Cea de-a patra ediție a Start Up Nation, unul din cele mai populare programe naționale adresate tinerilor care vor să dezvolte o afacere, a pornit oficial marți, pe 15 aprilie, prin deschiderea înscrierilor la cursuri de antreprenoriat, pe platforma dedicată programului.
Parcurgerea unor astfel de cursuri, gratuite, este obligatorie pentru ca tinerii cu vârsta de maxim 35 de ani să fie eligibili pentru obținerea unei finanțări la ediția din 2025.
Platforma de înscrieri s-a blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, din pricina interesului mare pentru program, care se desfășoară online.
La cursuri, cu durată de 40 de ore, pot participa cel mult 30.000 de tineri – aproximativ 25.000 cu vârsta până în 30 de ani, respectiv 4.600 cu vârste între 30 și 35 de ani neîmpliniți.
Dintre aceștia, 7.500 – peste 5.200 de tineri până în 30 de ani și alți 2.500 cu vârsta până în 35 de ani – vor putea obține finanțare, de maxim 50.000 de euro/ afacere. Trebuie să înființeze firme și să creeze minim două locuri de muncă, pe care să le mențină minim doi ani.
Selecția proiectelor, mai exact a planurilor de afaceri, ar urma să înceapă pe 1 octombrie, iar cei care vor obține finanțare vor primi, în premieră, 50% din bani, ca avans. Contractele ar trebui semnate începând cu 15 octombrie. Se acordă punctaje de 0, 10, 15 și 20 de puncte, pe cinci categorii, iar punctajul maxim este 100.
Tinerii trebuie să aibă o cofinanțare de 10% din sumă (minim 11% pentru a obține punctajul minim la această categorie). O co-finanțare de 20% înseamnă punctaj maxim la acea categorie. Procentul co-finanțării proprii reprezintă de altfel primul criteriu de departajare în cazul de punctaj egal al proiectelor.
Grila de punctaj favorizează activitățile de procesare alimentară, de fructe, cartofi, lactate sau carne, precum și de producție de componente electronice și tehnologice. De asemenea, investițiile mai mari în tehnologii de dezvoltare durabilă aduc un punctaj mai mare.
Bugetul total al Start-Up Nation 2025 este de 446 de milioane de euro, cel mai mare de până acum, finanțat din fonduri UE, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.
Programul este împărțit în doi piloni: unul adresat tinerilor cu vârsta până în 30 de ani, din toate regiunile țării, cu buget de aproape 300 de milioane de euro. Susține înființarea a 5.250 de firme.
Cel de-al doilea, cu buget de aproximativ 146 de milioane de euro, este adresat tinerilor cu vârsta între 30-35 de ani, din regiuni mai puțin dezvoltate, adică toate, cu excepția regiunii de dezvoltare București-Ilfov. Acest pilon este adresat și categoriilor vulnerabile, șomeri, șomeri de lungă durată, persoane cu grad scăzut de instruire formală. Finanțează înființarea a 2.500 de firme.
Start Up Nation 2025 urma să fie pornească în 2024, fiind aprobat prin Ordonanță de Urgență a Guvernului încă din august anul trecut, dar lansarea a fost întârziată, pe fondul unor neclarități semnalate de Comisia Europană, după cum semnala portalul Termene.ro.
Procedura de implementare a programului a fost aprobată prin Ordin de ministru abia în martie 2025.
Totodată, unii din participanții la ediția din 2022 nu au primit încă toți banii, iar ministrul Bogdan Ivan a declarat că plățile restante pentru primele 1.200 de proiecte din aproximativ 1.500 cu bani neîncasați, vor începe la finalul lunii, conform ȘtirileProTv.
Ediția actuală a programului nu va întâmpina însă probleme similare, întrucât finanțarea este asigurată din fonduri UE și „banii sunt deja în conturile statului”, susține ministrul.
Directoarea generală a Direcției de antreprenoriat și finanțări pentru IMM-uri din Ministerul Economiei și Digitalizării, Camelia Taină, detaliază într-un interviu acordat Europei Libere, cele mai importante aspecte pe care cei interesați de program ar trebuie să le știe.
1. Europa Liberă: Cât de mare a fost interesul pentru înscrierea la cursurile de competențe antreprenoriale din Srtași de ce s-a blocat platforma de înscrieri?
Camelia Taină: În prima zi de lansare a platformei electronice s-au înscris peste 14.700 de aplicanți. Pe pilonul II, unde grupul țintă a fost de 4.600 de persoane, locurile au fost epuizate în primele trei ore de la deschiderea aplicației. S-au înscris peste 5.700, ceea ce denotă un interes mai accentuat pentru startul în afaceri al segmentului de vârstă de peste 30 de ani și a celor care provin din categorii defavorizate sau inactive.
În schimb, există încă (joi, 17 aprilie, la ora 11:00, n.r.) locuri disponibile pentru segmentul de vârstă între 18-30 de ani, unde grupul țintă este de 25.000 de persoane, din care 2.500 de persoane de etnie romă.
La lansarea aplicației informatice au fost niște sincope ale acesteia, dar partenerii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) ne-au transmis că au încercat în timp real să asigure funcționarea optimă a platformei.
Ținem legătura cu beneficiarii și cu colegii tehnicieni, încât problemele să fie rezolvate rapid. Între timp, ritmul de înscriere este mult mai scăzut decât la lansarea platformei.
2. Europa Liberă: De ce sunt prevăzute cursurile antreprenoriale ca obligatorii pentru depunerea cererii de finanțare în program? Ați constatat la ediții trecute lipsuri ale celor care au obținut finanțare?
Camelia Taină: Discuțiile cu Comisia Europeană au început cred că în 2019, atunci când au fost discutate programele operaționale, sursa de finanțare fiind Programul de educație și ocupare pentru perioada 2021-2027, mai exact trei proiecte ale Ministerului Fondurilor Europene, la care Ministerul Economiei este beneficiar și un distribuitor al granturilor către mediul de afaceri.
S-a agreat ca în cadrul noului program de finanțare și al noii ediții Start-Up Nation să avem avem acest modul de dobândire de competențe antreprenoriale.
Experiența implementării celor trei ediții precedente de Start-Up Nation a arătat într-adevăr un deficit de competență antreprenorială pentru mare parte a antreprenorilor aflați la început de drum.
E important să ne asigurăm că, în momentul în care au acces la finanțare nerambursabilă de 50.000 euro, viitorii antreprenori au un set minim de cunoștințe, știu ce reprezintă o întreprindere, care e parcursul și ce alte costuri colaterale implică, în afară de elementele de cost supuse aprobării în program.
3. Europa Liberă: Care sunt celelalte noutăți aduse ale ediției de acum a Start- Up Nation și cum sunt motivate?
Camelia Taină: În primul rând vorbim de anvelopa bugetară de 446 de milioane de euro care este 100% din fonduri europene (incluzând și o co-finanțare de 15%, a statului, n.r.), ceea ce ne permite să degrevăm bugetul național. Este o noutate absolută în program; a mai existat contribuție europeană și la prima ediție, de exemplu, dar nu la acest nivel.
De asemenea, dacă la edițiile anterioare suma acordată beneficiarilor era undeva la 40.000 euro, acum sunt disponibili 50.000 euro per beneficiar, adică 250.000 de lei.
Totodată, structura grupului-țintă a fost mai bine delimitată. Întrucât cele trei proiecte europene amintite au grupuri-țintă diferite, avem alocare atât pentru cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate ale țării, cât și o alocare distinctă pentru regiunea București-Ilfov.
Ca noutate, avem și un segment destinat exclusiv tinerilor de etnie romă, dorim să integrăm și să atragem pe piața muncii această categorie, de persoane defavorizate, unde există un potențial nevalorificat, să reducem șomajul, să stimulăm activitatea economică, inclusiv în mediul rural, unde există un risc mai mare de sărăcie.
Deocamdată, din cele aproximativ 2.500 de locuri de dezvoltare a competențelor antreprenoriale pentru etnici romi s-au înscris 160 de persoane. Suntem în contact cu asociații care sprijină incluziunea acestei categorii și vom reuși să întrunim grupul-țintă.
4. Europa Liberă: Ministrul Bogdan Ivan anunța ca noutate în Start-Up Nation că va fi folosită și inteligența artificială, pentru o eficiență mai bună a întregului proces. Cum, mai exact?
Camelia Taină: Inteligența artificială se va folosi la selecția și ordonarea planurilor de afaceri, în al doilea modul al programului, în care vor intra cei care vor dori să acceseze finanțarea nerambursabilă.
Ne dorim, totodată, ca prin intermediul inteligenței artificiale să punem la dispoziția publicului și un serviciu de chat, în sistem de asistent virtual, care poate să răspunde întrebărilor solicitanților de fonduri.
În prezent noi acordăm asistență tehnică cu ajutorul colegilor din Direcția de specialitate și din agențiile teritoriale pentru IMM-uri din țară. Aceleași structuri efectuează atât acțiunile și activitățile de selecție, evaluare, cât și de contractare, implementare și monitorizare și ne va ajuta foarte mult sau automatizăm cât mai mult din procese.
Încă nu am reușit să facem automatizare pentru încadrarea în categoria IMM, dar nu ne-am dori să facem automatizare pentru concordanța între elementele de cost și codul CAEN pentru care se aplică, pentru a nu restricționa o gamă de echipamente și elemente de cost supuse aprobării.
5. Europa Liberă: Există o serie de tipuri de afaceri, de procesare, în special în domeniul alimentar, dar și de producție electronică, digitalizare, care primesc punctaj maxim, 20 de puncte, la categoria aferentă domeniului de activitate, iar altele 15 sau doar 10 puncte. Ce domenii sunt prioritizate și de ce?
Camelia Taină: Ca bază ca fundamentare am avut programul de guvernare 2024-2025 și contextul de politică comercială internațională, în care la nivelul României se dorește combaterea deficitului de balanță comercială, care arată că (România, n.r.) exportă materie primă și importă produse finite.
Astfel, ne-am dori să să susținem afacerile din industria prelucrătoare, cu accentul pe industria alimentară – procesarea de carne, brânzeturi, fructe și legume – dar și de prelucrare a componentelor electronice, a calculatoarelor și a echipamentelor de telecomunicații. Sunt favorizate și investițiile în echipamente și tehnologii care contribuie la dezvoltarea durabilă, tranziția verde și digitală.
Într-un punctaj mediu am încadrat industria ușoară, producția de încălțăminte, îmbrăcăminte, de pielărie, prelucrare a lemnului și fabricarea mobilei, dar și producția de hârtie și carton.
6. Europa Liberă: Există vreo noutate în privința proporției de cheltuieli/ dotări finanțabile care obțin punctaj maxim, la categoria respectivă? Care ar fi proporția ideală într-un plan de afaceri pentru care se solicită finanțare?
Camelia Taină: Întrucât am avut în vedere un obiectiv de stimulare cu precădere a industriei prelucrătoare, lista de investiții prevede o pondere mai mare de 40% în echipamente tehnologice de producție și care primesc punctaj suplimentar față de cele ale căror investiții sunt într-un procent inferior sau vizează alte activități în cadrul programului.
Din grila de punctaj se poate observa că, pentru a lua punctaj maxim, ar trebui să ai un procent de cofinanțare de 20%, cel minim prevăzut fiind de 10%, să fii debutant în afaceri, activitatea în care aplici să fie din domeniile cu punctaj maxim, pe care le-am menționat mai devreme și ar trebui ca locurile de muncă pe care le creezi prin program – minim două – să le susții cu 6 luni mai mult decât obligația de 24 de luni a programului.
Deci cam așa se poate construi imaginea întreprinderii cu șanse reale, de punctaj maxim, la finanțare. Punctajele se acordă pe cinci categorii, iar punctajul maxim posibil e de 100 de puncte.
În primele două ediții s-a intrat întotdeauna cu punctaj maxim la finanțare, dar în ediția a treia (2022) ultimul dosar a obținut finanțare cu 70 de puncte. Deci nu e exclusă nici finanțarea unor afaceri din domeniul serviciilor, industriilor creative sau a comerțului (care nu au punctaj maxim la categoria aferentă domeniului de activitate).
7. Europa Liberă: De ce s-a impus, ca noutate, necesitatea acordării unui avans de 50% la semnarea contractului de finanțare?
Camelia Taină: Nu a fost neapărat o solicitare a mediului de afaceri sau o condiție pe care ne-au impus-o edițiile precedente ale programului, ci este una dintre noutățile și dintre avantajele majore ale acestei ediții.
Solicitanții trebuie să asigure un aport propriu de minim 10% din valoarea proiectului (11% pentru a lua minim 10 puncte la categoria privind co-finanțarea); faptul că noi venim cu un avans, care să fie utilizat în mod proporțional cu creditul (bancar) contractat și cu sursele proprii, ajută beneficiarii să plătească dobânzi la banca parteneră mult mai mici în raport cu edițiile precedente.
Mă refer la dobânzile pentru restul sumei necesare investiției (care va fi rambursată ulterior de către stat, mai puțin co-finanțarea). Este creditul-punte, din cadrul programului, pentru care marja bancară este plafonată la 2,49 plus indicele Robor. Acest credit-punte nu este purtător de rate, dar pentru sumele utilizate banca percepe dobânzi și comisioane.
Dacă cineva ia credit și pentru co-finanțare, acela îl discută separat cu reprezentanții băncilor, nu beneficiază de condițiile programului.
8. Europa Liberă: Ce garantează că nu vor exista din nou probleme de rambursare din partea statului, a sumelor cheltuite de beneficiari, în condițiile în care pentru ediția 2022 încă sunt plăți restante?
Camelia Taină: Într-adevăr, nu sunt finalizate rambursările pentru ediția 2022 a acestui program, în bugetul Ministerului Economiei sunt prevăzute 315 milioane (de lei, n.r.) pentru plăți către beneficiari. Probabil că imediat după sărbătorile pascale, o mare parte din aceste plăți vor fi executate de către colegii din agențiile pentru IMM-uri din teritoriu.
La ediția aceasta, pot da asigurări prin existența celor trei proiecte cu fonduri europene, care asigură finanțarea totală de 446 de milioane de euro, că nu vom avea întârzieri cu plățile către beneficiari.
Legislația prevede că fondurile europene, fondurile externe nerambursabile, sunt prioritare în execuția bugetară.
9. Europa Liberă: Care sunt termenele pentru concertizarea afacerilor, după acordarea finanțării și cum vor fi monitorizate acestea?
Camelia Taină: Termenul de implementare este un an de zile de la data semnării de contractului de finanțare între agențiile pentru IMM-uri și beneficiar.
Beneficiarii au un an la dispoziție să achiziționeze echipamentele și elementele de cost aprobate în acordul de finanțare și să depună întreaga documentație care atestă desfășurare a acestor activități și existența echipamentelor.
Există reglementări legate și de activitatea pentru care ai obținut finanțare: trebuie susținută pe o perioadă de 3 ani, iar locurile de muncă minim 2 ani; în cazul în care ai ales (pentru obținerea finanțării și punctaj mai mare) o perioadă mai lungă cu șase luni decât cea minimă, va trebui să monitorizăm și asta.
De monitorizare se va ocupa întreaga structură de IMM-uri și antreprenoriat, adică agențiile pentru IMM-uri. Sunt nouă puncte, trei agenții-mamă și șase centre, dispuse pe tot teritoriul țării.
Vom putea observa dacă există o scădere a locurilor de muncă, dar, din experiență, peste 90% nu doar că mențin acele locuri de muncă, ci mai angajează. În plus, o mare parte dintre ei sunt interesați de finanțare de dezvoltare, scalare a afacerii.
10. Europa Liberă: Câte șanse are cineva care vrea să obțină finanțare prin program, fără să apeleze și să plătească o firmă de consultanță, specializată?
Din experiența mea de 13 ani de activitate, în structura de antreprenoriat destinată IMM-urilor, pot spune că există foarte multe exemple de persoane care au reușit să acceseze programele pe care Ministerul Economiei le derulează.
Considerăm că suntem un minister transparent și în 2018, am fost recunoscuți la nivel european pentru asta. Modalitatea în care sunt gândite aplicația și programul permite oricărui om să acceseze cu un pic de atenție, de implicare.
Doar că am observat, la nivelul comunității de afaceri, perspectiva aceasta că să apeleze la un specialist în domeniu poate fi mult mai potrivit. Poate și din teama de a nu greși, sau din comoditate, preferă să plătească un comision consultanților și să știe că există o persoană pecializată care pot obține finanțarea în locul lor.
Îndemn întotdeauna beneficiarii se informeze din surse guvernamentale, surse sigure, iar în momentul în care optează pentru serviciile unui specialist, să ceară un portofoliu, să vadă care sunt rezultatele concrete ale celor care prestează astfel de servicii.
Camelia Taină, despre rezultatele așteptate ale Start-Up Nation
„Rezultatele așteptate înseamnă finanțarea a 7.500 de întreprinderi în această ediție și crearea a minimum 15.000 de locuri de muncă.
Evident că programul are ca obiectiv determinarea creșterii numărului de întreprinderi care produc, care, pe de o parte, contribuie prin taxe, impozite, la generarea de venituri la bugetul de stat și pe altă parte, de a absorbi forța de muncă disponibilă și nevalorificată de pe piața muncii.
Analize de impact pe edițiile 2017 și 2018 au arătat că fondurile plătite către beneficiari nu numai că s-au întors la bugetul de stat în proporție de 100%, dar au avut și rentabilitate, adică în cinci ani s-au întors la buget, sub formă de taxe, impozite și contribuții, mai mulți bani decât cei plătiți.
Mai mult, din firmele finanțate în 2017, la final de 2022, când terminasem perioada de monitorizare, peste 90% erau în activitate. De asemenea, au fost create 12.000 de locuri de muncă.
Încă există apetit foarte mare (pentru antreprenoriat, n.r.), vedem asta și din alte programe.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
