Prim-ministrul ucrainean, Denis Șmîhal, i-a spus omologului slovac, Robert Fico, că Ucraina nu va prelungi acordul de tranzit de gaze cu Rusia, care expiră la sfârșitul anului. Măsura ar putea crește tensiunile dintre Slovacia, membru UE și NATO, și Ucraina, care aspiră să se alăture ambelor organizații, scrie RFE/RL.
„Ucraina spune încă o dată că nu va continua acordul de tranzit cu Rusia după expirarea acestuia”, a declarat Denis Șmîhal într-o conferință de presă comună cu Robert Fico în orașul de frontieră Ujhorod din vestul Ucrainei, pe 7 octombrie.
„Scopul strategic al Ucrainei este de a priva Kremlinul de profiturile din vânzarea hidrocarburilor pe care agresorul le folosește pentru a finanța războiul”, a spus premierul ucrainean.
Șmîhal a adăugat că Ucraina înțelege „dependența acută” a unor state, inclusiv a Slovaciei, de aprovizionarea cu gaze rusești, dar a spus că o eventuală diversificare a surselor de aprovizionare va ajuta la depășirea acestor probleme.
Șmîhal a mai anunțat că Ucraina și Slovacia, care împart o graniță de aproximativ 100 de kilometri, au convenit să înființeze un centru energetic pentru Europa de Est care să folosească capacitățile ucrainene mari de stocare a gazelor.
La rândul lui, prim-ministrul Robert Fico a spus că Kievul dorește să folosească sistemele sale de tranzit de gaze și petrol după expirarea acordului cu Rusia.
„Salut discuția noastră care a confirmat că dumneavoastră, ca și noi, aveți un interes ca sistemul de tranzit pe teritoriul ucrainean să continue să fie utilizat, atât în ceea ce privește petrolul, cât și gazele”, a adăugat Fico.
Discuțiile celor doi premieri au loc în condițiile în care Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că le pune în pericol securitatea energetică după ce au interzis companiei ruse LUKoil să folosească secțiunea ucraineană a conductei Drujba.
Exportul de gaze și petrol este una dintre sursele esențiale de venit pentru Rusia, în condițiile în care țara se află sub o serie întreagă de sancțiuni internaționale după ce a invadat Ucraina în 2022.
În momentul în care Moscova și-a lansat invazia, UE era în mare măsură dependentă de Rusia pentru gaze, dar de atunci a căutat surse alternative de aprovizionare. Majoritatea țărilor UE au boicotat importul de petrol și gaze rusești, cu excepția câtorva, inclusiv Ungaria și Slovacia.
În timp ce unele țări s-au decuplat semnificativ de Rusia în ceea ce privește sursele de energie, altele, precum Ungaria, Slovacia și Austria, sunt încă dependente de gazul rusesc.
Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte se fac în prezent prin două rute: prima prin segmentul european al TurkStream, un proiect comun Gazprom-Turcia care transportă gaze din Rusia în Turcia sub Marea Neagră și apoi în Europa Centrală și de Sud-Est. A doua rută este prin Ucraina.
Actualul contract de tranzit dintre Rusia și Ucraina expiră la sfârșitul anului 2024.
În afara disputei privind combustibilul, Fico și-a menținut opoziția puternică față de intrarea Ucrainei în NATO, spunând în același timp că susține candidatura Kievului la statutul de membru al Uniunii Europene.
„Nu vă vom pune obstacole în calea aderării Ucrainei la UE”, a spus Fico.
„Vor exista țări care se vor opune ca Ucraina să devină rapid membră a Uniunii Europene. Spun asta deschis și clar. Dorim să vă oferim experiența noastră de admitere. Această experiență este interesantă și valoroasă”, a adăugat premierul slovac.
Premierul slovac, Robert Fico, împreună cu cel maghiar, Viktor Orban, s-au opus ajutorului militar occidental pentru Ucraina.
„Slovacia este interesată de restaurarea Ucrainei și de relațiile de bună vecinătate. Înțelegem că această pace ar trebui să fie de înaltă calitate și durabilă pentru voi. Trebuie să aveți garanții de securitate și înțelegem asta. Vom sprijini toate inițiativele pentru a atinge acest obiectiv”, a spus Robert Fico.
Înainte de întâlnirea lor, Fico a spus că o aderare a Ucrainei la NATO „ar crea doar o bază pentru cel de-al treilea război mondial. Pentru că știți ce se poate întâmpla: odată ce Ucraina este membră NATO și izbucnește un conflict similar cu cel actual, acesta va fi considerat un atac asupra unui stat membru NATO și pot fi declanșate unele mecanisme extrem de periculoase”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
