Când premierul israelian Benjamin Netanyahu a programat vizita în Ungaria, era sigur că nu va fi reținut, în ciuda unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru acuzații privind crime de război pe care le-ar fi comis în Gaza.
În calitate de semnatar al cartei care guvernează Curtea Penală Internațională de la Haga, Ungaria are obligația de a-l aresta, însă situația juridică internă este complicată și oferă guvernului de la Budapesta suficient spațiu de manevră pentru a-l primi pe liderul israelian.
Premierul ungar Viktor Orbán i-a adresat public o invitație lui Netanyahu în noiembrie 2024, la scurt timp după ce CPI a emis mandatul.
Liderul israelian sosește la Budapesta, miercuri, 2 aprilie, pentru o vizită de patru zile.
„Îi voi garanta, dacă vine, că hotărârea CPI nu va avea niciun efect în Ungaria”, a declarat Orbán.
Care sunt mizele vizitei
Mizele politice sunt clare. Orbán se aliază cu Netanyahu și cu președintele american Donald Trump, care a criticat, de asemenea, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională de la Haga.
Trump a emis sancțiuni împotriva CPI luna trecută, criticând ca „nefondate” mandatele sale de arestare pentru premirul Netanyahu și pentru fostul ministru israelian al apărării Yoav Gallant.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a salutat decizia administrației Trump printr-o postare pe rețelele sociale, acuzând CPI că este un „instrument politic”.
Actul de acuzare al CPI spune că Netanyahu este „posibil responsabil pentru crimele de război de înfometare ca metodă de război și de direcționare intenționată a unui atac împotriva populației civile; și pentru crimele împotriva umanității, de omor, persecuție și alte acte inumane de la cel puțin 8 octombrie 2023 până la cel puțin 20 mai 2024”.
Care este situația juridică?
Situația juridică este mai complexă. Curtea nu poate aresta pe nimeni; mai degrabă, se bazează pe țările care au semnat tratatul de înființare a Curții – Statutul de la Roma – pentru a pune în aplicare mandatele sale.
„Nu este de competența statelor să determine unilateral soliditatea deciziilor juridice ale Curții”, a declarat pentru RFE/RL purtătorul de cuvânt al Curții, Fadi El-Abdallah. El a spus că este o „obligație legală a instanței” să le pună în aplicare.
Acest punct de vedere a fost susținut de doi avocați care au vorbit cu RFE/RL.
„Dacă dl Netanyahu vizitează un stat parte precum Ungaria sau Germania și nu este arestat, acest stat își încalcă obligațiile în temeiul Statutului de la Roma al CPI”, a declarat Kai Ambos, președintele departamentului de drept penal internațional de la Universitatea Goettingen din Germania.
„Neexecutarea mandatelor de arestare ale CPI subminează legitimitatea instanței”, a declarat Ambos, care a fost judecător pentru crime de război la Camerele specializate din Kosovo, o instanță internațională înființată pentru crimele comise în timpul conflictului din Kosovo din anii 1990.
Tamas Adany, profesor asociat de drept internațional în Ungaria, a fost de acord cu acest lucru, dar a subliniat și o nuanță.
„La nivel mondial, există țări în care, de fiecare dată când ratifică un tratat internațional, acesta devine parte a legislației țării”, a spus el.
„Majoritatea celorlalte țări, în care limba tipică a tratatelor multilaterale nu este o limbă oficială... se bazează pe un proces numit promulgare” pentru ca o obligație internațională să devină parte a legislației naționale, a explicat profesorul de drept Tamas Adany.
Ungaria a ratificat Statutul de la Roma în 2001, sub primul guvern Orbán. Dar nu a efectuat niciodată cel de-al doilea pas, care, în esență, înseamnă încorporarea statutului CPI în propriul cod juridic național al țării.
„Întrebarea este dificilă deoarece Ungaria are obligația legală, din perspectiva dreptului internațional, să respecte acest lucru. Dar legislația națională maghiară nu face posibil ca autoritățile [să facă acest lucru]”, a declarat Adany.
Acest raționament a fost folosit și de autoritățile ungare.
„Mulțumită fostului președinte Janos Ader, am avut bunul simț de a nu o face niciodată parte din legislația națională”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta, Gergely Gulyas, la 13 martie.
Cu toate acestea, Adany a declarat că legea nu este pe deplin clară în acest punct, deoarece Netanyahu este acuzat de crime care au fost considerate parte a dreptului internațional cutumiar încă din anii 1940.
„Sunt foarte sigur că acele părți ale Statutului de la Roma, care sunt considerate de majoritatea statelor ca fiind de natura dreptului internațional cutumiar, ar trebui să fie aplicate în Ungaria chiar și fără o promulgare formală”, a spus el.
Este Ungaria singura care nu face arestări în numele CPI?
Gulyas a indicat un alt motiv pentru care Netanyahu nu a fost arestat și, după toate probabilitățile, nici nu va fi arestat în Ungaria sau în alte țări.
Când CPI a emis mandatul judecătoresc contra premierului israelian, Germania a oferit un răspuns ambiguu.
„Mi-e greu să îmi imaginez că am face arestări pe această bază”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, adăugând că trebuie clarificate întrebările juridice cu privire la mandat.
Apoi, în ianuarie, liderul creștin-democrat Friedrich Merz (care a și câștigat ulterior alegerile din februarie), a declarat că va găsi „căi și mijloace” pentru a-l invita pe Netanyahu în Germania. Partidul lui Merz a câștigat ulterior alegerile federale, iar acesta se pregătește acum să preia funcția de viitor cancelar al țării.
Gulyas, purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, a profitat de acest lucru.
„Din moment ce o țară de mărimea și puterea Germaniei consideră că trebuie să facă abstracție de propriul drept intern pentru că decizia Curții Penale Internaționale este atât de absurdă, care este rostul întregii chestiuni?”, s-a întrebat el retoric.
Care ar fi consecințele?
Comentariile lui lui Friedrich Merz au fost extrem de controversate în Germania.
Ambos a declarat că ar putea exista „sancțiuni” pentru neexecutarea unui mandat de arestare, impuse de Adunarea statelor membre la CPI, care este responsabilă pentru diverse aspecte ale Curții, inclusiv alegerea judecătorilor și procurorilor și stabilirea bugetului acesteia.
„O astfel de situație tocmai a apărut cu privire la vizita lui Vladimir Putin și nearestarea sa în Mongolia”, a adăugat el, referindu-se la vizita președintelui rus în această țară în septembrie 2024.
Putin este căutat pentru crima de război în legătură cu răpirea a mii de copii din Ucraina ocupată de Rusia.
„Consecința pentru Ungaria este că este posibil să ne pierdem dreptul de vot în Adunarea statelor participante”, a declarat Adany, adăugând că ar putea exista o „anchetă judiciară privind acest comportament al Ungariei”.
Consecințele politice ar fi însă limitate.
Ungaria este deja izolată în Uniunea Europeană, unde a fost acuzată de regres democratic și de restrângerea libertății presei. Pozițiile sale pro-Rusia au condus, de asemenea, la probleme diplomatice.
„Sunt absolut sigur că arestarea nu va avea loc”, a declarat Adany. „Netanyahu va călători acasă în siguranță”.
Guvernul ungar nu a răspuns întrebărilor formulate de RFE/RL pentru acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
