Linkuri accesibilitate

Discuții de pace între miniștrii de externe armean și azer. Studenții se alătură protestelor din Armenia


Miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului încep discuțiile la Almatî.
Miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului încep discuțiile la Almatî.

Miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan au început două zile de noi negocieri în Kazahstan pe 10 mai, concentrându-se pe un tratat de pace între cele două state din Caucazul de Sud.

Lor li s-a alăturat omologul lor kazah, Murat Nurtleu, la sesiunea de deschidere a discuțiilor desfășurate în cel mai mare oraș al Kazahstanului, Almatî.

În cuvântul său de deschidere, ministrul de externe azer Jeyhun Bayramov și-a exprimat încrederea că el și armeanul Ararat Mirzoyan „vor lucra productiv în următoarele două zile pentru a găsi soluții la problemele restante”.

Bayramov a subliniat, de asemenea, importanța unui acord controversat din 19 aprilie, care angajează Armenia să cedeze mai multe zone cheie de frontieră Azerbaidjanului.

Predarea de teritoriu planificată, prezentată de cele două părți ca începutul delimitării graniței armeno-azere, a stârnit proteste furioase de stradă împotriva premierului armean Nikol Pașinian.

Mirzoyan a remarcat, la rândul său, că acordul spune că procesul de delimitare trebuie să se bazeze pe o declarație din 1991 semnată de Armenia, Azerbaidjan și alte republici ex-sovietice, acum independente, la Almatî (atunci Alma-Ata). Ei s-au angajat să-și recunoască reciproc granițele din epoca sovietică.

„Este important de menționat că în ultimii doi ani, atât prim-ministrul Armeniei, cât și președintele Azerbaidjanului și-au reafirmat în mod repetat angajamentul față de Declarația de la Alma-Ata în diferite formate”, a spus Mirzoyan.

Aliyev nu a făcut nicio declarație publică în acest sens până acum. Mirzoyan însuși s-a plâns în mod repetat în ultimele luni că Baku rămâne reticent în a recunoaște granițele Armeniei prin tratatul bilateral de pace. El a spus că acesta este principalul obstacol în calea semnării acordului.

Un alt punct de conflict aparent este continuarea cererilor azere pentru un coridor extrateritorial care să lege Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan printr-o regiune armeană strategică.

Aliyev a reiterat aceste cereri luna trecută. El a mai spus că Armenia trebuie să-și schimbe constituția dacă dorește să semneze acordul de pace.

Studenții s-au alăturat vineri protestelor conduse de un arhiepiscop armean deschis, blocând străzile din Erevan, pentru a protesta față de acordul teritorial negociat de prim-ministrul Nikol Pașinian și guvernul său cu rivalul Azerbaidjan.

La o zi după ce zeci de mii de armeni au umplut piața centrală a capitalei, Arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul Eparhiei Tavush a Bisericii Apostolice Armene, a condus marșul de pe 10 mai, unde a cerut studenților să-și intensifice presiunea asupra lui Pașinian, ca să-l determine să demisioneze.

„Trebuie să continuăm acțiunile noastre de nesupunere civilă”, a declarat reporterilor Galstanian, care a convocat un nou miting în Piața Republicii din Erevan pentru seara zilei de 10 mai. „Nu ne putem retrage și da înapoi în niciun fel”.

Tulburările au fost declanșate de un controversat acord de demarcare a graniței cu Baku, care cedează controlul a patru sate care făceau parte din Azerbaidjan în timpul erei sovietice, dar care au fost controlate de Armenia încă din anii 1990.

Acordul de frontieră a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de Pașinian, care a fost acuzat de politicienii de opoziție că a renunțat la un teritoriu fără garanții.

Zeci de mii de armeni s-au adunat joi seară în centrul Erevanului după apelurile arhiepiscopului Bagrat Galstanian, liderul Episcopiei Tavush a Bisericii Apostolice Armene.

Arhiepiscopul Bagrat Galstanian
Arhiepiscopul Bagrat Galstanian

Acordul de frontieră a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de Pașinian, care a fost acuzat de politicienii de opoziție că a renunțat la un teritoriu fără garanții.

Adresându-se miilor de susținători care s-au adunat în Piața Republicii din Erevan, Galstanian i-a acordat lui Pașinian o oră, până la ora 19:40, ora Erevanului, pentru a-și anunța demisia.

„Nu mai aveți nici un fel de putere în Republica Armenia”, a spus Galstanian, folosind aceeași expresie pe care Pașinian i-a adresat-o predecesorului său, premierul Serzh Sarkisian, când l-a provocat cu succes la protestele de stradă care au avut loc în urmă cu șase ani.

Galstanian le-a cerut susținătorilor săi să aibă răbdare „încă două sau trei zile”, în timp ce el studiază posibilitatea de a-l demite pe Pașinian în parlament.

Aliații politici ai lui Pașinian și alți susținători ai săi l-au atacat verbal pe Galstanian în timpul protestelor din ultimele două săptămâni.

În timpul unei sesiuni din 30 aprilie a parlamentului armean, parlamentarii pro-guvernamentali l-au catalogat pe Galstanian ca spion rus, l-au acuzat că a provocat încă un război cu Azerbaidjanul și chiar au cerut grănicerilor armeni să-l expulzeze forțat pe arhiepiscopul de 52 de ani.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG