Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur au fost furate din muzeul olandez Drents. Primele reacții din România

O explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din oraș Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Conform publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

Expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost deschisă publicului din 7 iulie 2024 și urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025.

Peste 77.000 de oameni au văzut exponatele în cele șapte luni, potrivit Ministerului Culturii.

Expoziția a fost organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a confirmat pentru Europa Liberă Natalia Intotero, ministrul Culturii.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

„E o piesă unicat și în asta constă valoarea lui”, a spus istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, la Digi24, referindu-se la coiful de la Coțofenești.

„Sunt în memoria noastră identitară și asta le face valoroase, dincolo de valoarea lor de asigurare”, a adăugat Cioroianu, referindu-se la întregul lot dispărut.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic.

„Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului”, a menționat Muzeului Național de Istorie a României.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată la câțiva kilometri. Poliția olandeză suspectează că ar putea avea legătură cu jaful.

Poliția Română a transmis sâmbătă seară că se află în contact șeful echipei de anchetă și că au fost activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională.

Inspectoratul General al Poliției Române a menționat că, în colaborare cu procurori ai Parchetului General, a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi al materiilor explozive.

Dosarul va fi instrumentat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Împreună cu autoritățile din Olanda, depunem toate diligențele pentru soluționarea cazului, prin depistarea autorilor și găsirea obiectelor sustrase”, precizează IGPR.

Reacția autorităților române

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. „Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de MAE.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.

Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Președintele și premierul au primit asigurări din partea autorităților olandeze

Administrația Prezidențială a anunțat sâmbătă seară că președintele Klaus Iohannis a avut un schimb de mesaje cu premierul olandez Dick Schoof în legătură cu „furtul unora dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României”.

„Premierul olandez, Dick Schoof, l-a asigurat pe președintele României, Klaus Iohannis, că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului”, spune Administrația Prezidențială într-un comunicat.

„Înaltul oficial al Regatului Țărilor de Jos și-a exprimat, totodată, profundul regret pentru acest incident fără precedent, cu o semnificație deosebită pentru poporul român.”

Potrivit sursei citate, președintele Iohannis „consideră că este extrem de importantă readucerea în siguranță în țară în cel mai scurt timp posibil a exponatelor sustrase, care au o importanță culturală și istorică excepțională pentru patrimoniul românesc”.

„Aceste obiecte, parte a tezaurului nostru național, sunt mărturii inestimabile ale istoriei și identității noastre, iar dispariția lor are un impact emoțional și simbolic puternic în societate”, spune președintele român.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă că „piesele din tezaurul dacic trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”.

„Am încredere ca partea olandeză îşi va face treaba și îi vor prinde rapid pe hoți. Am discutat cu ministrul de Externe, domnul Hurezeanu, și l-am asigurat de întreg sprijinul Guvernului României pentru soluționarea rapidă a situației. Aceste piese de o valoare inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a transmis Marcel Ciolacu pe Facebook.

Furt în ajunul închiderii expoziției

Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.

Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.

Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.

Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).

„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.

Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.

Istoric de artă: E un dezastru pentru România

Fostul procuror Augustin Lazăr (procuror general al României 2016-2019), a fost cel care, începând cu anul 2004, a coordonat timp de aproximativ 10-15 ani o amplă anchetă prin care au fost recuperate 13 din 24 de spirale de brățări dacice care au fost furate din siturile arheologice din proximitatea cetăţii Sarmizegetusa Regia și traficate de-a lungul timpului printr-o amplă rețea.

Vorbind despre jaful de la Muzeul Drents din Olanda, Augustin Lazăr a spus că „piesele furate sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României” și că sunt „buni ambasadori ai României în toate expozițiile”. „Ele sunt foarte valoroase și toată lumea stă cu ochii pe ele. Iată, ingeniozitatea hoților pune la încercare noile generații de polițisti.”

„Sunt convins că ele vor fi puse în urmarire prin INTERPOL și recuperate. Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural. Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri”, a menționat fostul procuror general al României.

Istoricul de artă Arthur Brand, cunoscut drept „detectivul de artă”, a descris jaful ca parte a unei tendințe îngrijorătoare. „Împotriva acestui tip de spargere, niciun muzeu nu se poate proteja pe deplin”, a spus el, citat de NL Times.

„Acesta este un scenariu de coșmar pentru orice muzeu”, susține Brand. „Tablourile sunt adesea furate cu intenția de a le vinde sau de a le returna ulterior. Dar aurul este furat pentru a fi topit. Pentru România, este un dezastru; această colecție era un patrimoniu național semnificativ.”

Îți mai recomandăm

Granița imperiului roman din Dacia și ansamblul Brâncuși din Târgu-Jiu intră duminică în patrimoniul UNESCO

Ultimul furt face parte dintr-un val îngrijorător de infracțiuni din muzee în Țările de Jos.

În noiembrie 2024, tot o explozie a permis furtul de gravuri Warhol dintr-o galerie din Oisterwijk. Incidente similare au avut loc în iunie 2022 la târgul de artă TEFAF din Maastricht și în 2020 la Muzeul Singer Laren, unde a fost furată lucrarea Lentetuin a lui Van Gogh.

În urmă cu nouă ani, mai mulți români erau implicați în „jaful secolului”: șapte tablouri de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud erau furate din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam. Operele de artă nu au fost recuperate nici acum, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Hoții susțin că ar fi ars tablourile în soba unei locuințe din Carcaliu, județul Tulcea.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI