Informațiile din articol pe scurt:
- Jaful de la Muzeul Drents, orașul Assen (nord-vestul Olandei), a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie, după o explozie raportată la ora 03:45.
- Imaginile de pe camerele de supraveghere arată trei suspecți care plantează explozibilul, așteaptă dărâmarea zidului, intră în muzeu, după care fug. Toată acțiunea s-a petrecut în circa trei minute, spune Poliția olandeză.
- Dintre cele peste 600 de obiecte expuse sub titlul „Dacia – regatul de aur și argint”, hoții au furat coiful de aur de la Coțofenești, vechi de 2500 de ani, și trei brățări dacice din aur, vechi de aproximativ 2000 de ani.
- Poliţiștii olandezi au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi după ce au furat cele patru obiecte de patrimoniu.
- Până în prezent, anchetatorii au primit cel puţin 60 de ponturi cu privire la jaf. Nimeni nu a fost arestat încă.
- Nici poliţia olandeză, nici cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini.
- Guvernul olandez a declarat luni că „ancheta are cea mai mare prioritate pentru noi”.
- Anchetatorii cred că jaful a fost pregătit minuțios, iar coiful confecționat din aur în urmă cu circa 2500 de ani, care cântărește 770 de grame, a fost ținta principală.
- Este investigată o persoană care, cu puțin timp înainte de jaf, a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice.
- Potrivit presei olandeze, suspecți de serviciu sunt membrii clanului Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, – ei au mai dat spargeri la muzee în ultimii ani.
- Premierul român Marcel Ciolacu a declarat luni că obiectele de patrimoniu național au fost scoase din țară fără o Hotărâre de Guvern.
- Muzeul Brukenthal din Sibiu se închide pentru a sensibiliza publicul cu privire la protecția patrimoniului cultural.
Poliția a găsit un baros
Anchetatorii au recuperat luni seară un baros dintr-un canal aflat în apropierea Muzeului Drents. Este posibil ca obiectul să fi fost folosit de autorii jafului, relatează ziarul olandez De Telegraaf, citat de News.ro.
Poliţia a declarat pentru De Telegraaf că efectuează investigaţii amănunţite şi e de părere că între acest obiect şi furtul de la Muzeul Drents există o legătură.
Polițiștii au găsit ciocanul în apă, pe terenul muzeului, lângă ușa în care hoții au intrat cu forța, potrivit nos.nl.
Mașina incendiată
Poliția din Olanda, care a cooptat, pentru acest caz, peste 30 de ofițeri, investighează un posibil vehicul suspect, un Volkswagen Golf gri închis, care ar fi fost folosit de autorii jafului.
În cursul nopții în care a avut loc jaful de la Assen, în jurul orei 04:15, polițiștii au primit o sesizare cu privire la incendierea unei mașini sub un pod de la marginea localității Rolde, situată la circa șase-șapte kilometri de orașul în care se află muzeul.
Maşina – Volkswagen Golf – fusese reperată în apropierea Muzeului Drents imediat după furt.
„Considerăm că acest autoturism are o legătură cu explozia și cu spargerea muzeului”, spune poliția olandeză într-un comunicat.
Vehiculul a fost furat din orașul Alkmaar (200 de km distanță de Assen) în noaptea de miercuri spre joi, 22-23 ianuarie.
Aproximativ în acelaşi timp, din satul Witmarsum (80 de km de Alkmaar) a fost furată o plăcuță de înmatriculare. Aceasta a fost găsită montată pe mașina furată și incendiată.
Redmer Zaagemans (23 de ani) din Witmarsum este proprietarul mașinii de pe care a fost demontat numărul de înmatriculare. Un coleg i-a semnalat acest lucru joia trecută.
„Mie mi s-a părut un lucru fără mare importanță, dar m-am gândit că ar putea fi o infracțiune. Am sunat imediat la poliție, ca să fiu acoperit”, a spus el, exprimându-și recunoștința că mașina sa, tot un autoturism Volkswagen, nu a avut alte pagube.
Luni, tânărul a început să primească mesaje că numărul său de înmatriculare este la știri, după ce poliția a dat publicității acest detaliu.
El spune că are o bănuială de ce hoții i-au luat numărul lui: „Mai întâi au furat o mașină care semăna puțin cu mașina mea. Nu ar fi fost vorba despre mine, dar ar fi fost vorba despre mașina mea.”
Jaful a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Mașina arsă - despre al cărui posesor nu se știu informații - fost descoperită în aceeași noapte, împreună cu numărul de înmatriculare, iar la locul incendiului polițiștii nu au găsit pe nimeni.
Însă camerele de supraveghere au filmat momentul incendierii și în imagini se vede cum, imediat după aceea, în apropiere apare un alt vehicul, cu care hoții au plecat mai departe. Polițiștii nu au dat informații nici cu privire la traseul celor care au furat obiectele, nici la mașina cu care au fugit.
Nimeni nu a fost încă arestat pentru furtul obiectelor de artă.
Persoana cu comportament suspect
Un bărbat care purta o șapcă și avea la el o geantă mare a vizitat muzeul cu cinci zile înainte de jaful de la Muzeul Drents, din orașul Assen.
Poliţia din Țările de Jos a confirmat duminică seara pentru ziarul De Telegraaf că bărbatul face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii furtului sau dacă are vreo legătură cu cei trei hoți surprinși de camerele de supraveghere.
Persoana în cauză este vizată și în condițiile în care, de regulă, hoţii de artă şi bijuterii cercetează securitatea locului înainte de a comite jaful.
Suspecții de serviciu
Identitatea hoților nu este deocamdată cunoscută. Poate fi vorba, spun polițiștii din Olanda și România, de olandezi, români sau de persoane care provin din alte țări.
De Telegraaf scrie că printre suspecții de serviciu se numără membrii clanului Remmo din Germania. De origine libanezo-kurdă, clanul a comis în ultimii ani jafuri spectaculoase care au vizat obiecte de artă.
Până la această oră, poliția din Olanda nu a comunicat oficial cu privire la această pistă sau dacă îi anchetează pe membrii acestei grupări.
Deutsche Welle îi prezenta pe membrii clanului într-un articol din 2021. Familia Remmo a intrat pentru prima dată în atenția poliției în 1992, odată cu uciderea unui proprietar de restaurant din Berlin.
În cele trei decenii, clanul Remmo, din care ar face parte 500 de persoane, a devenit una dintre cele mai cunoscute bande din Berlin, cu un lung istoric de violență, trafic de droguri, spălare de bani și fraudă.
Furtul unei monede de aur de o sută de kilograme din Muzeul Bode din Berlin în 2017 este considerat a fi cea mai spectaculoasă lovitură a clanului Remmo.
Particule de aur, precum și fragmente de sticlă din muzeu, au fost găsite în apartamente, în vehicule și pe haine ale membrilor grupării.
Doi membri ai familiei Remmo și unul dintre asociații lor au fost condamnați la mai mulți ani de închisoare în 2020 în legătură cu furtul de la Muzeul Bode. Poliția germană crede că aurul, în valoare de peste 3 milioane de euro, a fost tăiat în bucăți și topit.
Un jaf în trei minute
Explozia și jaful de la Muzeul Drents s-a întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei „Dacia - Regatul de aur și argint”, care a fost vernisată pe 7 iulie 2024 și urma să se încheie pe 26 ianuarie 2025.
Principala atracție a expoziției era coiful de aur de la Coțofenești, descoperit în județul Prahova, și care datează din jurul anului 450 î.e.n.. Au mai fost furate și trei brățări dacice din aur, provenite din siturile arheologice de la Sarmizegetusa Regia, datate din a doua parte a secolului I î.e.n..
Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia - Regatul de aur și argint” de la Muzeul Drents din Assen se ridică la peste 30 de milioane de euro, a spus Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă de duminică.
Coiful de la Coțofenești era asigurat pentru suma de 4,3 milioane de euro, iar pentru cele trei brățări dacice valoarea asigurării variază între 450.000 și 500.000 de euro pentru fiecare în parte, conform contractului încheiat între Muzeul Național de Istorie al României și Muzeul Drents.
Ministerul Culturii spune că acestea sunt unele dintre cele mai importante și valoroase artefacte din patrimoniul național al României.
Ce piese dacice au fost expuse în Olanda
Expoziția „Dacia - Regatul aurului și argintului” a avut loc la Muzeul Drents de la Assen în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025.
Au fost expuse 673 de bunuri din metale prețioase, parte a peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.
Printre cele mai importante piese prezentate în expoziția din Olanda se regăsesc tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului precum:
- brățările dacice din Sarmizegetusa Regia
- coiful de la Coțofenești
- diadema de la Bunești-Averești
- piese din tezaurele de la Agighiol.
Au mai fost trimise la expoziție și tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
De asemenea, piesele de aur expuse la Muzeul Drents au mai provenit și din localitățile: Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești.
Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la ora 03:45. Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori. Camerele de supraveghere ale clădirii au filmat întreaga desfășurare:
Directorul MNIR: Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina
Directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că toate condițiile impuse părții olandeze pentru expoziție ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță, menționând că își va da demisia la momentul oportun.
„Evident sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare. (...) Nimeni nu s-a confruntat până acum cu asemenea situație. Vom învăța. Este din păcate, o învățătură pe piele proprie, dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse”, a afirmat Târnoveanu, luni, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.
Întrebat dacă își va da demisia, el a spus că o va face „la momentul oportun”.
Cu privire la măsurile de securitate, directorul MNIR a afirmat că „trebuia să existe” pază umană în noaptea jafului.
„Aici este una din problemele pe care nu le înțeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile. (...) Au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă”, a mai spus Târnoveanu.
Întrebat dacă Muzeul Național de Istorie va da în judecată muzeul din Olanda, el a spus: „Până nu avem raportul oficial al Poliției, nu am niciun temei. Să văd unde s-a încălcat și de cine s-a încălcat contractul”.
Fără pază fizică
La momentul jafului, în clădirea Muzeului Drents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului semnat cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint.
„În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului, figura existența unui post de control 24 din 24”, a declarat istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă, duminică dimineață.
Însă, documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.
„Figurează în contractul pe care l-am semnat”, a întărit directorul MNIR. „Tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”, a completat el.
Conform directorului MNIR, sistemul de securitate al muzeului olandez a fost verificat și de către asigurător, o mare companie olandeză, și de către muzeografi români, care au verificat sistemul de pază la fața locului.
„Înainte de a demara discuțiile propriu-zise, noi am solicitat un document internațional care conține toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce privește funcționarea și sistemul de securitate”, a explicat Oberländer-Târnoveanu.
În plus, asigurătorul a solicitat, având în vedere valoarea excepțională a pieselor expuse, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieșirea de urgență și alte spații care să nu fie direct în contact cu expoziția, a mai spus directorul muzeului din București.
Guvernul Olandei: Ancheta are cea mai mare prioritate pentru noi
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a discutat luni cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, cu privire la furtul exponatelor.
Ministrul român de Externe „a insistat asupra importanței maxime ca artefactele furate să fie recuperate, subliniind și locul lor în cultura României. Cei doi miniștri au convenit să mențină o cooperare foarte strânsă la nivel operațional și diplomatic”.
„Am vorbit despre furtul revoltător de artefacte dacice. Am subliniat că ancheta are cea mai mare prioritate pentru noi. Olanda și România sunt în strânsă legătură și vom continua să facem tot ce ne stă în putință pentru a recupera obiectele furate”, a declarat Caspar Veldkamp.
Marcel Ciolacu: Obiectele au fost scoase din țară fără Hotărâre de Guvern
Întrebat luni de jurnaliști dacă Guvernul a emis o Hotărâre de Guvern pentru mutarea temporară în Olanda a celor 673 de comori din aur și argint, premierul Marcel Ciolacu a confirmat că acest lucru nu s-a întâmplat.
„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu.
Pentru celelalte expoziţii temporare, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de documente adoptate de Guvern, potrivit News.ro.
Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat luni că nu a fost dată o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziției la Muzeul Drents deoarece nu a implicat colaborarea mai multor instituții.
„Hotărârea de Guvern se referă la expozițiile care se fac în colaborare cu mai multe autorități, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziții la care au participat și MAE, MApN. (...) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziții în Olanda a fost Legea patrimoniului.
„Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă, care să ducă la lămurirea completă a situației care a generat furtul”, a transmis, luni, biroul de informare și relații publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din țară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.
Sâmbătă, Parchetul General a informat că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, cu privire la jaful din Olanda.
Ce spune Legea patrimoniului
Articolul 34 din Legea 182 din 25/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil prevede că „pentru organizarea unor expoziții sau realizarea unor proiecte culturale, instituțiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituții publice sau persoane juridice de drept privat din țară, în condițiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le dețin în administrare”.
Prin OUG 27/2023, în lege a fost introdus un nou articol: „Pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice”.
În week end, premierul Ciolacu a anunțat organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru capodopere furate.
Din ea fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului de Justiție, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii.
„Mâine (27 ianuarie, n.r.) voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat premierul Ciolacu.
În plus, el a discutat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să trimită de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc.
„Am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a mai transmis Ciolacu.
Contre între PSD și PNL
Lucian Romaşcanu, fost ministru PSD al Culturii, spune că pentru expoziţia din Olanda nu a existat o hotărâre de guvern, conform Ordonanţei promovate chiar de ministrul Culturii, el adăugând că Raluca Turcan (în funcție când au fost trimise operele de artă) trebuie să dea urgent câteva explicaţii.
„Legat de tragedia furtului tezaurului dacic din Olanda, avem acum informaţii pe care ieri nu le aveam. În 3 august 2023, doamna ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr. 27 care instituie obligaţia promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziţii”, a scris Romaşcanu într-o postare pe Facebook.
În replică, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a acuzat luni „tentativa jalnică de politizare a furtului din Olanda”, precizând că ministrul nu se ocupă cu paza expoziţiilor din străinătate.
Făcând referire la Marcel Ciolacu, ea mai spus că este regretabil ca un prim ministru să dea informaţii manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său „pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romaşcanu”.
Ea a adăugat că PSD și PNL sunt într-o coaliţie de guvernare şi este „profund dăunător şi imoral” ca un partener, cu premier în funcţie, să instrumenteze un linşaj la adresa unui fost ministru PNL.
Expertă: Scenariul topirii obiectelor nu este posibil
Ioana Ciocan, organizatoarea Art Safari, afirmă că „scenariul care a fost vehiculat în social media a fost cel al topirii obiectelor”.
„Acest scenariu nu cred că este un scenariu posibil, având în vedere că hoții, dacă le-ar topi, ar câștiga undeva la între 60.000 și 80.000 euro. Și dacă împărțim la câți hoți au fost, rămâne o sumă mult prea mică pentru a însemna într-adevăr o miză”, a spus ea pentru Știrile ProTV.
„Cel mai probabil au a fost un furt extrem de targetat, așa cum s-au întâmplat nenumărate alte furturi de artă din lume. Un furt la comandă. Istoria recentă este plină de astfel de furturi.”
„România cade pradă a doua oară unui mare furt. În memoria colectivă, în continuare vorbim despre marele furt de la Brukenthal, din 1968. Și uite că acum, în 2025, începem anul cu această tragedie pentru patrimoniu”, a mai spus ea.
În urmă cu 57 de ani, de la muzeul din Sibiu au fost furate opt tablouri, dintre care au fost recuperate doar patru. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România.
Au fost furate tablouri precum „Moartea Cleopatrei” (Anton van Dyck), „Ecce homo” (Tițian) ori „Portretul unei tinere femei” și „Bărbat cu craniu în mână” (Rosalba Carriera), acesta din urmă fiind cotat la 25 de milioane de dolari.
Muzeul Brukenthal se închide pentru a sensibiliza publicul cu privire la protecția patrimoniului cultural
Muzeul Brukenthal din Sibiu a lansat luni campania „Și tu ai fost jefuit! Muzeele contează!”, pentru susținerea muzeelor și angajaților acestora, de conștientizare și atenționare cu privire la protejarea patrimoniului cultural.
Sediile muzeului vor fi închise între 27 ianuarie și 31 ianuarie 2025, perioadă în care muzeul va găzdui discuții cu privire la problemele de securitate și siguranță a patrimoniului.
„Totodată, vom realiza informări în mediul online și prin distribuire de pliante în susținerea unui proces de conștientizare a publicului asupra importanței patrimoniului cultural și a importanței muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun și promovează piesele deținute”, menționează instituția într-un comunicat.
Sindicate: Un semnal de alarmă ignorat timp de decenii
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia” afirmă cu privire la furtul tezaurului dacic că „acest incident tragic este o nouă confirmare a vulnerabilității în care se află patrimoniul cultural național, rezultat al deceniilor de subfinanțare și neglijare a sectorului muzeal din România”.
Sindicaliștii menționează că au tras semnale de alarmă „în repetate rânduri” și „pe toate canalele oficiale și prin acțiuni publice” cu privire la „starea critică a muzeelor și a instituțiilor de protecție a patrimoniului cultural”.
„Acest incident nu trebuie sub nicio formă să fie valorificat politic sau să fie folosit ca instrument de manipulare. Protejarea patrimoniului cultural nu este o miză electorală, ci un imperativ național, care cere colaborare, expertiză și acțiuni ferme. Ne delimităm de ingerințele politice și facem apel la autorități să trateze acest subiect cu responsabilitate, să consulte specialiștii din domeniu și să adopte soluții reale pentru securizarea și protecția patrimoniului cultural”, spun sindicaliștii din domeniu.
Știre scrisă cu sprijinul relatărilor News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
