NATO a declarat că își va consolida prezența în Marea Baltică după ce liniile electrice submarine și cablurile de internet au fost avariate în urma unor presupuse sabotaje care ar fi fost efectuate de nave aparținând așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei.
Estonia a anunțat, de asemenea, la 27 decembrie, că a început o operațiune navală pentru a păzi o linie electrică crucială în Marea Baltică, în coordonare cu aliații, în contextul creșterii tensiunilor în regiune.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-o postare pe rețelele sociale, în urma discuțiilor cu președintele finlandez Alexander Stubb, că „NATO își va consolida prezența militară în Marea Baltică”.
Atât Finlanda, cât și Estonia au coaste la Marea Baltică.
Când li s-au cerut detalii despre acțiunile planificate, oficialii NATO au declarat pentru AP că alianța „rămâne vigilentă și lucrează pentru a oferi sprijin suplimentar, inclusiv prin consolidarea prezenței noastre militare” în regiune.
„Am convenit cu Estonia și i-am comunicat, de asemenea, secretarului general al NATO, Mark Rutte, că dorința noastră este să avem o prezență NATO mai puternică”, a declarat Stubb într-o conferință de presă.
Stubb a adăugat că anchetatorii nu doresc să tragă concluzii pripite, dar cu o zi mai devreme declarase că „este necesar să putem preveni riscurile prezentate de navele care aparțin «flotei fantomă» ruse”.
„Flota fantomă” este o referire la navele petroliere vechi, neasigurate, utilizate de ruși pentru a ocoli sancțiunile occidentale și pentru a menține o sursă de venituri.
Oficialii europeni și cei din Statele Unite ale Americii au acuzat Rusia de intensificarea „atacurilor hibride” în urma raportării unor avarii la cablurile de comunicații din Marea Baltică, deși nu au legat încă direct Moscova de aceste avarii.
NATO a intensificat monitorizarea infrastructurii critice din Marea Baltică după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 și distrugerea conductei de gaze naturale Nord Stream șapte luni mai târziu.
De asemenea, nave cu legături chineze au fost suspectate de sabotarea infrastructurii submarine în ultimii ani.
Suedia - cel mai nou membru al NATO, care are, de asemenea, acces la Marea Baltică - a declarat că paza sa de coastă a intensificat supravegherea traficului maritim și a desfășurat aeronave și nave în colaborare cu aliații regionali.
Pe 26 decembrie, Comisia Europeană a declarat că o navă de marfă suspectată că a deteriorat în mod deliberat cabluri electrice și de internet în Marea Baltică face parte din „flota fantomă” a Rusiei.
Starea precară a acestor nave a stârnit, de asemenea, îngrijorări cu privire la dezastre ecologice.
Tot pe 26 decembrie, autoritățile finlandeze au abordat și au preluat comanda petrolierului Eagle S, înmatriculat în Insulele Cook, în Marea Baltică, în cadrul investigației privind daunele, afirmând că acesta aparține probabil „flotei fantomă”.
Anchetatorii au declarat că daunele ar fi putut fi cauzate de faptul că nava și-a târât intenționat ancora.
Kremlinul a declarat că nu are nicio legătură cu nava confiscată de Finlanda. Acesta a negat în mod regulat că este implicat în oricare dintre numeroasele incidente care au implicat infrastructura din regiunea Mării Baltice.
