„Realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activităţii miniştrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ţine ritmul, va plăti inclusiv cu funcţia”, a avertizat premierul.
Anunțul premierului vine după ce, miercuri, a participat la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, desfășurată în prezența reprezentanților Comisiei Europene, pe fondul unor întârzieri majore ale reformelor promise.
La reuniune, reprezentanta Comisiei Europene, Céline Gauer, a afirmat că România are nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care le mai are la dispoziție astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile care i-au fost alocate prin PNRR.
România are întârzieri majore, a avertizat în urmă cu câteva zile consilierul BNR Cristian Popa.
Din cele peste 28 de miliarde de euro pe care le-ar putea primi România, spune Cristian Popa, doar o mică parte au ajuns în bugetul statului și o parte și mai mică a fost efectiv investită.
„Până la sfârşitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, ţara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din aceşti bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024”.
Banii europeni primiți prin PNRR în schimbul reformelor vizează modernizarea infrastructurii, digitalizarea administraţiei publice, dezvoltarea sectoarelor Sănătate şi Educaţie.
Sute de milioane de euro, blocate în lipsa reformelor
Până acum, România a primit din PNRR doar două dintre cele opt tranșe de bani, câte ar fi putut accesa, în total 9,2 miliarde de euro.
În 2024, Guvernul nu a primit nici un ban european din PNRR din cauză că nu a realizat mai multe obiective asumate încă din 2021.
Tranșa a treia de bani din PNRR, în valoare de peste două miliarde de euro, este blocată de Comisia Europeană de șase luni.
Guvernul a depus cererea de bani în decembrie 2023, însă mai multe reforme prevăzute în această etapă nu au fost făcute așa cum prevedea PNRR.
Astfel, Ministerul Energiei nu a reușit să numească 43 de șefi la 13 companii din Energie pe criterii profesionale și transparente. Pentru acest obiectiv neîndeplinit, Comisia a înghețat 300 de milioane de euro din tranșa a treia de bani.
Alte 400 de milioane de euro au fost înghețate de Comisia Europeană pentru că Guvernul nu a reușit să pună în funcționare Agenția de Monitorizare a Guvernanței Corporațiilor de Stat, instituția care ar urma să coordoneze funcționarea companiilor de stat.
Și la această agenție au fost numiți trei șefi care, după obiecțiile Comisiei Europene, au demisionat, iar până pe 24 februarie, Guvernul așteaptă noi candidați.
Alte 660 de milioane de euro sunt înghețate pentru că nu s-a realizat reforma pensiilor speciale adoptată de Guvern în 2023.
Legea care prevede că pensiile foștilor militari se actualizează odată cu salariile militarilor activi a fost atacat la Curtea Constituțională.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
