Linkuri accesibilitate

SRI și Parlamentul. Cine controlează pe cine? Dezvăluirile unui parlamentar: Domnu' Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?! Răspunsul SRI


Președintele Klaus Iohannis (stânga) și fostul director SRI, Eduard Hellvig. Serviciul Român de Informații nu mai are un șef civil de aproape 11 luni.
Președintele Klaus Iohannis (stânga) și fostul director SRI, Eduard Hellvig. Serviciul Român de Informații nu mai are un șef civil de aproape 11 luni.

Doar doi parlamentari din cei nouă care fac parte din Comisia pentru controlul SRI au vorbit cu Europa Liberă despre activitatea serviciului de informații. Președintele Comisiei, de la PNL, a criticat faptul că șeful statului nu a desemnat încă un director civil, iar un deputat din opoziție a dezvăluit cât de timorați sunt membrii Comisiei când vine vorba de a controla SRI. Reprezentanții serviciului de informații au transmis că „forul de control își desfășoară activitatea în concordanță cu atribuțiile conferite de către legiuitor”.

Cele mai importante declarații date la Europa Liberă de cei doi membri ai Comisiei parlamentare pentru controlul SRI:

Ioan Chirteș (PNL), președintele Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații

  • „Da, cu siguranță acest control diferă în România față de controlul serviciilor secrete, de exemplu, din Statele Unite, unde controlul serviciilor de informații este mult mai mare, mai intruziv.”
  • „Însă da, probabil va trebui să stabilim dacă modificăm legislația astfel încât noi, ca membri ai comisiei, să avem și alte puteri. (...) Va trebui (...) să aibă putere și liderii grupurilor parlamentare, fiindcă tot Parlamentul, până la urmă, este interesat să avem servicii puternice și servicii care să-și facă datoria, nu doar comisia.”
  • „Vă spun cu siguranță că Serviciul Român de Informații astăzi nu mai intervine în procesele din Justiție.”
  • Despre cazul Coldea-Dumbravă: „În România, legea permite. Și aici este o discuție legată de moralitatea acelor acțiuni ale unor foști ofițeri și chiar șefi ai Serviciului Român de Informații, însă, din punct de vedere legal, nu este interzis.”
  • „Nu este în regulă, nu este democratic ca un serviciu de informații să nu aibă o conducere civilă. Eu am mai spus-o, am întrebat pe cei cu care colaborez din rândul clasei politice, însă așteptăm. Decizia este strict a președintelui României și a CSAT-ului. Noi, Parlamentul, doar audiem și validăm propunerea care vine de la președintele României.”

Teodor Lazăr (USR), membru al Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații

  • „Activitatea (n.r. Comisiei) este strict controlată pe linie politică, dată acum de PSD, PNL și UDMR. Orice alt membru al Comisiei poate participa la acțiunile stabilite și interveni în dezbateri la subiectele propuse, dar nu poate propune subiecte pe ordinea de zi. De pildă, nu putem întreba Serviciul direct, ci doar prin intermediul președintelui.”
  • „Informal, când am fost mai curios decât credeau unii că e cazul, mi s-a spus: «Domnule Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?!». Astea venite de la colegi din comisie care credeau că sunt prea curios. Aș zice că e o atmosferă bizară, în care politicienii își propun să nu cumva să întrebe prea multe.”
  • „Singura activitate economică formală (a SRI - n.r.) este Rasirom, iar activitatea de control a detectat anomalii statistice în raportul dintre cifra de afaceri și profit pentru un anumit an. Dacă sunt și alte activități economice nu avem cum ști și asta e o problemă în sine.”

Serviciul Român de Informații este caracterizat de secretomanie pe toată linia. Greu de spus dacă justificat sau nu, având în vedere că, totuși, serviciul lucrează în mare parte cu date secrete.

Dar SRI nu dezvăluie publicului nici ceea ce, în mod normal, ține de controlul civil și parlamentar asupra sa.

De exemplu, rapoartele de activitate de la final de an nu sunt cunoscute nici măcar de senatori și deputați, care trebuie să le voteze, ci doar de un număr restrâns de parlamentari. Aceștia fac parte din comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul SRI.

De asemenea, bilanțurile se fac în ceremonii cu uși închise, la care participă primii oameni în stat ca invitați speciali. Presa, nu.

22 iunie 2022: Prezentarea bilanțului SRI pentru anul 2021. Prezența președintelui Klaus Iohannis (centru) a fost anunțată în ultimul moment. În stânga: Eduard Hellvig, fost director SRI; în dreapta: Nicolae Ciucă, prim-ministru la acea vreme.
22 iunie 2022: Prezentarea bilanțului SRI pentru anul 2021. Prezența președintelui Klaus Iohannis (centru) a fost anunțată în ultimul moment. În stânga: Eduard Hellvig, fost director SRI; în dreapta: Nicolae Ciucă, prim-ministru la acea vreme.

În aceste condiții, în care publicul nu poate afla mai nimic despre ce activități desfășoară SRI, există doar două moduri de a controla totuși serviciul secret, în virtutea principiului că, fără acest control, orice instituție poate ajunge la derapaje majore, facilitate de puterea discreționară pe care o are.

Cele două moduri sunt:

  • printr-un director civil, funcție care este vacantă de aproape 11 luni;
  • prin comisia parlamentară.

Nu puțini sunt cei care se întreabă însă cine pe cine controlează. Parlamentarii pe SRI sau SRI pe parlamentari? Europa Liberă a încercat să deslușească misterul.

Serviciul Român de Informații a răspuns la problemele ridicate de articolul Europa Liberă. Veți găsi răspunsul integral la finalul articolului. Pe scurt, SRI susține că nu este o instituție lipsită de transparență, dimpotrivă.

„Serviciul Român de informații a întreprins eforturi susținute pentru a asigura, cu respectarea limitelor impuse de specificul activității și de cadrul normativ circumscris protecției informațiilor clasificate, un grad ridicat de transparență, elementele ce pot fi aduse la cunoștința publicului regăsindu-se pe site-ul instituției.”

Doar doi membri ai Comisiei pentru controlul SRI au acceptat să răspundă public la întrebările Europa Liberă

În Comisia pentru controlul Serviciul Român de Informații sunt nouă membri, de la toate partidele parlamentare. I-am întrebat pe toți ce cred despre controlul pe care-l exercită asupra SRI.

  • Ioan Chirteș, președintele Comisiei pentru controlul SRI (Partidul Național Liberal)

Ioan Chirteș este parlamentar la al treilea mandat. Până să ajungă în Parlament, a fost director comercial la Romsilva Mureș și vicepreședinte al Consiliului Județean.

În 2012 a devenit deputat, iar următoarele două mandate au fost de senator.

Întreaga sa carieră anterioară s-a legat într-un fel sau altul de silvicultură și este, de altfel, licențiat în acest domeniu.

Are două masterate în „Bănci şi pieţe de capital” și în „Managementul sectorului public”.

Ioan Chirteș, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații.
Ioan Chirteș, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații.

Președintele Comisiei pentru controlul SRI spune că lipsa unui director civil în fruntea instituției, decizie care îi aparține președintelui Klaus Iohannis, este o problemă.

Întrebat despre cazul generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, anchetați de DNA, senatorul susține că implicarea lor, prin consultanță, într-un dosar, nu e o problemă legală, dar este o problemă morală.

Senatorul liberal dă exemplul Statelor Unite, unde legea prevede clar că foștii ofițeri ai serviciilor secrete „nu au voie și răspund penal atunci când se folosesc de informații pe care le-au văzut și le-au instrumentat în timpul activității”.

Chirteș mai spune că tărăgănarea modificării legilor privind securitatea națională este o problemă de voință politică și că face foarte mult rău, pentru că actualele legi sunt foarte vechi.

În vara lui 2022, drafturile legilor din pachetul privind securitatea națională - zece la număr - au fost dezvăluite de G4Media. Ele conțineau prevederi periculoase, care acordau serviciilor secrete o putere și mai mare decât în prezent.

În esență, modificările „acordau imunitate ofițerilor SRI și SIE (Serviciul de Informații Externe - n.r), făceau aproape imposibil de demis șefii celor două servicii și obligau cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete la cererea acestora”, scriau jurnaliștii de la G4Media.

Controversatele proiecte de lege ale securității naționale au provocat o reacție puternică a societății civile, mai ales după ce președintele Iohannis a declarat că știe cine le-a furnizat presei, declarație care a sunat precum o amenințare. 45 de ONG-uri au atras atenția cu privire la aceste probleme, relata atunci Europa Liberă.

Anchetele jurnaliștilor au arătat că legile fuseseră concepute chiar în laboratoarele serviciilor, iar mulți parlamentari nici nu știau ce conțin.

Potrivit articolului 74 din Constituție, „dreptul de inițiativă aparține, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.”

După ce scandalul a devenit public, legile securității - de altfel absolut necesare din cauza vechimii unora dintre ele și a evoluției pericolelor - au fost abandonate cu totul.

Ioan Chirteș, președintele Comisiei pentru controlul SRI, spune că, dacă va fi reluată discuția privind pachetul legislativ, se va putea dezbate și problema dacă nu cumva controlul parlamentar și civil asupra Serviciului este prea slab, în comparație cu Statele Unite, de exemplu.

Senatorul a evitat să spună cu subiect și predicat dacă simte că are cu adevărat puterea de a controla SRI, așa cum spune numele comisiei pe care o conduce. Dar a dat exemplul Statelor Unite, unde controlul este mult mai „intruziv”.

Interviu cu Ioan Chirteș, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI

Reporter: În calitate de președinte al Comisiei pentru controlul SRI, simțiți că aveți un control real asupra Serviciului Român de Informații, un control puternic sau că este mai degrabă unul de fațadă, așa cum este impresia în rândul opiniei publice?

Ioan Chirteș: În primul rând, controlul parlamentar diferă de la o țară la alta. În România, controlul parlamentar asupra serviciilor secrete, nu doar al Serviciului Român de Informații, se face conform unei legislații clar stabilite în Hotărârea 30 din 1993 a Parlamentului României. Ne spune foarte clar ce urmează să controlăm.

Da, cu siguranță acest control diferă în România față de controlul serviciilor secrete, de exemplu, din Statele Unite, unde controlul serviciilor de informații este mult mai mare, mai intruziv.

Nu am avut probleme până la ora asta. Orice document am solicitat Serviciului Român de Informații ne-a fost trimis cu celeritate. Ori de câte ori i-am convocat la Parlament cu diferite probleme, au răspuns prompt. Însă, dacă dorim să modificăm sau nu puterea pe care Parlamentul o are asupra serviciilor de informație, a controlului, este o discuție care va trebui să se facă în paralel cu elaborarea noii legislații privind securitatea națională, fiindcă avem o legislație veche.

Legile de funcționare a Serviciului Român de Informații și Legea securității naționale sunt vechi, de la începutul anilor 90, și cu siguranță unul dintre subiectele de discutat așa cum trebuie într-o dezbatere publică parlamentară, cu societatea civilă, cu toți factorii interesați și implicați, trebuie să aibă loc și pe această temă, a modului în care Parlamentul controlează sau nu serviciile de informații.

Reporter: Ce credeți dumneavoastră că ar putea să fie îmbunătățit sau adăugat în privința acestui control?

Ioan Chirteș: În primul rând, trebuie să vă spun că, în România, controlul parlamentar este mult mai aplicat ca în alte țări cu democrație. Însă, da, probabil va trebui să stabilim dacă modificăm legislația astfel încât noi, ca membri ai comisiei, să avem și alte puteri. De exemplu, am modificat în anii trecuți, acum trei ani, hotărârea Parlamentului în care, atunci când constatăm nereguli în Serviciul Român de Informații, să sesizăm Parlamentul.

De asemenea, va trebui, din punctul meu de vedere, și vor fi propuneri pe care le voi face la momentul oportun, ca să aibă putere și liderii grupurilor parlamentare, fiindcă tot Parlamentul, până la urmă, este interesat să avem servicii puternice și servicii care să-și facă datoria, nu doar comisia.

Reporter: De ce trenează atât de mult în Parlament modificarea legilor securității naționale?

Ioan Chirteș: E o decizie politică pe care trebuie să o ia conducătorii partidelor politice, CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării - n.r.). Noi, ca membri ai comisiei, nu facem decât să aplicăm regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților și Senatului și acea Hotărâre 30. Nu depinde neapărat de comisia de control. Noi, într-adevăr, acolo unde am depistat inadvertențe legislative, am depus și proiecte de lege. Un exemplu este solicitarea ca și primarii municipiilor reședință de județ să devină beneficiari legali ai informațiilor de securitate.

Reporter: În activitatea pe care ați avut-o la comisie ați sesizat vreodată derapaje legate de intruziunea serviciilor în activitatea altor instituții, în dosare penale?

Ioan Chirteș: Poate să facă parte din categoria informațiilor clasificate (răspunsul la întrebare - n.r.). Ce pot să vă asigur este că, atunci când ultimul director al Serviciului Român de Informații, domnul Eduard Hellvig a luat hotărârea de a denunța toate protocoalele de colaborare care aveau caracter secret sau strict secret, a fost, din punctul nostru de vedere, al comisiei, o decizie bună, justă și legală. Astăzi nu mai există acele protocoale. Știm foarte bine că, în 2016, a apărut acea decizie a Curții Constituționale în care Serviciul Român de Informații era total scos din procesul de Justiție. Vă spun cu siguranță că Serviciul Român de Informații astăzi nu mai intervine în procesele din Justiție.

Reporter: Acum se discută foarte mult dacă implicarea unui fost ofițer sau a unui general în rezervă al SRI în consilierea unor oameni de afaceri poate să fie permisă, dacă legea permite acest lucru, să-i consiliezi pe cei pe care poate că, în calitate de ofițer al Serviciului Român de Informații, i-ai urmărit, i-ai interceptat?

Ioan Chirteș: În România, legea permite. Și aici este o discuție legată de moralitatea acelor acțiuni ale unor foști ofițeri și chiar șefi ai Serviciului Român de Informații, însă, din punct de vedere legal, nu este interzis.

Cei doi despre care ați amintit sau despre care, iată, se discută astăzi în spațiul public, ei sunt ofițeri trecuți în rezervă, care își asumă, ca oricare cetățean, ceea ce fac sau efectele pe care le produc în urma acțiunilor lor. Discuția noi o putem duce doar în direcția aceasta, că nu este moral ca un fost ofițer al unui serviciu de informații să se folosească eventual de ceea ce a cunoscut în timpul activității sale.

Pot să vă spun că în Statele Unite există o prevedere clară în care se stipulează că rezerviștii nu au voie și răspund penal atunci când se folosesc de informații pe care le-au văzut și le-au instrumentat în timpul activității.

Reporter: Credeți că este un pericol faptul că de aproape un an nu avem un director civil la SRI? Îl avem practic pe șeful operativ ca director interimar, deci nu există acest control civil.

Ioan Chirteș: Da, cred că aici va trebui ca CSAT, ca președintele României să ia o decizie. Nu este în regulă, nu este democratic ca un serviciu de informații să nu aibă o conducere civilă. Eu am mai spus-o, am întrebat pe cei cu care colaborez din rândul clasei politice, însă așteptăm. Decizia este strict a președintelui României și a CSAT-ului. Noi, Parlamentul, doar audiem și validăm propunerea care vine de la președintele României.

Un alt parlamentar care a acceptat să discute cu Europa Liberă a fost Teodor Lazăr.

El este deputat al Uniunii Salvați România (USR) la primul mandat și membru al Comisiei SRI. Înainte a fost consilier local la Bacău și consultant parlamentar.

Este specialist în IT și a absolvit facultatea de Electrotehnică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Teodor Lazăr, membru în Comisia parlamentară pentru Controlul SRI, deputat USR.
Teodor Lazăr, membru în Comisia parlamentară pentru Controlul SRI, deputat USR.

Lazăr susține în interviul pentru Europa Liberă că există rețineri ale parlamentarilor din Comisie când vine vorba să-și exercite controlul asupra SRI. Că e vorba de cenzură sau autocenzură, nu e clar.

„Informal, când am fost mai curios decât credeau unii că e cazul, mi s-a spus: «Domnu' Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?!». Astea venite de la colegi din comisie care credeau că sunt prea curios. Aș zice că e o atmosferă bizară, în care politicienii își propun să nu cumva să întrebe prea multe”, a mărturisit deputatul USR.

Acesta a dezvăluit și procedurile foarte stricte și chiar restrictive ale Comisiei pentru controlul SRI. Doar președintele pune întrebări, susține parlamentarul opoziției. Și doar conducerea stabilește audierile și acțiunile comisiei, opoziția neavând niciun cuvânt de spus.

SRI are, legal, voie să facă și afaceri - legea îi permite să aibă societăți comerciale și regii autonome. L-am întrebat pe deputat dacă a observat derapaje în activitățile economice ale SRI.

El spune că ultimele acțiuni ale Comisiei parlamentare desfășurate în acest an au fost la Regia Autonomă RASIROM și Cyberint, unde conducerile „și-au prezentat activitatea și au furnizat răspunsuri la clarificările și întrebările cerute/puse de membrii Comisiei”.

Un detaliu interesant a reieșit din documentarea noastră: deși SRI are un centru de siguranță cibernetică (Cyberint), site-ul RASIROM nu are cea mai elementară măsură de siguranță pentru propriul site, certificatul SSL (Secure Sockets Layer). RASIROM este regia autonomă a SRI care „integrează siteme de securitate din 1995”.

„Singura activitate economică formală este Rasirom, iar activitatea de control a detectat anomalii statistice în raportul dintre cifra de afaceri și profit pentru un anumit an. Dacă sunt și alte activități economice, nu avem cum ști, și asta e o problemă în sine”, a răspuns deputatul.

Interviu cu deputatul Teodor Lazăr, membru în Comisia parlamentară pentru controlul SRI

Reporter: Reușește Comisia parlamentară să controleze cu adevărat SRI? Aveți acces la informații, aveți puterea de a semnala derapaje, aveți puterea de a cere chiar sancțiuni dacă este cazul?

Teodor Lazăr: Componența comisiei este stabilită în urma unui algoritm politic, iar inițiativa în Comisie este limitată de regulament la conducerea ei (Biroul este compus din președinte, vicepreședinți și secretar) pentru alcătuirea ordinii de zi, direcția acțiunilor și investigațiilor.

Activitatea este strict controlată pe linie politică, dată acum de PSD, PNL și UDMR. Orice alt membru al Comisiei poate participa la acțiunile stabilite și interveni în dezbateri la subiectele propuse, dar nu poate propune subiecte pe ordinea de zi. De pildă, nu putem întreba serviciul direct, ci doar prin intermediul președintelui. Aceasta este o problemă - practic, opoziția nu are de fapt pârghie de acțiune, adică nici măcar să întrebe factual serviciul.

În particular, neavând posibilitatea de a stabili ordinea de zi, cererile de informații, pe care le-am considerat a fi subiectul atribuțiilor Comisiei, le-am adresat prin procedura petiției pentru a intra în dezbaterea ordinii de zi și a fi redirecționate la Serviciu.

Comisia este în drept a sesiza președintele, parchetele, CSM, Curtea de Conturi, ministere, în situația în care se constată posibile încălcări ale legii, dar procedural, potrivit Regulamentului Comisiei, calea este deschisă doar printr-o hotărâre a Comisiei ce poate veni din dezbaterea unui punct pe ordinea de zi care este doar la dispoziția Biroului Comisiei.

Reporter: Credeți că ar trebui schimbat ceva în lege astfel încât controlul parlamentar să fie mai puternic?

Teodor Lazăr: Modul de reglementare a activității actuale este unul pur politic, în care partidul sau alianța majoritară are controlul activității prin președintele și biroul pe care-l instalează, nu doar prin numărul de voturi. Asta încurajează forța politică majoritară de a-și impune controlul sau, cine știe, poate protecția asupra Serviciului.

Un model optimizat de lucru al Comisiei ar fi o reprezentare egală a tuturor forțelor politice parlamentare, cu președinție cel puțin rotativă, dacă nu aparținând doar opoziției politice, ca în alte state cu democrația mai solidă, pentru a asigura echidistanța politică și descurajarea controlului servicii-partide în orice direcție. Cred că o soluție ar fi și includerea unor oameni din afara politicii, pe model CSM, care să aducă un control extra-politic asupra serviciului.

Reporter: Care au fost ultimele activități ale Comisiei în privința SRI? Pe cine ați audiat, ce teme au fost discutate?

Teodor Lazăr: Ultimele acțiuni desfășurate în acest an au fost la Regia Autonomă RASIROM și Cyberint, unde conducerile și-au prezentat activitatea și au furnizat răspunsuri la clarificările și întrebările cerute/puse de membrii Comisiei.

Reporter: Ați simțit vreun moment presiuni din partea SRI când ați vrut să aflați anumite informații sau când ați cerut informații?

Teodor Lazăr: Informal, când am fost mai curios decât credeau unii că e cazul, mi s-a spus: «Domnu' Lazăr, tu nu dormi liniștit noaptea?!». Astea venite de la colegi din comisie care credeau că sunt prea curios. Aș zice că e o atmosferă bizară, în care politicienii își propun să nu cumva să întrebe prea multe.

Reporter: Este SRI o instituție suficient de transparentă? Ar trebui schimbat ceva în această privință?

Teodor Lazăr: O schimbare este necesară. Un exemplu concret - o situație statistică despre mandatele de ascultare. Câte sunt, câte au dus la acțiuni, câte au fost închise fără acțiuni, câți oameni urmăriți și în cazul cărora nu au urmat acțiuni au fost informați. E o practică curentă pentru serviciile de informații occidentale să prezinte așa ceva.

În alte țări, comisiile parlamentare de control au și acces la operațiuni în curs, la noi nu există așa ceva teoretic posibil decât dacă o instanță a constatat încălcarea drepturilor omului. Am întrebat câte asemenea constatări avem și răspunsul este că nu există asemenea cazuri.

Reporter: Ați observat derapaje legate de activitățile economice ale SRI? Mă refer la regiile și societățile comerciale pe care le are în subordine SRI?

Teodor Lazăr: Singura activitate economică formală este RASIROM, iar activitatea de control a detectat anomalii statistice în raportul dintre cifra de afaceri și profit pentru un anumit an. Dacă sunt și alte activități economice, nu avem cum ști și asta e o problemă în sine.

Reporter: Ați observat vreun derapaj legat de implicarea în dosare penale?

Teodor Lazăr: Potrivit informațiilor obținute la cererea mea, nu există organ judiciar care să fi constatat încălcarea unor drepturi sau libertăți cetățenești, fapt care ar fi permis, potrivit Art.6, alin.3, din Hotărârea nr.30/1993, investigarea acțiunilor informative aflate în curs sau care urmează să fie executate. Aceasta este limita a ce putem afla și, din nou, și asta este o problemă.

Reporter: Ce se întâmplă cu pachetul de legi privind securitatea națională, în ce stadiu sunt ele?

Teodor Lazăr: Nu a fost nici atunci o activitate a Parlamentului sau a Comisiei, nu a trecut pe la noi nici draftul apărut în presă, nici alte variante. Personal, am constatări după această activitate și recomandări pe care le-am discutat cu Departamentul de politici publice al USR și vor fi preluate în programul de guvernare, și propuneri de legi viitoare, pentru un control mai eficient și mai multă transparență.

Cum s-a contrazis președintele Klaus Iohannis în privința șefiei SRI

Așadar, președintele Comisiei de control asupra activității SRI, deși liberal, partid care îl susține pe Klaus Iohannis, a atras atenția că „nu este în regulă, nu este democratic” ca un serviciu de informații să nu aibă conducere civilă.

Și totuși, președintele nu se grăbește. Instituția este condusă de șeful operativ Răzvan Ionescu de aproape 11 luni, după demisia lui Eduard Hellvig de pe 3 iulie 2023.

Am transmis o solicitare Administrației Prezidențiale, în care am întrebat care e motivul pentru care președintele Klaus Iohannis nu desemnează un nou director pentru Serviciul Român de Informații și dacă o va face până la finalul mandatului.

1. De ce nu a desemnat președintele României, Klaus Iohannis, un înlocuitor la șefia SRI, după demisia lui Eduard Hellvig?
2. Intenționează președintele României, Klaus Iohannis, să desemneze un director cu drepturi depline la SRI până la finalul mandatului?
3. Consideră președintele României, Klaus Iohannis, că este asigurat controlul civil asupra serviciului prin menținerea timp de aproape un an a unui șef operativ în funcția de director interimar?
4. Care este punctul de vedere al președintelui Klaus Iohannis cu privire la pachetul de legi privind securitatea națională, care nu a fost nici până azi adoptat de către Parlament? Există vreun risc de securitate dat de faptul că legile nu au fost modernizate și actualizate?

Administrația Prezidențială nu a furnizat deocamdată un răspuns la aceste întrebări.

Din informațiile Europei Libere, șeful statului nici nu ar fi interesat să dea răspunsuri pe această temă.

În plus, președintele nici nu ar avea intenția să mai numească un șef civil la SRI până la terminarea mandatului său, în această toamnă. Așadar, această sarcină ar putea reveni succesorului său la Palatul Cotroceni.

Președintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite în Parcul Național „Piatra Craiului”, cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității, Zărnesti, judetul Brașov, 22 mai 2024.
Președintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite în Parcul Național „Piatra Craiului”, cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității, Zărnesti, judetul Brașov, 22 mai 2024.

Pe 11 iulie 2023, șeful statului dădea asigurări că va numi un director civil la conducerea SRI, în locul lui Răzvan Ionescu, devenit director interimar după demisia lui Eduard Hellvig.

„Evident că voi face o propunere pentru această funcţie, fiindcă SRI, cel mai mare serviciu, nu poate să rămână fără conducere civilă. Este foarte clară această chestiune, dar necesită un pic de timp de pregătire până când putem să facem următorul pas”, a spus şeful statului, potrivit Agerpres.

Aproape 11 luni mai târziu, în fruntea principalului serviciu de informații al țării este în continuare un șef operativ. Cu alte cuvinte, nu există un director civil, așa cum spune legea menționată chiar pe site-ul instituției.

„Serviciul Român de Informații este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament, la propunerea Președintelui României. Directorul este secondat de un prim-adjunct - pentru zona de informații-operațiuni și de trei adjuncți.”

Pe 1 februarie 2024, Klaus Iohannis nu a mai subliniat nici necesitatea, nici urgența numirii unui șef la Serviciul de Informații

„Întreaga conducere militară este în funcţie, SRI nu are director civil. Dar evaluarea mea, şi am făcut câteva evaluări, este că SRI funcţionează impecabil”, a spus şeful statului, potrivit Agerpres.

„Nu trebuie nimeni să îşi facă probleme”, a completat el.

Mai mult, Klaus Iohannis l-a lăudat pe actualul director interimar: „SRI este condus de prim-adjunct, generalul Ionescu, şi cred că el conduce SRI foarte bine.”

Controlul civil și cel parlamentar asupra unui serviciu secret sunt esențiale într-o democrație. Politologul Cristian Pîrvulescu crede că, în România, acest control este, cu sau fără director civil, oricum mai mult formal.

„În tradiția defunctei Securități, serviciile secrete nu au fost supuse unui control civil eficient. În general, politicienii care au făcut sau fac parte de comisiile parlamentare de control au un rol formal și decorativ. Iar organizațiile societății civile sau presa nu pot nici ele să-și îndeplinească misiunea”, spune Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

Cristian Pîrvulescu, politolog, conf. univ. dr. și decan al Facultății de Ştiinţe Politice a SNSPA
Cristian Pîrvulescu, politolog, conf. univ. dr. și decan al Facultății de Ştiinţe Politice a SNSPA

El mai spune că „scandalul Coldea dezvăluie un secret cunoscut de toată lumea: lipsite de un control civil real și eficient, serviciile secrete pot pune statul de drept și democrația în primejdie”.

„Și atunci toată justificarea opacității, legată mereu de context - ba de situația geopolitică, ba de lupta împotriva corupției, ba de natura instituției - se dovedește doar o simplă stratagemă de diversiune”, argumentează politologul.

„Lupta pentru influență între grupările din interiorul instituției riscă să se amplifice și să reprezinte un risc major pentru calitatea democrației, mai ales atunci când nu există niciun director civil cu autoritate care să limiteze pericolul de anomie”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

Cine controlează SRI din Parlament

În afară de Ioan Chirteș și Teodor Lazăr, comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul SRI mai are șapte membri:

  • Florin Hurduzeu, vicepreședintele, este la primul mandat de deputat din partea PSD. Între 2016 și 2020 a fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Este inginer și a lucrat în domeniul telecomunicațiilor. El a făcut un curs de două săptămâni la Universitatea Națională de Apărare și a obținut un certificat de atestare a competenţelor profesionale în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi bună guvernare”.
  • Csoma Botond, secretarul Comisiei, este deputat UDMR la al doilea mandat. Înainte a fost consilier local la Cluj, timp de zece ani, apoi consilier juridic. A terminat Facultatea de Studii Europene și Facultatea de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai și are un masterat în Drept Internațional Public la Universitatea Central-Europeană din Budapesta.
  • Dorel Acatrinei, membru al Comisiei SRI din partea AUR, deputat la primul mandat. A terminat Liceul Sportiv din Suceava și are un certificat de competență profesională pentru transportul rutier de mărfuri. A fost șofer și apoi „CEO” la o firmă auto.
  • Oana Florea (PSD) este la al doilea mandat în Parlament. A făcut parte din Comisia Iordache, în care s-au dezbătut între 2016 și 2020 legile justiției și codurile penal și civil. În trecut a lucrat ca asistent în Parlamentul European și la F.A.C.I.A.S. (Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului), fundația creată de Dan Voiculescu, patronului trustului de presă Antena.
  • Silviu Macovei (PSD) este deputat aflat la al doilea mandat. Înainte a fost consilier județean la Iași și director la o societate comercială. A terminat Dreptul și Științele Politice. Are un master în Studii Europene, un altul în Comunicare Managerială și Resurse Umane și un altul în Management Politic, obținut la Şcoala de Studii Academice Postuniversitare, Institutul Social Democrat “Ovidiu Şincai”.
  • Alexandru Muraru (PNL) este deputat aflat la al doilea mandat. Este profesor asociat în Ştiinţe Politice la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cercetător științific, cercetător asociat al Institutului Român de Istorie Recentă, consilier onorific al premierului, reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei.
  • Răzvan Prișcă (PNL) este deputat la al doilea mandat, de profesie avocat, licențiat în Drept și Științe Economice. Înainte să fie deputat a fost consilierul președintelui Camerei Deputaților în perioada 2009 - 2012, în mandatul Robertei Anastase.

Europa Liberă a încercat să-i contacteze pe membrii Comisiei.

Unii nu au răspuns, alții au promis că vor răspunde și nu au revenit. Iar alții au spus că la întrebările noastre va răspunde doar președintele comisiei.

Ce face Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI

La secțiunea comunicate a acestei comisii, ultimul a fost trimis pe 8 noiembrie 2023, când a fost audiată conducerea SRI. Concluziile:

„Au fost atinse şi aspecte ale situaţiei geopolitice din Republica Moldova, subliniind faptul că România rămâne principalul sprijin al parcursului european. România continuă să sprijine Ucraina în legătură cu tranzitul de cereale şi materiale logistice din şi înspre țara vecină afectată de războiul de agresiune iniţiat de Federaţia Rusă.

S-a discutat despre implicaţiile conflictului dintre Israel şi Hamas la nivel naţional şi regional.

Serviciul Român de Informaţii a iniţiat şi aplicat măsuri în vederea prevenirii manifestării riscurilor şi ameninţărilor de securitate pe teritoriul naţional.

Până în prezent, nu există informaţii care să reflecte prezenţa unor riscuri directe şi imediate la adresa securităţii naţionale.”

În rest, Comisia a dat:

Și tot Comisia dezbate și aprobă rapoartele de activitate ale SRI. Când sunt depuse, ele sunt clasificate. Mai întâi sunt dezbătute de Comisia specială, în ședințe secrete, apoi este votat în plen un raport la raport.

De precizat că rapoartele de activitate ale SRI rămân secrete pentru totdeauna, iar conținutul lor este cunoscut doar de membrii Comisiei speciale.

Aceștia întocmesc la rândul lor un raport în care spun că au discutat bilanțul Serviciului. Acest raport la raport este citit în plenul Parlamentului, după care deputații și senatorii votează documentul comisiei și nu bilanțul propriu-zis al SRI, fără să cunoască vreodată conținutul acestuia din urmă.

Pentru publicul larg, SRI e destul de zgârcit cu informațiile și pe propriul site. La rapoarte de activitate, ultimele sunt din 2022.

Unul este legat de accesul la informații publice și are o pagină. Din 44 de solicitări, SRI a răspuns la 28, pe 15 le-a refuzat. SRI mai spune că „nu au fost încasate sume pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public”.

Un alt raport este despre „relaționarea SRI cu cetățenii în 2022”, care are tot o pagină.

„În anul 2022, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a primit 2.869 petiţii, transmise de persoane fizice şi juridice. Dintre acestea, 519 au fost soluţionate favorabil, 702 au primit răspunsuri nefavorabile, 39 au fost îndrumate spre rezolvare altor instituţii, iar 1552 au fost clasate conform art. 10 alin (2) din O.G. nr. 27/2002.”

Adică Serviciul a răspuns favorabil la 18% dintre cereri. La final de raport, SRI dă asigurări că „manifestă deschidere cu privire la interesul legitim al cetăţenilor faţă de activitatea derulată de instituţie pentru asigurarea securităţii naţionale”.

Un alt moment în care Serviciul Român de Informații dă socoteală pentru ce face este o conferință anuală în care prezintă bilanțul și la care sunt invitați primii oameni în stat. Este mai degrabă un moment festiv și un prilej pentru șefii SRI să țină discursuri.

S-a întâmplat ca inclusiv aceste momente, mai degrabă festiviste, să fie învăluite într-un mare mister, după cum a scris Europa Liberă.

La bilanțul din 2022, ceremonia a avut loc cu ușile închise. La ea au fost invitați primii oameni în stat - președintele Klaus Iohannis și premierul de atunci, Nicolae Ciucă. Presa, nu.

Ce spune SRI

Am transmis și Serviciului Român de Informații un set de întrebări:

1. Considerați că există un control real civil și parlamentar asupra SRI? Ce le răspundeți celor care sunt sceptici și spun că acest control este doar teoretic și de fațadă?
2. Este SRI o instituție suficient de transparentă? De ce nu sunt publice rapoartele de activitate ale SRI (partea care poate fi făcută publică și nu conține informații clasificate)? De ce nu sunt publice bilanțurile anuale ale SRI (în 2022, bilanțul a fost fără presă)?
3. Cât și în ce mod, concret, vă afectează faptul că pachetul privind legile securității naționale a fost abandonat în Parlament?
4. Legat de speța la zi, a generalilor în rezervă Coldea și Dumbravă, credeți că legea le permite să consilieze oameni care ar fi putut face obiectul activităților SRI de urmărire, în timpul cât primii au fost în exercițiul funcției? Credeți că e o lacună în lege că foști ofițeri SRI își pot folosi informațiile și conexiunile din timpul mandatului în cadrul SRI? Cum ar trebui modificată legea? Au încălcat vreo lege domnii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă?
5. Care mai este acum, dacă mai este, implicarea SRI în dosarele penale?
6. Potrivit legii, SRI are voie să dețină regii autonome și societăți comercile. Ne puteți spune care sunt acestea și ce venituri generează anual pentru SRI?
7. Este afectată activitatea SRI de faptul că de 11 luni nu mai este un director civil în fruntea instituției? Prin lipsa lui, mai este îndeplinit controlul civil așa cum ar trebui?

Răspunsurile au fost transmise ulterior publicării articolului.

În esență, SRI respinge problemele ridicate de articolul Europa Liberă.

Serviciul Român de Informații susține că parlamentarii exercită atât control cât prevede legea:

„Serviciul Român de Informații își desfășoară activitatea cu respectarea întocmai a atribuțiilor și competențelor stabilite de cadrul normativ în vigoare, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și sub controlul exercitat de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

Acest din urmă for de control își desfășoară activitatea în concordanță cu atribuțiile conferite de către legiuitor, aspecte concrete în acest sens putând fi regăsite în comunicatele de presă regăsite în spațiul public, pe site-ul Camerei Deputaților.”

În privința transparenței, reprezentanții serviciului de informații susțin că au făcut eforturi în această privință și descriu legislația care stă la baza rapoartelor de activitate.

Despre Legile securității naționale, care au fost îngropate după scandalul din 2022, SRI nu a dorit să comenteze:

„Ca orice subiect de drept, Serviciul Român de Informații este ținut să respecte cadrul normativ aflat în vigoare, instituția noastră neavând competențe legislative.”

Un răspuns mai amplu am primit în legătură ancheta DNA care îi privește pe generalii în rezervă Coldea și Dumbravă:

„Actele normative prin care este reglementat regimul protecției informațiilor clasificate dispun imperativ că «persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure protecția acestora, potrivit legii» chiar și «după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioada a menținerii clasificării informației» [art. 36 alin. (1) și (2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare]. În ceea ce privește documentele, datele și informațiile clasificate la nivelul instituției noastre, legiuitorul a stabilit expres, prin textul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările şi completările ulterioare, că acestea pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.

De asemenea, cadrele militare trecute în rezervă beneficiază în calitate de cetățeni de drepturile şi de libertățile consacrate și garantate prin Constituție și prin alte legi şi au obligațiile prevăzute de acestea.

Concluziv, fără a exista interdicții exprese ale legiuitorului, aceștia trebuie să-şi exercite drepturile şi libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile şi libertățile celorlalți. Pe cale de consecință, încălcarea normelor instituite de lege constituie singurul temei legal al angajării răspunderii juridice, inclusiv în cazul cadrelor militare în rezervă.”

În ceea ce privește lipsa unui director civil în fruntea instituției, SRI a transmis că situația nu este o premieră și că activitatea se desfășoară normal.

Vedeți răspunsul integral al SRI aici.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Alina Manolache

    Alina Manolache este, din februarie 2024, senior corespondent la Europa Liberă, după ce timp de un an a fost senior editor. 

    Lucrează de 20 de ani în presă. A fost reporter la Realitatea TV, în perioada 2005 -2010, și a acoperit subiecte sociale și politice.

    A făcut apoi reportaj și anchetă la „În premieră, cu Carmen Avram”.

    Din 2012 și până în 2020, a lucrat la Digi24, ca reporter în domeniul politic și, apoi, realizator al emisiunilor „Studio Politic”, „24/7” și „Cap Limpede”.

    A făcut reportaje, știri și investigații la Libertatea, după care a realizat emisiunea „Talk News”, la Profit News și Prima News. 

XS
SM
MD
LG