Linkuri accesibilitate

Premierul armean apără acordul de demarcație cu Azerbaidjanul într-o vizită în regiunea de frontieră


Armenian Prime Minister Nikol Pashinian (center left) is confronted by villagers on the country's border with Azerbaijan on May 25.
Armenian Prime Minister Nikol Pashinian (center left) is confronted by villagers on the country's border with Azerbaijan on May 25.

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a vizitat sâmbătă, pe 25 mai, provincia Tavush - din nord-estul țării - pentru a se întâlni cu locuitorii din mai multe comunități de la granița cu Azerbaidjanul, unde a fost finalizat la începutul acestei luni un proces controversat de demarcare a frontierei.

Pașinian a insistat asupra faptului că, în ciuda câtorva probleme de infrastructură, care au apărut ca urmare a procesului, secțiunile frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan, unde s-a efectuat demarcarea, sunt acum mai sigure decât înainte, datorită legitimității nou dobândite.

În același timp, vorbind cu RFE/RL după întâlniri, prim-ministrul a subliniat că „niciun centimetru” din teritoriul suveran armean nu a fost cedat Azerbaidjanului.

„Nu desenăm acum o nouă graniță, ci reproducem granița de jure care a existat în momentul prăbușirii Uniunii Sovietice”, a spus el, salutând din nou procesul ca fiind un succes.

„În lumea modernă, nu există o garanție de securitate mai eficientă decât o frontieră delimitată și legitimă. Iar noi creăm acum pentru satele noastre și pentru republica noastră în această secțiune a frontierei cea mai fiabilă garanție de securitate care poate exista în lumea modernă de astăzi", a adăugat premierul armean.

Pașinian a avut parte de un incident în timpul vizitei în regiunea de frontieră, când elicopterul său a fost nevoit să facă o „aterizare neprogramată” din cauza vremii nefavorabile.

„Totul este în regulă”, a scris Pashinian pe Facebook. „Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, elicopterul nostru a făcut o aterizare neprogramată în Vanadzor. Acum ne continuăm călătoria cu mașina”.

Incidentul a avut loc la mai puțin de o săptămână după ce președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul său de externe, Hossein Amir-Abdollahian, au murit, după ce elicopterul lor s-a prăbușit pe o vreme nefavorabilă în apropiere de granița Iranului cu Azerbaidjanul, la 19 mai.

Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au salutat demarcarea frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan, subliniind că acordul anunțat de cei doi rivali acerbi din Caucazul de Sud în aprilie conține o trimitere la Declarația de la Alma-Ata din 1991, un document prin care o duzină de țări foste sovietice, inclusiv Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul granițelor administrative existente.

În cadrul procesului care s-a încheiat în mod oficial pe 15 mai, Baku a recâștigat controlul asupra a patru sate abandonate în apropierea graniței cu Armenia, care se aflau sub controlul militar al Erevanului încă de la primul război armeano-azer, de la începutul anilor 1990.

Armenia și Azerbaidjanul au anunțat pe 24 mai că gărzile lor de frontieră au fost desfășurate în secțiunile în care a fost finalizată demarcarea.

Grupurile de opoziție armene au denunțat ceea ce descriu drept ultimele „concesii teritoriale unilaterale” făcute Azerbaidjanului. Acestea susțin că demarcarea frontierei, care afectează infrastructura comunităților de frontieră, îi face pe rezidenții locali mai vulnerabili în fața unei posibile agresiuni ulterioare din partea Azerbaidjanului.

Procesul de demarcare din aprilie a declanșat proteste la Kirants, satul cel mai afectat de acest proces, iar apoi la Erevan.

Arhiepiscopul Bagrat Galstanian, șeful diecezei Tavush a Bisericii Apostolice Armene, a devenit liderul acestor proteste din ultimele săptămâni, organizând mai multe mitinguri la care au participat zeci de mii de susținători. El și-a chemat susținătorii să se adune din nou la Erevan pe 26 mai, pentru a cere demisia lui Pașinian.

Pașinian și membrii echipei sale politice resping criticile opoziției, precum și cererea de demisie.

Spre deosebire de celelalte trei secțiuni de frontieră, Armenia și Azerbaidjanul au convenit asupra unei scheme de protecție a frontierei de tranziție pentru secțiunea din satul Kirants, unde o parte din drum și unele case și terenuri urmează să fie predate Azerbaidjanului.

Schema va fi în vigoare până la 24 iulie, când Armenia speră să construiască o nouă secțiune a drumului care va oferi satului conectivitate cu restul Armeniei, fără a fi nevoit să folosească secțiunea de drum care va fi controlată de Azerbaidjan.

Guvernul Pașinian s-a angajat, de asemenea, să ofere compensații persoanelor care își pierd terenurile și proprietățile ca urmare a demarcării.

„Vom face totul pentru ca drepturile cetățenilor noștri să fie păstrate și protejate la maximum”, a declarat sâmbătă pentru RFE/RL premierul armean.

Majoritatea locuitorilor din Kirants care pierd proprietăți în urma demarcării frontierei au declarat săptămâna aceasta că vor respinge despăgubirile.

Unii dintre ei l-au provocat pe Pașinian cu privire la procesul de demarcare atunci când acesta a vizitat satul.

Un rezident, al tată este înmormânatat pe teritoriul care va fi controlat acum de Azerbaidjan, i-a reproșat lui Pașinian concesiunea de terenuri.

„Îmi cedați pământul meu natal și, odată cu el, și mormântul tatălui meu”, a spus acesta.

Subliniind din nou că „niciun centimetru de teritoriu armean suveran nu a fost cedat Azerbaidjanului în acest proces”, Pașinian i-a răspuns: „Frate, patria începe acolo unde începe frontiera de stat. Punct.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
XS
SM
MD
LG