UE a avertizat vineri că sancțiunile impuse de SUA Curții Penale Internaționale (CPI) amenință independența acesteia și sistemul judiciar ibternațional în general. Reacția Bruxellului a venit după ce Donald Trump a sancționat oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI) pentru deschiderea unor investigații ce vizează Statele Unite și Israelul.
Președintele Trump a acuzat instanța de la Haga „a abuzat de putere” prin emiterea unui mandat de arestare pentru premierul israelian Beniamin Netanyahu.
„Sancționarea CPI amenință independența Curții și subminează sistemul internațional de justiție penală în ansamblu”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, potrivit AFP.
De asemenea, Comisia Europeană a transmis că CPI e esențial pentru „susținerea justiției penale internaționale și a luptei împotriva impunității”.
Ordinul executiv riscă „să afecteze investigațiile și procedurile în curs, inclusiv în ceea ce privește Ucraina, afectând ani de eforturi pentru a asigura responsabilitatea în întreaga lume”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
De asemenea, Curtea Penală Internațională a ripostat la sancțiunile impuse instituției și a promis că va continua să ofere „dreptate și speranță” în întreaga lume.
„CPI condamnă emiterea de către SUA a unui ordin executiv care urmărește să impună sancțiuni oficialilor săi și să dăuneze activității sale judiciare independente și imparțiale”, arată instanța într-un comunicat.
La rândul său, ONU cere Washingtonului să anuleze sancțiunile impuse CPI.
„Regretăm profund sancțiunile individuale anunțate ieri împotriva personalului instanței și cerem ca această măsură să fie anulată”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani, relatează AFP.
Reacțiile vin la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a aprobat sancțiunile. Ordinul executiv susține că acțiunile CPI „stabilesc un precedent periculos, punând în pericol direct actuali și foști angajați ai Statelor Unite”, inclusiv membri ai forțelor armate americane.
Sancțiunile impuse includ interzicerea intrării în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora, precum și înghețarea oricăror active pe care le dețin sub jurisdicție americană.
Documentul semnat de Donald Trump face referire la un mandat de arestare emis de CPI împotriva prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu privind acțiunile sale față de palestinienii din Gaza și la deciziile recente ale tribunalului care ar pune în pericol membrii armatei americane.
Ordinul a fost semnat după ce Beniamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Documentul amintește că nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.
CPI a emis mandate de arestare pe 21 noiembrie 2024 împotriva lui Beniamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pe numele liderului militar al Hamas Mohammed Deif, despre care Israelul spune că a murit.
Mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024”.
Hamas, organizație desemnată teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană, a lansat un atac asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea cetățeni israelieni, și a luat sute de ostatici.
O ofensivă israeliană ulterioară, care viza neutralizarea Hamas, a ucis peste 47.000 de palestinieni, majoritatea în Fâșia Gaza.
Trump a impus în 2020, în timpul primei sale administrații, sancțiuni financiare și o interdicție de viză pentru procurorul CPI de atunci, Fatou Bensouda, precum și pentru alți oficiali și personal de top.
Măsura a venit după ce Bensouda a lansat o investigație privind acuzațiile de crime de război împotriva soldaților americani în Afganistan.
Președintele Joe Biden a ridicat sancțiunile la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a eliminat ulterior Statele Unite din investigația privind Afganistanul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
