Ministrul maghiar al Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, s-a întâlnit cu Netanyahu pe aeroportul din Budapesta, în jurul orei 02:30 a.m. (03:30, ora României).
Câteva ore mai târziu, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, Gergely Gulyas, a fost citat de agenția de presă de stat MTI spunând că executivul de la Budapesta intenționează să se retragă de la tribunalul din Haga, confirmând ceea ce surse diplomatice din Ungaria au declarat pentru RFE/RL la începutul acestei săptămâni.
„Ungaria se va retrage de la Curtea Penală Internațională”, a scris Gulyas într-o declarație.
„Guvernul va demara procedura de retragere pe [3 aprilie], în conformitate cu cadrul legal constituțional și internațional”.
Chiar și înainte de anunț, Netanyahu fusese asigurat de autoritățile maghiare că nu va fi reținut în timpul vizitei sale de patru zile în Ungaria. În calitate de semnatar al Tribunalului de la Haga, Ungaria are, teoretic, obligația de a-l aresta, dar situația sa juridică internă este complicată și a oferit guvernului suficient spațiu pentru a-l întâmpina pe oficialul israelian.
Întrucât instanța nu are o forță de poliție proprie, nu are nicio modalitate de a-și pune în aplicare hotărârile și se bazează pe state pentru a se conforma.
Procesul de retragere din CPI va dura, cel mai probabil, până la un an, deoarece parlamentul este cel care trebuie să aprobe o astfel de mișcare.
Orbán l-a invitat pe Netanyahu la Budapesta în noiembrie 2024, la scurt timp după ce CPI a emis mandatul, pe care l-a numit „nebunesc, cinic și complet inacceptabil”.
„Îi voi garanta, dacă va veni, că hotărârea CPI nu va avea efect în Ungaria”, a spus Orbán.
Care sunt motivele politice?
Orbán s-a aliniat îndeaproape cu Netanyahu și cu președintele american Donald Trump, care a criticat și el mandatul instanței internaționale.
Nici SUA, nici Israelul nu sunt părți la CPI. Trump a emis sancțiuni împotriva CPI luna trecută, catalogând drept „nefondate” mandatele sale de arestare pentru Netanyahu și pentru fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant.
În rechizitoriu se spune că Netanyahu este „posibil responsabil pentru crimele de război ale înfometării ca metodă de război și de dirijarea în mod intenționat a unui atac împotriva populației civile; și crimele împotriva umanității de crimă, persecuție și alte acte inumane de la cel puțin 8 octombrie 2023 până la cel puțin 20 mai 2024”.
Care este situația juridică?
Și alte țări au sfidat în trecut mandatele de arestare ale instanței. „Nu este de competența statelor să determine în mod unilateral temeinicia deciziilor legale ale instanței”, a declarat pentru RFE/RL purtătorul de cuvânt al instanței, Fadi El-Abdallah.
El a spus că este o „obligație legală față de instanță” să le pună în aplicare. Acest punct de vedere a fost susținut de doi avocați seniori care au vorbit cu RFE/RL.
„Dacă domnul Netanyahu vizitează un stat parte precum Ungaria sau Germania și nu este arestat, acest stat își încalcă obligațiile conform Statutului de la Roma al CPI”, a declarat Kai Ambos, profesor de drept penal și internațional la Universitatea Goettingen din Germania.
„Neexecutarea mandatelor de arestare CPI subminează legitimitatea instanței”, a spus Ambos, care servește ca judecător pentru crime de război la Camerele de specialitate din Kosovo, o instanță internațională înființată pentru crimele comise în timpul conflictului din Kosovo din anii 1990.
Tamas Adany, profesor asociat de drept internațional în Ungaria, a fost de acord cu acest lucru, dar a subliniat și o nuanță. „La nivel global, există țări în care, ori de câte ori se ratifică un tratat internațional, acesta devine parte din legea țării”, a spus el.
„Majoritatea celorlalte țări, în care limba tipică a tratatelor multilaterale nu este o limbă oficială... se bazează pe un proces numit promulgare” pentru a face o obligație internațională parte a dreptului național, a spus el.
Ungaria a ratificat Statutul de la Roma în 2001 sub primul guvern Orbán. Dar nu a făcut niciodată al doilea pas, care practic echivalează cu încorporarea statutului în propriul cod juridic național al țării.
„Întrebarea este grea, deoarece Ungaria are obligația legală din perspectiva dreptului internațional de a se conforma cu acest lucru. Dar legea națională maghiară nu face posibil ca autoritățile [să facă acest lucru]”, a spus Adany.
Acest raționament a fost folosit și de autoritățile maghiare.
„Mulțumită fostului președinte Janos Ader, am avut bunul simț să nu o includem niciodată în legislația națională”, a declarat pe 13 martie purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta, Gergely Gulyas.
Cu toate acestea, Adany a spus că legea nu este complet clară din acest punct de vedere, deoarece Netanyahu este acuzat de crime care au fost considerate parte a dreptului internațional cutumiar încă din anii 1940.
„Sunt foarte convins că acele părți ale Statutului de la Roma, care sunt considerate de majoritatea statelor drept drept internațional cutumiar în natură, ar trebui puse în aplicare în Ungaria chiar și fără o promulgare oficială”, a spus el.
Este Ungaria singură?
Gulyas a arătat un alt motiv pentru care nu l-a arestat pe Netanyahu. Când a fost emis mandatul judecătoresc, Germania a oferit un răspuns ambiguu. „Îmi este greu să-mi imaginez că vom face arestări pe această bază”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, adăugând că întrebările juridice cu privire la mandat trebuie clarificate.
Apoi, în ianuarie, liderul creștin-democrat Friedrich Merz a spus că va găsi „căi și mijloace” pentru a-l invita pe Netanyahu în Germania. Partidul lui Merz a câștigat ulterior alegerile federale, iar el se pregătește acum să preia funcția ca următorul cancelar al țării.
Gulyas, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, a sesizat acest lucru.
„Din moment ce o țară de dimensiunea și puterea Germaniei crede că trebuie să-și ignore propria lege internă pentru că decizia Curții Penale Internaționale este atât de absurdă, care este rostul întregii chestiuni?” spune el.
Care ar fi consecințele?
Comentariile lui Merz au fost extrem de controversate în Germania. Ambos a spus că ar putea exista „sancțiuni” pentru neexecutarea unui mandat de arestare, impuse de Adunarea Statelor Părți a CPI, care este responsabilă de diverse chestiuni judecătorești, inclusiv alegerea judecătorilor și procurorilor și stabilirea bugetului acestuia.
„O astfel de situație tocmai a apărut în legătură cu vizita și nearestarea lui Vladimir Putin în Mongolia”, a adăugat el, referindu-se la vizita președintelui rus acolo în septembrie. Putin este căutat pentru crima de război de răpire a copiilor din Ucraina ocupată de ruși.
„Consecința pentru Ungaria este posibila pierdere a drepturilor de vot în Adunarea Statelor Părți”, a spus Adany, adăugând că ar putea exista o „anchetă judiciară asupra acestui comportament al Ungariei”.
Consecințele politice ar putea fi destul de limitate. Ungaria este deja foarte izolată în Uniunea Europeană, unde a fost acuzată de regresul democratic și de restrângerea libertății presei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
