Sâmbătă dimineață, la ora 3:45, trei infractori aruncau în aer o parte dintr-un perete al Muzeului Drents din Olanda, intrau în clădire și plecau de acolo cu coiful descoperit la Coțofenești (care datează din jurul anului 450 î.e.n.) și cu trei brățări dacice din aur.
„Au dispărut un coif și trei brățări”, confirma sâmbătă dimineață pentru Europa Liberă Natalia Intotero, ministrul Culturii.
Obiectele dispărute sunt coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, anunța apoi Ministerul Culturii, într-un comunicat.
La momentul incidentului, în clădirea Muzeului Drents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului cu Muzeul Național de Istorie a României, care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint, ca parte a unei expoziții referitoare la Dacia.
„În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului, figura existența unui post de control 24 din 24”, a spus duminică dimineață, în cadrul unei conferințe de presă, istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.
„Figurează în contractul pe care l-am semnat”, a întărit el. „Tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”.
Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.
Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.
În total era vorba de 673 de obiecte din comori de aur și argint care provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.
În ce condiții a avut loc expoziția „Dacia” din Olanda
Conform directorului MNIR, sistemul de securitate a fost verificat pe două pariere: pe de o parte de către asigurător, o mare companie olandeză, care a plătit asigurarea, pe de altă parte de colegi muzeografi români, care au verificat sistemul de pază la fața locului.
„Înainte de a demara discuțiile propriu-zise, noi am solicitat un document internațional care conține toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce privește funcționarea și sistemul de securitate”, a explicat Oberländer-Târnoveanu.
În plus, asigurătorul a solicitat, având în vedere valoarea excepțională a pieselor expuse, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieșirea de urgență și alte spații care să nu fie direct în contact cu expoziția, a mai spus directorul MNIR.
Valoarea la care a fost asigurată întreagul lot de 673 de obiecte a fost de 30 de milioane de euro. Din motive care țin de ancheta în curs, Oberländer-Târnoveanu nu a putut preciza valoarea de asigurare a obiectelor furate.
Celulă guvernamentală de criză
Premierul Marcel Ciolacu a anunța duminică organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate.
Din ea fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului de Justiție, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii.
„Mâine (27 ianuarie, n.r.) voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat premierul Ciolacu.
În plus, a discutat cu ministrul Predoiu să trimită de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc.
„Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a mai transmis Ciolacu.
Expoziție cu repetiție
Olanda nu este prima țară destinatară a unei expoziții în care sunt prezentate comorile geto-dacice.
Versiuni ale acestei expoziții au fost prezentate în Germania, China, Ungaria, Portugalia, Spania, Italia și urmau să fie prezentate în Polonia, a spus duminică Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, prezentă în cadrul conferinței de presă organizate de Muzeul Național de Istorie a României.
Cât privește acceptarea colaborării cu Muzeul din Drents, aflat într-o localitate mică, cu puțin peste 70.000 de locuitori, Ernest Oberländer-Târnoveanu spune că principalul criteriu a fost activitatea lui.
„S-a remarcat prin marile expoziții internaționale pe care le organizat. A primit tipul de muzeu european al anului, în urmă cu trei ani a fost muzeul anului din Olanda”, a argumentat opțiunea directorul MNIR.
Furt în ajunul închiderii expoziției
Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.
Conform reprezentanților Muzeului Drents din Assen, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.
Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.
Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).
„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.
Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
