Armenia a fost de acord să cedeze teritoriul pe care îl controlează din anii 1990 și a început discuțiile de delimitare a frontierelor, în încercarea de a asigura un acord de pace stabil cu autoritățile de la Baku și de a evita un alt conflict sângeros. Este vorba despre câteva sate aflate la frontiera cu Azerbaidjanul.
Protestele armenilor împotriva cedărilor teritoriale către Azerbaidjan durează de luni de zile. Oamenii au blocat drumuri importante în încercarea de a-l forța pe premierul Nikol Pașinian să renunțe la concesiile teritoriale.
Premierul Pașinian a afirmat însă ca acestea sunt necesare pentru a preveni o nouă agresiune militară azeră împotriva Armeniei.
Erevan și Baku au convenit asupra unui protocol preliminar semnat pe 19 aprilie, prin care Armenia cedează controlul a patru sate controlate de Erevan încă din anii 1990.
Acordul a venit după luni de negocieri între Armenia și Azerbaidjan.
În septembrie 2023, armata azeră a atacat regiunea Nagorno-Karabah, controlată de separatiștii armeni. În urma intervenției, forțele separatiste armene au fost dezarmate.
Liderul protestelor de la Erevan, arhiepiscopul Bagrat Galstanian, a cerut luni armenilor care se opun acordului de cedare a teritoriilor către Azerbaidjan să iasă pe străzi.
De ce s-au luptat Armenia și Azerbaidjanul în Nagorno-Karabah
În anii 1920, ca parte a tacticii „dezbină și stăpânește”, sovieticii au înființat în Azerbaidjan regiunea autonomă Nagorno-Karabah, cu populație armeană majoritară.
În 1988, când controlul Moscovei a început să slăbească, enclava s-a declarat independentă de Azerbaidjan și a încercat să se unească cu Armenia.
În 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice, între cele două țări foste sovietice a izbucnit un război pentru controlul regiunii.
Între 20.000 și 30.000 de oameni au fost uciși în acel conflict și sute de mii au fost strămutați înainte de încetarea focului, în 1994.
Rezultatul a fost că Armenia a ajuns să controleze regiunea Nagorno-Karabah, dar a ocupat și 20% din teritoriul azer învecinat.
Între 1994 și 2020, au mai avut loc ciocniri punctuale de-a lungul frontierei, folosindu-se inclusiv drone de atac, armament greu și operațiuni speciale.
În 2020, s-a declanșat un nou război pe scară largă, inițiat de Azerbaidjan. Conflictul, care a durat șase săptămâni, a depășit în violență pe cel din perioada 1992-1994.
Ca parte a acordului de încetare a focului, mediat de Rusia, Armenia a cedat porțiuni din teritoriul pe care l-a controlat timp de decenii.
Peste 7.000 de combatanți au fost uciși în războiul din 2020.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
