor comerciale la alimente de bază

În urmă cu doi ani, Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial din magazine și supermaketuri la maximum 20% pentru câteva produse alimentare de bază pentru a combate inflația, care atinsese 13,8% în anul anterior.

Măsura a intrat în vigoare în iulie 2023, dar a fost gândită inițial pentru numai trei luni. Ultima oară a fost prelungită până pe 30 iunie 2025.

În prezent, pe listă sunt 17 produse agricole și alimentare:

• pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
• lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
• făină albă de grâu „000“ până la 1 kg;
• mălai până la 1 kg;
• ouă de găină calibrul M;
• ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
• carne proaspătă de pui;
• carne proaspătă de porc;
• legume proaspete vrac;
• fructe proaspete vrac;
• cartofi proaspeți albi vrac;
• zahăr alb tos până la 1 kg;
• smântână - 12% grăsime;
• unt până la 250 grame;
• magiun până la 350 grame.

Marcel Ciolacu a cumpărat românește doar pe hârtie

În videoclipul de luni de pe TikTok, premierul Ciolacu a enumerat produsele „românești” despre care a spus că le-a cumpărat de la supermarket.

A făcut această mențiune deoarece, în aceeași zi, fostul candidat prorus Călin Georgescu a mers într-o piață din București ca să arate că a cumpărat doar produse românești. Comerciantul a recunoscut ulterior că momentul cumpărării produselor a fost regizat.

În ceea ce-l privește pe Marcel Ciolacu, el nu a menționat producătorul în cazul unora dintre produse, precum kefirul de capră sau gemul de piersici, dar pe altele le-a numit.

Unele dintre produsele date ca exemplu de Marcel Ciolacu aparțin, de fapt, unor companii străine.

• Pate Ardealul

„Și dacă tot am vândut Ardealul am luat și pateul cu Ardealul”, spune premierul. O referire la atacul din 2020 al fostului președinte Klaus Iohannis la adresa lui Marcel Ciolacu.

Orkla Foods România S.A., care produce pateul, face parte din grupul norvegian Orkla.

Filiala românească din grup a avut o cifră de afaceri de 364 de milioane de lei în 2023, iar profitul net înregistrat a fost de 24,4 milioane de lei. Firma a fost înființată în urmă cu două decenii și are peste 400 de angajați.

• Salam săsesc de la Cris-Tim

Este unul dintre produsele cumpărate de Marcel Ciolacu. Producătorul în acest caz este CRIS-TIM FAMILY HOLDING SRL, o firmă înființată în urmă cu 24 de ani și care numără în prezent peste 2.000 de angajați.

Firma o avut o cifră de afaceri de peste un miliard de lei în 2023, în creștere cu 65%, iar profitul net în același an a fost de peste 66 de milioane de lei, în creștere cu 1.200%, conform platformei termene.ro.

Acționarii Cris Tim Family Holding SRL sunt RANGEGLOW LIMITED din Cipru, care deține 99,9683 din firmă, iar restul de 0,0317 aparține lui Radu Timiș.

Off-shore-ul cipriot este controlat tot de familia Timiș. „Am recurs la acest procedeu, deoarece, în România, nu este recunoscută legea holdingului, iar un grup de firme cum este Cris-Tim are de pătimit, cel puţin pe partea de impozite. În acest fel, dacă vreau să investesc în una dintre firmele din grup, atunci nu mai sunt nevoit să plătesc o mie de impozite”, declara preşedintele grupului Cris-Tim în 2009.

• Bere Nenea Iancu

Berea Nenea Iancu este produsă de către Memminger Brauerei GmbH din Germania. Distribuitorul a invocat că în România nu au existat condiţiile tehnologice necesare pentru maturarea de 45 de zile.

• Bere Timișoreana

Acest brand de bere face parte din portofoliul URSUS Breweries SA, care în 2023 a avut o cifră de afaceri de 2,67 miliarde de lei și un profit net de 194 de milioane de lei. Firma a fost deschisă în urmă cu trei decenii și are peste 1.500 de angajați.

Acționarul principal al URSUS Breweries SA este Asahi Europe & International Ltd din Marea Britanie. La nivel mondial, compania deține și alte mărci celebre: Peroni, Pilsner Urquell sau Kozel.

Îți mai recomandăm

„Gătește cu mândrie, de trei ori românește”. Cum se influențează reciproc reclamele comerciale și alegerile politice

Jurnalista Simona Cârlugea a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.