Cotroceniul a transmis cu 9 minute înainte de ora 12:00 că președintele Klaus Iohannis urmează să participe, la fix, la „activitatea de bilanț pentru anul 2021 a Serviciului Român de Informaţii”, la sediul SRI.
Până la publicarea articolului, pe site-ul SRI nu a fost publicat raportul integral pe anul 2021, la secțiunea Rapoarte de activitate, iar purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, nu a răspuns încă cine a decis ca evenimentul să fie anunțat cu doar câteva minute înainte și fără presă.
Serviciul a revenit cu un comunicat, după câteva ore, în care a prezentat sumar câteva declarații ale lui Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Eduard Hellvig.
„Privind retrospectiv la activitatea din anul precedent, pot afirma că SRI și-a îndeplinit misiunile în toate zonele de responsabilitate. Datele incluse în Raportul de evaluare, dar, mai ales, faptul că România este un stat sigur – inclusiv unul care poate oferi refugiu și sprijin celor care fug din calea războiului - sunt grăitoare în acest sens”, ar fi spus Hellvig la bilanț, potrivit comunicatului postat de SRI pe site-ul instituției.
La evenimentul la care presa nu a avut acces, acesta a mai spus că SRI a transmis în 2021 peste 4.700 de informări beneficiarilor din plan central și aproape 1.900 de informări celor din plan local.
„Au fost derulate, doar în domeniile antiterorist și al amenințărilor transfrontaliere, peste 400 de măsuri de prevenire, iar în domeniul cibernetic, peste 70 de astfel de demersuri. Am obținut succese operaționale în domeniul contraspionajului și al securității economice”, a mai spus directorul SRI.
Ce au spus Iohannis și Ciucă
Potrivit comunicatului SRI, președintele Iohannis a lăudat activitatea Serviciului.
„Sunt convins că SRI va continua să ofere suportul informativ al deciziei strategice cu aceeași promptitudine și la aceleași standarde de performanță. Astfel, Serviciul Român de Informații va continua să contribuie la creșterea capacității de reacție a statului român la provocări, amenințări sau crize, indiferent de natura lor. Merită, de asemenea, subliniat modul în care Serviciul a cooperat cu celelalte instituții din Sistemul național de securitate, precum și cu serviciile aliate și partenere”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit sursei citate.
La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a spus că SRI a reprezentat „un partener de încredere” pentru Guvern.
„Informările transmise de dumneavoastră au adus un plus important de cunoaștere membrilor echipei guvernamentale, oferindu-le suportul atât de necesar pentru fundamentarea unor decizii care adesea nu au fost simple”, a spus Ciucă.
Prezent la eveniment a fost și președintele Comisiei de control a activității SRI, Ioan-Cristian Chirteș.
SRI a transmis că acesta a adus în atenție importanța culturii de securitate „la nivel individual, în cadrul companiilor și a instituțiilor publice, inclusiv în rândul clasei politice”.
„O cultură de securitate puternică, dublată de o mai bună comunicare cu societatea civilă și creșterea transparenței la nivelul instituțiilor responsabile cu realizarea securității naționale, sunt premisele găsirii echilibrului necesar realizării apărării statului și a cetățenilor, într-o democrație consolidată”, a mai spus Chirteș, potrivit comunicatului.
Controversatele legi ale securității
Participarea președintelui și a premierului la prezentarea bilanțului SRI a avut loc în contextul în care, în urmă cu trei săptămâni, G4Media a publicat proiectele secrete de modificare a legilor securității.
Abia vineri, directorul SRI, Eduard Hellvig, a avut o ieșire publică - în sine un eveniment extrem de rar - în care a evitat să spună cine a scris proiectele noilor legi ale securității naționale.
Din informațiile apărute până în acest moment în spațiul public reiese că elaborarea legilor securității naționale a fost făcută de serviciile secrete, iar Palatul Cotroceni a fost informat.
Săptămâna trecută, Serviciul de Informații Externe a confirmat că variantele de lucru ale legilor securității naționale sunt rezultatul consultărilor cu Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului.
La începutul lunii, Klaus Iohannis a avut și el o ieșire publică în care a vorbit despre proiectele de modificare a legilor securității, însă președintele s-a arătat mai deranjat de faptul că informația a ajuns în presă, nu de conținutul proiectelor.
Mai mult, el a minimalizat impactul pe care l-ar avea proiectele de modificare a legilor securității și a susținut că „dacă anumite abordări din primul draft nu sunt bune, sigur că vor fi corectate”.
Iohannis a mai ținut să precizeze atunci că „ne aflăm în faza în care avem primul draft” și că acesta „nu era destinat publicului larg”, ci doar urma să fie luat în analiză de Guvern, de CSAT și apoi de Parlament.
„Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să-l dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că este un prim draft”, a avertizat el.
Klaus Iohannis a negat, cu această ocazie, că cineva își dorește „o restaurație a vechii Securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva”.
Cele zece proiecte de lege privind siguranța națională au fost prezentate la începutul acestei luni de G4Media.ro. 13 ONG-uri au semnat un protest prin care denunță militarizarea României, în timp ce o parte a presei, dar și Opoziția, critică actuala formă a pachetului legislativ.
Printre prevederi se numără: oamenii sunt obligați să colaboreze cu serviciile secrete și să păstreze tăcerea, serviciile pot avea propriile afaceri din care să câștige bani sau tribunale specializate doar pentru judecarea agenților.
