O zicală veche despre alegerile papale spune: „Cine intră în conclav papă, iese cardinal”. Cu alte cuvinte, orice candidat văzut favorit înainte de începerea votării ar trebui tratat cu prudență și niciun cardinal nu ar trebui să intre în Capela Sixtină presupunând că va obține voturile.
La conclavul din 2013, unul dintre favoriți a fost cardinalul Angelo Scola de la Milano, arată CNN. Episcopii italieni erau atât de siguri că va fi ales încât, după ce fumul alb a ieșit pe coșul Vaticanului, un înalt oficial bisericesc italian a trimis un mesaj reporterilor în care își exprima bucuria pentru desemnarea lui Scola. Însă nu Scola, ci cardinalul Jorge Bergoglio fusese deja numit papă.
Conclavul actual va fi crucial pentru a decide viitoarea direcție a Bisericii Romano-Catolice, iar spectrul candidaților este larg deschis datorită reformelor Papei Francisc.
Sunt, în acest moment, în conclav, 252 de cardinali, dintre care doar 135 sunt eligibili pentru a vota (au sub 80 de ani).
În ceea ce privește continentele de pe care provin, scrie BBC, acestea sunt:
- Europa 114
- Asia: 37
- America de Sud: 32
- Africa: 29
- America de Nord: 28
- America Centrală: 8
- Oceania: 4
Cel mai tânăr membru al Colegiului Cardinalilor este ucraineanul Mykola Bychok, care are 45 de ani, și e episcop de Melbourne. Cel mai în vârstă este Angelo Acerbi, care are 99 de ani și e un veteran al diplomației de la Vatican.
Reforma Papei Francisc
În timpul pontificatului său, Francisc a revizuit componența corpului care îi va alege succesorul, făcându-l mai reprezentativ pentru biserica din întreaga lume.
El a renunțat la vechiul regulament nescris conform căruia episcopii anumitor eparhii (multe dintre ele în Italia) ar fi automat numiți cardinali. În schimb, a dat pălării roșii episcopilor din părți ale lumii care nu le-au mai avut până acum, cum ar fi Tonga, Haiti și Papua Noua Guinee.
Câțiva dintre ei sunt „în afara” sistemului roman, așa că este mai greu de prezis cum vor vota.
Însă doar câțiva cardinali au abilitățile, experiența și personalitatea necesare pentru a-și asuma rolul de a conduce Biserica Romano-Catolică.
Alegătorii vor trebui să ia în considerare prioritățile bisericii și profilul următorului candidat. Vor trebui, de asemenea, să se gândească dacă următorul papă ar trebui să continue reformele începute de Francisc sau să ia o altă direcție.
Vor căuta pe cineva capabil să conducă o biserică globală și să ofere o conducere credibilă moral pe scena mondială. Unii văd viitorul bisericii ca fiind în Asia, ceea ce a condus la speculații că următorul papă ar putea fi din Asia de Sud-Est.
Vârsta este, de asemenea, un factor, ultimele două conclavuri optând pentru papi mai bătrâni, pentru a asigura pontificate mai scurte.
Principalii concurenți
CNN face o listă cu 13 favoriți, dintre care câte doi provin din Italia, Filipine, Canada, Statele Unite și câte unul din Congo, Japonia, Spania, Luxemburg și Ungaria.
- Cardinalul Pietro Parolin (70 de ani) - Secretar de stat al Sfântului Scaun
Diplomat priceput, cardinalul a ocupat locul doi în Vatican din 2013 și are o cunoaștere profundă a bisericii globale. Parolin, care provine din nordul Italiei, a lucrat în America Latină ca reprezentant papal în Venezuela și a participat la semnarea acordului de pace din Columbia (2016).
A fost arhitectul încercărilor Vaticanului de a construi relații cu Vietnamul și al mișcării de restabilire a legăturilor diplomatice cu China. Alegerea sa ar putea duce la ciocniri cu administrația Trump, deoarece acesta a criticat planul președintelui SUA pentru Gaza. Deși a susținut agenda lui Francis, Parolin este o figură mai prudentă și mai conservatoare, dar abilitățile sale de mediere și diplomație pot atrage alegătorii.
- Cardinalul Matteo Zuppi (69 de ani) - arhiepiscop de Bologna
Zuppi are abilități diplomatice puternice, care au fost recunoscute de Francisc atunci când i-a cerut să conducă o misiune de pace pentru Ucraina, în 2023.
Prelatul italian, membru al grupului umanitar catolic Sant’Egidio, a făcut parte dintr-o echipă care a ajutat la medierea încheierii războiului civil din Mozambic, în 1992. Cardinalul născut la Roma este cunoscut pentru că merge cu bicicleta și pentru poziția sa tolerantă față de LGBT+.
- Cardinalul Luis Antonio Tagle (67 de ani) - Liderul biroului de evanghelizare al Vaticanului
Cardinalul filipinez Tagle este un lider umil, dar carismatic, adesea supranumit „Francisc asiaticul” datorită asocierii sale strânse cu prioritățile pastorale ale pontificatului lui Francisc. Timp de câțiva ani, a condus brațul caritabil global al bisericii.
În 2019, Francisc a cerut să fie reprezentantul său în departamentul de evanghelizare al Vaticanului, lucru care l-a făcut să lucreze îndeaproape cu liderii bisericilor din lumea în curs de dezvoltare.
Tagle, cunoscut sub numele de „Chito”, ar fi primul papă din Asia de Sud-Est, iar candidatura sa reflectă influența tot mai mare a bisericii din Asia.
Cum va fi ales noul papă
Următorul papă va fi ales de Colegiul Cardinalilor, compus din cele mai înalte personalități ale bisericii catolice numite de pontif. Colegiul se va îndrepta spre Roma în următoarele zile pentru conclav. Numele provine din latinescul „cum clave”, care înseamnă „cu cheie”, indicând procesul închis de alegere a unui papă.
În total sunt peste 250 de cardinali din peste 90 de țări, dar doar aproximativ 135 sunt cardinali alegători (cei cu vârsta peste 80 de ani sunt excluși). Aproximativ 110 dintre cardinalii alegători au fost desemnați de Francisc în ultimii zece ani și reflectă în mare măsură viziunea sa despre o biserică mai incluzivă, conform The Guardian.
Odată ce cardinalii sunt strânși la Roma, de obicei la 15-20 de zile după moartea papei, se adună în Capela Sixtină pentru a începe deliberările. Ușile sunt încuiate după ce sunt pronunțate cuvintele „extra omnes” – „cei în plus – afară” – care se referă la toți, cu excepția cardinalilor cu drept de vot și la o mână de funcționari și medici.
Cardinalii depun un jurământ de secret absolut și nu li se permite niciun contact cu lumea exterioară pe durata procesului electoral. Telefoanele le sunt luate și nu sunt permise ziare, accesul la televiziune, scrisori sau mesaje. Capela este, de asemenea, verificată să nu existe dispozitive de ascultare înainte și în timpul conclavului.
Cardinalii dorm și mănâncă într-un cămin special construit, casa Sf. Martha, lângă Capela Sixtină, unde a locuit și Papa Francisc în ultimii 12 ani.
Conclavul începe cu o liturghie, apoi au loc deliberările și votul. Voturile sunt exprimate zilnic, dimineața și după-amiaza, până când un candidat câștigă o majoritate de două treimi. Există o pauză de o zi pentru rugăciune și reflecție după fiecare șapte scrutine. Cel mai lung conclav papal din istoria recentă a fost în 1922, când cardinalilor le-a luat cinci zile pentru a-și alege noul lider.
Orice bărbat botezat poate fi ales ca papă, deși un cardinal în serviciu este ales invariabil. Fiecărui cardinal cu drept de a alege i se dă un buletin de vot cu cuvintele „eligo in summum pontificem” (eu aleg ca Pontif suprem) imprimate în partea de sus.
Votul este secret, ceea ce nu înseamnă că procesul este imun la intrigi și promovarea unor candidați.
După fiecare rundă de vot, buletinele de vot sunt arse. Se adaugă substanțe chimice pentru a face fumul alb sau negru. Fumul negru care iese din coș indică un vot neconcludent; fumul alb anunță lumea că a fost ales un nou papă.
Candidatul desemnat este întrebat dacă acceptă alegerea și, dacă da, ce nume vrea să ia ca pontif. Cardinalii promit ascultare noului papă, care este condus în Camera Lacrimilor (alăturată) pentru a fi îmbrăcat într-o sutană albă, chipa și papuci roșii. Trei seturi de veșminte de diferite dimensiuni vor fi făcute în avans de croitorii Vaticanului.
Decanul cardinalilor pășește pe balconul principal al Bazilicii Sf. Petru, în fața căruia sunt adunați mii de credincioși catolici și turiști. Decanul va declara: „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus papam” – „Vă anunț o mare bucurie: avem un papă”.
Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște
În vârstă de 88 de ani, papa Francisc a murit luni, pe 21 aprilie, în reședința sa din Casa Santa Marta, a anunțat Vatican News.
Suferind în ultimele luni, internat pentru a fi tratat pentru dublă pneumonie și externat la finalul lui martie, Papa Francis a avut ultima apariție publică în duminica Paștelui, în balconul Bazilicii Sfântul Petru, pentru tradiționala predică „Urbi et Orbi”.
„Francisc este numele păcii, aşa mi-a intrat în inimă acest nume”, a explicat el, la scurt timp după ce a fost ales conducătorul Bisericii Catolice, în martie 2013.
„Mă aflam alături de arhiepiscopul din São Paulo Claudio Hummes, un mare prieten. Când voturile (în Conclav, n.red.) au atins două treimi, m-a îmbrăţişat şi mi-a spus «Nu îi uita pe săraci!». Imediat, în legătură cu săracii, m-am gândit la Francisc din Assisi, omul sărăciei, omul păcii.”
La momentul alegerii sale, arhiepiscopul iezuit de Buenos Aires avea 76 de ani.
Născut pe 17 decembrie 1936 cu numele de Jorge Mario Bergoglio, a fost primul Papă al Americii și primul suveran pontif non-european după mai bine de un mileniu.
Anunțul decesului său a venit în a doua zi de Paște, pe 21 aprilie.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 07:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
Trupul său urmează să fie așezat miercuri în Bazilica Sfântul Petru pentru toți credincioșii care doresc să-i aducă un omagiu.
Ce se întâmplă miercuri la Vatican
Miercuri, pe 23 aprilie, la ora locală 09:00 (10:00 ora României), sicriul în care se află Suveranul Pontif va fi dus de la Capela Domus Sanctae Marthae la Bazilica Sf. Petru, conform regulilor stabilite prin Ordo Exsequiarum Romani Pontificis , scrie biroul de presă al Vaticanului.
Procesiunea va trece prin Piazza Santa Marta și Piazza dei Protomartiri Romani; apoi va intra în Piața Sf. Petru și va pătrunde în biserică prin ușa centrală.
La Altarul Confessio, Cardinalul Camerlengo va prezida Liturghia Cuvântului, la finalul căreia vor putea începe vizitele la trupul Pontifului.
Înmormântarea, sâmbătă
Înmormântarea Papei Francisc va avea loc sâmbătă, pe 26 aprilie, începând cu ora locală 10:00 (11:00, ora României), a anunțat marți Vaticanul, citat de bbc.com.
Funeraliile Papei Francisc vor avea loc în aer liber, în fața Bazilicii Sfântul Petru, iar slujba va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re.
Papa Francisc și-a dorit o înmormântare simplă, în pământ, într-o nișă funerară, conform testamentul spiritual datat 29 iunie 2022.
Documentul în care cere să fie depus în Bazilica Sfânta Maria Maggiore a fost publicat de Vatican News.
Lideri din toată lumea și-au anunțat deja participarea la funeraliile de sâmbătă.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost primul care a anunţat, încă de luni că va fi prezent la funeralii, fără să cunoască data, care a fost dezvăluită abia marţi. „Voi merge cu Melania (prima-doamnă - n.r.) la funeraliile Papei Francisc din Roma", a scris Donald Trump pe Truth Social.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că va fi prezent la eveniment, scrie News.ro. „Vom fi prezenţi la funeraliile Papei, aşa cum se cuvine”, a declarat şeful statului într-un briefing de presă pe Insula Reunion, unde e în vizită.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că Francisc „s-a rugat pentru pace în Ucraina”, va fi prezent împreună cu soția lui, Olena Zelenska.
România va fi reprezentantă, conform Adminstrației Prezidențiale, de președintele interimar Ilie Bolojan.
Printre participanți sunt Javier Milei, preşedintele Argentinei, ţara natală a Papei Francisc, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german demisionar Olaf Scholz sau președintele polonez Andrzej Duda. Acesta din urmă a propus declararea unei zile de doliu naţional sâmbătă, în ziua funeraliilor.
Regele Charles al III-lea Marii Britanii va fi reprezentat la funeralii de fiul său, Prințul William, scrie AFP. Tot din Anglia va participa și premierul Keir Starmer. Regele Felipe VI și Regina Letizia ai Spaniei vor fi prezenți la Vatican. Papa Francisc, a afirmat Regele Felipe, citat de AFP, a fost „un far etic al lumii noastre, al timpurilor noastre”.
Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, va fi prezent, la fel ca Regele Philippe și Regina Mathilde, care au participat la o slujbă celebrată de Francisc în Belgia în septembrie 2024, una dintre ultimele sale vizite externe.
Președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și-a confirmat participarea, la fel și cancelarul Austriei, Christian Stocker, și președintele Sloveniei, Natasa Pirc Musar, care se vor afla la Roma împreună cu prim-ministrul Robert Golob.
Președintele rus Vladimir Putin, care face obiectul unui mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale pentru invazia sa din Ucraina, nu va participa, a anunțat Kremlinul.
Fotogalerie | Papa Francisc a murit. „Oamenii mei sunt săraci și eu sunt unul dintre ei”
articol scris pe baza informațiilor CNN, BBC, Reuters, AFP, The Guardian, AP
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
