Papa Francisc a murit luni dimineață, la vârsta de 88 de ani. Originar din America Latină și considerat un reformator în Biserică, el a predicat constant despre nevoia de pace în Ucraina, a descris suferințele poporului ucrainean – despre care a spus că îi este drag, dar a avut atitudini uneori consierate controversate în ceea ce privește modalitățile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atunci când a făcut un apel către Kiev să găsească „curajul arborării steagului alb”.

În predicile sale rostite de la balcon credincioșilor care umpleau Piața Sfântul Petru, Papa Francisc a abordat constant tema războiului din Ucraina, numind-o adesea o țară „dragă inimii sale” și vorbind despre suferința poporului ucrainean. El a făcut constant apel la pace în Ucraina.

„În numele lui Dumnezeu, vă rog, opriți acest război”, a spus Papa în repetate rânduri.

El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să pună capăt războiului „din dragoste pentru propriul popor și să oprească această spirală a violenței și a morții”.

Francisc a primit în dar un steag albastru-galben din „orașul-martir Bucea”.

„Fiți conștienți de cât de mult suferă Ucraina chinuită”, spunea Suveranul Pontif.

El s-a întâlnit adesea cu ucraineni, iar pe președintele Volodimir Zelenski l-a primit în audiențe la Vatican.

Însă au existat și aspecte controversate, cel puțin din perspectiva ucrainenilor.

Astfel, când războiul dura deja de două luni, Vaticanul a organizat, în aprilie 2022, o procesiune de împăcare, care să simbolizeze reconcilierea Ucrainei și Rusiei.

Atunci, în fruntea procesiunii, crucea a fost purtată de ucraineanca Irina și de rusoaica Albina, fapt care a stârnit numeroase critici, deoarece, în opinia multor ucraineni, acest gest părea să pună pe picior de egalitate cele două popoare, ignorând cine a atacat pe cine.

În timp ce i-a numit „veri” pe ucraineni și ruși, Francisc le-a spus tinerilor ucraineni, într-un mesaj din 2025, că „merită să învățăm să iertăm dușmanii”.

În 2023, ambasadorul Ucrainei la Vatican, Andrii Iuraș, i-a dăruit Papei o jucărie – un urs mare de pluș dintr-un apartament din Dnipro distrus în timpul unui atac rusesc cu rachete asupra orașului. Jucăria a devenit un simbol al suferinței poporului ucrainean.

Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, mitropolitul Sviatoslav, i-a dăruit Papei obiecte aparținând unor preoți care au refuzat să părăsească orașul Berdiansk din regiunea Zaporojie, ocupat de Rusia, și care au fost luați prizonieri de ruși.

„Steagul alb”

Într-un interviu acordat unei publicații elvețiene în martie 2024, Francisc a spus ceva ce i-a indignat atunci pe mulți ucraineni. Cuvintele sale exacte au fost: „Cred că cel mai puternic este cel care privește situația, se gândește la oameni, are curajul steagului alb și negociază. Și astăzi putem negocia cu ajutorul puterilor internaționale.”

El a îndemnat „să nu le fie rușine” să poarte negocieri „înainte ca lucrurile să se înrăutățească și mai mult”.

„Când vezi că ești învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi”, a adăugat el, deși nu a specificat concret la cine se referă.

Ulterior, Papa s-a corectat, spunând că „prima condiție” pentru pace este necesitatea ca Rusia „să pună capăt agresiunii sale”.

În ultimul său discurs de Paște, cel din 20 aprilie 2025, rostit în locul lui Francisc de către asistentul său, Papa a spus: „Fie ca Hristos cel înviat să dăruiască Ucrainei, devastată de război, darul Său pascal al păcii și să încurajeze toate părțile implicate să continue eforturile menite să atingă o pace justă și durabilă”.

„Fie ca în acest an jubiliar Paștele să fie, de asemenea, un prilej demn pentru eliberarea prizonierilor de război și a deținuților politici.”

În iunie 2022, la patru luni după ce a început războiul, Papa Francisc a condamnat cruzimea armatei ruse, dar a remarcat că războiul „poate că a fost cumva provocat”.

Această afirmație a fost asociată narațiunilor rusești despre război.

Cu alte ocazii, Francisc a vorbit în repetate rânduri și despre marele respect pentru poporul rus și umanismul rus, referindu-se la literatura clasică rusă. Atunci, criticii spuneau că, fiind originar din America Latină, Papa era prea instinctiv de binevoitor față de Rusia.

De asemenea, în 2024, Francisc l-a nominalizat pentru rangul de cardinal pe ucraineanul Mykola Bychok, care slujește în prezent în Australia.

Bychok este singurul ucrainean dintre cei peste 250 de cardinali, dintre care 135 au dreptul de a alege următorul papă în Capela Sixtină.

Cardinalii cu vârsta mai mare de 80 de ani nu pot participa în conclavul care decide următorul conducător al Bisericii Catolice.

Primul papă latino-american

Papa Francisc s-a născut în Argentina și a fost considerat o figură care a dezamăgit oarecum cercurile conservatoare din biserică, dar, în același timp, i-a inspirat pe reformatori. El a vorbit constant despre necazurile imigranților, precum și ale celor săraci.

Sicriul Papei Francisc va fi depus în Bazilica Sfântul Petru din Vatican – unul dintre cele mai importante sanctuare ale creștinătății, unde papii sunt înmormântați de peste 100 de ani.

Însă, potrivit testamentului Papei Francisc, el va fi înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, în afara Vaticanului.

Succesorul Papei Francisc va fi ales de conclavul cardinalilor, însărcinat cu desfășurarea alegerilor în secret deplin și izolare. Conclavul votează până când este ales un succesor, iar acest lucru este anunțat prin fum alb, vizibil în Piața Sfântul Petru din Roma.

Spre sfârșitul vieții, Papa a fost bolnav, folosind uneori un scaun cu rotile, și a fost slăbit, în special, de o răceală puternică și de bronșită. Adesea le cerea asistenților să îi citească discursurile, deoarece era slăbit și nu putea respira normal.

Fiul unor imigranți italieni, Francisc s-a născut pe 17 decembrie 1936 la Buenos Aires, sub numele de José Mario Bergoglio.

În tinerețe, Francisc a lucrat ca măturător și paznic, dar a obținut o diplomă de chimist și tehnician alimentar înainte de a deveni iezuit în 1969.

A avansat rapid ca preot în Argentina sa natală, iar în 1998 a ajuns în fruntea arhidiecezei. În 2001, Papa de atunci, Ioan Paul al II-lea, l-a numit cardinal în Colegiul Cardinalilor, cel care, de fapt, alege papii.

În 2013, Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, iar Francisc a fost ales al 266-lea pontif – devenind primul iezuit și primul neeuropean în fruntea Sfântului Scaun în peste 1000 de ani, conducând peste un miliard de catolici din întreaga lume.

Nu a călcat pe urmele conservatorului Benedict, ci a fost considerat un reformator – intrând în contact cu reprezentanții comunității LGBT sau îndemnând la vaccinare în timpul epidemiei de Covid.

De asemenea, considera că omenirea trebuie să facă mai mult pentru a preveni schimbările climatice.

Însă, în același timp, Francisc s-a opus categoric avortului, a rămas un susținător al celibatului (interdicția preoților de a se căsători) și s-a opus ideii ca femeile să poată deveni preoți – deși nu s-a opus unui rol mai mare al femeilor în Biserică, în general.

După cum a scris ziarul britanic The Telegraph într-un necrolog despre Francisc: „Un papă curajos, profund iubit, căruia îi făcea plăcere să agite apele”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.