Biserica Catolică urmează un protocol strict și tradițional, vechi de secole.
1. Confirmarea oficială a morții
Decesul Papei este confirmat de Camerlengo (oficial de rang înalt de la Vatican) – poziția este acum ocupată de cardinalul irlandez Kevin Farrell. El este cel care a anunțat luni dimineață moartea Papei Francisc.
Conform tradiției, Farrell i-a strigat Papei numele, pentru a-l trezi. În zilele noastre, scrie politico.eu, acest moment este în mare parte ceremonial – medicii vor fi confirmat decesul Suveranului Pontif.
Cum Suveranul Pontiful nu răspunde, îi este scos și apoi distrus inelul cu sigiliu – ceea ce semnifică finalul domniei lui, iar apartamentele papale sunt sigilate.
După acest moment, Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere format din înalți oficiali ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca decesul să fie anunțat lumii.
2. Nouă zile de doliu
Urmează nouă zile de doliu – perioadă cunoscută sub numele de Novendiale, inițial un obicei roman antic.
Atunci când un papă moare, Italia declară o perioadă de doliu național.
Trupul Papei Francisc îmbrăcat în veșminte papale e expus în Bazilica Sf. Petru de la Vatican pentru ca lumea să își ia rămas bun de la el și pentru a-i aduce un ultim omagiu.
Atunci când era în viață, Papa Francisc a schimbat puțin rituarile funerare pentru ceea ce avea să fie înmormântarea lui.
Astfel, trupul său va fi expus într-un sicriu deschis, fără mult fast.
În zilele de doliu vor avea loc, zilnic, slujbe de rugăciune și Liturghii de Requiem la Bazilica Sf. Petru de la Vatican și în biserici din întreaga lume catolică.
În materie de putere, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante - „scaunul este vacant” – timp în care biserica este condusă temporar de Colegiul Cardinalilor, care nu poate lua decizii majore până când nu este ales un nou papă.
3. Înmormântarea. Papa Francisc a ales Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma
Slujba de înmormântare a Papei Francisc va avea loc în Piața Sf. Petru, în a patra sau a șasea zi de la moartea sa și va fi condusă de decanul de vârstă al Colegiului Cardinalilor - italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.
În mod tradițional, papa ar trebui apoi îngropat în Grotele Vaticanului, criptele de sub Bazilica Sf. Petru.
Acolo sunt înmormântați aproape 100 de papi, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.
Într-un interviu din 2023, Papa Francisc a spus că el va fi înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate. Ultimul dintre cei şapte papi înmormântaţi acolo este Clement al IX-lea, în anul 1669.
4. Când și cum va fi ales un nou papă
Odată cu moartea Papei Francisc, Biserica Catolică – care are aproximativ 1,4 miliarde de credincioși – trebuie să înceapă procedurile pentru alegerea unui nou Pontif.
Conclavul, adunarea cardinalilor alegători, este convocat în acord cu normele cuprinse în Constituția Apostolică „Universi Dominici Gregis”, publicată în 1996 de Ioan Paul al II-lea și actualizată de Papa Benedict al XVI-lea, scrie agenzianova.com.
În Conclav sunt maximum 120 de cardinali care nu trebuie să aibă vârsta mai mare de 80 de ani.
Conclavul începe între a 15-a și a 20-a zi după moartea Papei. Cardinalul decan este cel care invită cardinalii alegători la Vatican pentru viitorul conclav.
În Capela Sixtină, unde se adună cardinalii, sunt amplasate două sobe, una pentru fumigene – pentru creșterea vizibilității fumului, cealaltă – pentru arderea buletinelor de vot.
În funcție de culoarea fumului care iese din hornul instalat pe acoperișul Paraclisului, se va ști dacă alegerile au avut succes sau nu.
Fumul negru indică faptul că votul nu a atins cvorumul, adică două treimi din cardinalii alegători, în timp ce fumul alb indică faptul că noul Papă a fost ales.
Dacă se ajunge la 33 de voturi nereușite, are loc un tur de scrutin între cei doi cardinali care au primit cel mai mare număr de voturi în ultimul scrutin. Și aici este necesară o majoritate de două treimi. Oficial, există trei cerințe pentru a deveni Papă - să fie bărbat, să fie botezat și necăsătorit.
Papa Francisc, născut în Argentina, a devenit primul pontif din istorie care provenea din America de Sud, o regiune care reprezintă aproximativ 28% din catolicii din lume. Dintre cei 266 de papi aleși până în prezent, 217 au fost din Italia.
Dacă un candidat primește un număr de voturi egal sau mai mare de două treimi din numărul total de alegători, alegerea este valabilă canonic.
În acel moment, decanul, prodecanul sau primul cardinal al cardinalilor episcopi se adresează aleșilor în latină și îl întreabă: „Acceptați alegerea dumneavoastră canonică ca Suprem Pontif?”.
Dacă răspunsul este da, el adaugă: „Cum vrei să fii numit?”
În acest moment voturile sunt arse în sobă și se eliberează fumul alb.
Noul Pontif se retrage în sacristia Capelei Sixtine, într-un loc numit „camera lacrimilor” unde sunt gata hainele papale, sutana albă și veșmintele, în trei dimensiuni diferite. După ce s-a îmbrăcat, noul papă ales se întoarce la Capela Sixtină și se așează pe scaun.
Cardinalii se apropie de noul Pontif Suprem pentru a-i aduce un omagiu și se cântă cântecul „Te Deum”, care închide oficial conclavul.
În acest moment, cardinalul protodiacon apare din loggia centrală a Bazilicii Sf. Petru și pronunță „Habemus papam”. Apoi noul Pontif dă binecuvântarea „Urbi et Orbi”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
