Decidenții politici trebuie să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații, a spus directorul SRI într-un discurs ținut în fața studenților de la Universitatea Babeș Bolyai.
„Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”.
„Elefantul din încăpere” este pachetul legilor siguranței naționale, al cărui draft a fost dezvăluit de presă. Este a doua ieșire publică a șefului SRI pe această temă. Prima a fost în iunie, în plin scandal generat de o serie de prevederi mai mult decât controversate, a doua marți 4 octombrie.
În iunie, Eduard Hellvig a vorbit despre „virusul periculos al securismului” care bântuie prin societate și care îi face pe oameni să creadă că „în spatele a orice se ascunde un interes obscur și neapărat de rea intenție”, un „proces de intenție fără dovezi”. S-a referit probabil la cei care criticau drafturile legilor securității.
Acum însă, șeful SRI a vorbit despre occidentalismul, rolul și misiunea instituției, dar printre aserțiuni a trimis săgeți către criticii legilor. Se vede clar că susține viziunea de acolo, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din București.
„E clar că sprijină acea viziune. Ceea ce reproșează directorul SRI criticilor acelei legi este că s-ar slăbi operațiunile de strângere de informații, că ar fi prea multe bariere și s-ar face un serviciu inamicilor României. O spune aproape explicit vorbind despre elefantul din casă”.
Abil, Eduard Hellvig a pus accentul pe „greșelile” și „păcatele” - multe la număr dar nenumite - pe care SRI le-a făcut în cei 32 de ani de existență. Cele mai numeroase și mai „importante”, sunt, evident, înainte de mandatul său.
Unora le-a și spus pe nume, fără a intra desigur în detalii. „Știu și de problemele generate de unii foști lucrători ai SRI poziționați fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat”.
Știe cu certitudine mai multe decât a scris presa de atâtea ori despre acest subiect, dar asta nu înseamnă că SRI, ca instituție eviscerată de securism, așa cum tot repetă Eduard Hellvig că este, a luat vreodată atitudine împotriva fenomenului.
Este prima oară, de exemplu, când SRI se delimitează de Asociația Cadrelor Militare în Rezervă, formată din mulți foști ofițeri de rang înalt din Securitate și din SRI, care au ridicat la Pitești un monument în memoria „eroilor” Securității. Nu întâmplător Asociația are același slogan ca SRI: „Patria înainte de toate”.
Până acum, SRI nu a scos o șoaptă despre ce s-a întâmplat cu acea ocazie sau despre puzderia de articole și emisiuni TV care pun Securitatea pe un piedestal și îi reabilitează memoria și imaginea.
„A fost o greșeală”, a spus Eduard Hellvig, referindu-se la monumentul dedicat securișilor, punctând că SRI își „cinstește” doar eroii care „s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât”.
Profesorul Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că degeaba afirmi că Securitatea a dispărut dacă nu faci nimic.
„Securismul este mai puternic ca niciodată. Directorul SRI regretă că un monument în favoarea criminalilor securității a fost ridicat la Pitești, dar faptul că nu a luat niciun fel de poziție, faptul că prin nenumărate articole publicate în tot felul de reviste a întreținut legenda Securității, nu poate decât să îngrijoreze. Este ușor să spui că Securitatea a dispărut, este ușor să acuzi societatea civilă că are o obsesie legată de Securitate fără să faci nimic”.
Occidentalizarea și actualizarea legilor siguranței înseamnă însă în viziunea SRI, cel care le-a scris în colaborare cu experți în domeniu de la Palatul Cotroceni, după cum a admis chiar președintele Klaus Iohannis, ca serviciul să poată avea societăți comerciale, să nu mai dea socoteală în fața Parlamentului și să poată obliga oamenii să colaboreze.
Europa Liberă a arătat în mai multe articole problemele ridicate de aceste proiecte de legi.
Cât de preocupat este directorul Hellvig de soarta acestor legi care nu au ajuns nici măcar pe masa Guvernului din cauza imensului scandal creat în jurul lor se vede din avertismentul prea puțin voalat transmis unor politicieni.
„Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească 'indicații' sau 'sugestii' despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleși de oameni să gândească cu mintea lor (…) Cu toate acestea, prea mulți vor ca alții să ia decizii în locul lor, prea mulți chiar se așteaptă să primească sugestii de la servicii. Nu vom consolida democrația decât atunci când vom stimula fiecare instituție să își asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri și fără excese”, a spus directorul SRI. O afirmație importantă, mai ales în contextul „elefantului din încăpere”.
A vrut Eduard Hellvig, prin discursul de la Cluj, să readucă în discuție proiectul legilor securității?
Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că aceste legi nu pot intra în dezbatere înainte ca Parlamentul să termine legile justiției - care însă, așa cum a avertizat Comisia Europeană, trebuie să aștepte avizul Comisiei de la Veneția - dar că Eduard Hellvig a urmărit trei obiective.
„Scopul ieșirii: o critică a amestecului anumitor politicieni în activitățile de informații, susținerea legilor siguranței ca un pilon important în reconstrucția serviciilor de informații și susținerea unui set de valori ultraconservatoare, care sunt compatibile cu așa numitele valori ale SRI”, spune Pîrvulescu.
O parte consistentă a discursului directorului SRI s-a referit la diviziunile din societate, dar mai ales la marile teme aflate în dezbatere: naționalismul, patriotismul, populismul, globalismul. A vorbit și despre tentația soluțiilor extreme.
„Validarea rapidă, explicațiile facile, spectacolul gratuit fac parte din arsenalul celor care vor să destabilizeze o societate care încă nu are încredere în ea însăși”, susține directorul SRI, care a oferit și antidotul: „concentrarea pe muncă, pe construcție, pe rezultate și recursul permanent la valori”.
Interesant este că exact pe fondul ascensiunii partidelor extremiste și suveraniste în Europa, din galeria cărora nu lipsește și exponentul lor românesc, AUR, șeful SRI a făcut o pledoarie pentru nationalism, e adevărat unul echilibrat și moderat. Mai exact unul așa cum promovează aripa ardeleană a PSD și PNL.
„De aceea, cred că sprijinul pentru democrație poate coexista cu atașamentul față de valori tradiționale, religie, elemente de identitate națională (…) Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului”, a spus șeful SRI.
În discursul lui Hellvig se remarcă confuzia dintre naționalism și patriotism, atrage atenția profesorul Pîrvulescu, care spune că astfel face jocurile naționaliștilor.
Naționalismul este un sentiment negativ îndreptat împotriva celorlalți, altor comunități, în timp ce patriotismul este un sentiment pozitiv, este iubirea față de propria comunitate cu acceptarea diversității și a celorlalți. Nu le putem confunda și face jocurile naționaliștilor creând o asemenea confuzie.
„Ideea că există nationalism bun și nationalism rău, populism bun și rău, pentru un absolvent de științe politice, coleg cu Rareș Bogdan și prieten în perioada facultății, este periculoasă. Dl Hellvig confundă patriotrismul cu naționalismul, este evident o mare eroare. Exprimă un punct de vedere politic în condițiile în care spune că SRI trebuie să fie dincolo de politic”.
Cristian Pîrvulescu susține că SRI nu a făcut nimic ca să preîntâmpine explozia extremismului din România care pune în pericol democrația. Mai mult, astfel de mișcări au primit sprijin „direct sau indirect prin intermediul unor foști ofițeri SRI”.
„Eu nu am văzut acțiunile SRI îndreptate împotriva extremismului, neolegionarismului, ortodoxismului, ci mai degrabă protecție oferită acestor mișcări”.
