De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), reprezentanții guvernului și președintele țării transmit mesaje elogioase și participă la tot felul de spectacole, însă situația Culturii și a oamenilor care lucrează în acest domeniu este tot mai grea.
Miercuri, de ziua lui Mihai Eminescu, sute de muzeografi au ieșit cu banderole albe la braț, timp de două ore, în fața instituțiilor în care lucrează. Ei au protestat față de subfinanțarea Culturii, situația patrimoniului cultural – despre care spun că se află în pericol, și salariile mici din muzeele naționale.
Bugetul Culturii din 2024 a fost unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, comparabil cu al Bulgariei: doar 0,6% din PIB (produsul intern brut).
Protestele muzeografilor sunt o continuare a celor de anul trecut, când au primit promisiuni de la premierul Marcel Ciolacu că situația din domeniul Culturii va fi mai bună și inechitățile salariale din sistem se vor rezolva.
Decebal Vleja, muzeograf și arheolog la Muzeul Național de Istorie a României și vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, spune pentru Europa Liberă că „Guvernul ne-a mințit cu nerușinare”.
„La sfârșitul anului 2023 a fost adoptată o ordonanță de urgență, atunci când vremurile erau mai bune, de către Guvernul Ciolacu, și s-au mărit salariile din Educație, inclusiv ale muzeografilor de la muzeele ce aparțin de Educație. Prin această ordonanță, ajunsese ca salariul unui debutant din aceste muzee să fie mai mare decât salariul celor mai buni specialiști din muzeelor naționale, subordonate Ministerului Culturii. Era ceva absolut nefiresc. În orice societate normală, un debutat nu poate să aibă salariu mai mare decât un specialist”, spune Decebal Vleja.
În ciuda negocierilor repetate și a mesajelor publice din partea guvernanților că situația se rezolvă, muzeografii din muzeele naționale au rămas în aceeași situație.
Anul trecut, mare parte din muzeele naționale au refuzat să participe la Noaptea Muzeelor. Muzeografii spun vor continua protestele începute de Ziua Culturii, iar treptat vor ajunge la grevă generală.
„Despre Noaptea Muzelor nici nu poate fi vorba. N-o să mai organizăm până când Guvernul României nu va înceta bătaia de joc la adresa noastră”, a spus Decebal Vleja.
Pe de altă parte, muzeograful arată că situația Muzeului Național de Istorie nu e deloc una fericită.
„Cine mai vine în condițiile astea în muzeu, în condițiile în care oamenii pleacă? A fost pur și simplu vorba de rea-voința guvernanților, de minciună. Ce încredere să am eu, ca sindicat, în viitoarele negocieri? Dacă mi se spune una, mi se strânge mâna și de fapt nu se întâmplă nimic”, mai spune Decebal Vleja.
El lucrează de peste 25 de ani ca muzeograf, dar situație mai grea ca acum spune că nu a mai trăit.
În prezent, Muzeul Național de Istorie a României este închis pentru reabilitare. La un cutremur, clădirea riscă să cadă.
Situația trenează din 2002, când muzeul a fost închis pentru reabilitare, care însă nu a mai avut loc. Muzeul Național de Istorie organizează și astăzi expoziții doar la parter.
Ministerul Culturii s-a împrumutat în 2023 de la Banca Europeană cu 100 de milioane de euro pentru reabilitarea muzeului, dar până acum proiectul nu a demarat.
Decebal Vleja spune că, mai întâi, trebuie găsit un depozit pentru cele peste 1.000.000 de exponate ale muzeului.
Muzeograful spune că România nu are infrastructură bine pusă la punct pentru depozitarea monumentelor și a operelor de artă.
La Constanța, muzeografii de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța au protestat și ei în fața muzeului. Și această clădire va intra în reabilitare, într-un proiect al Consiliului Județean și al muzeului, iar 430.000 de obiecte, cele mai vechi din Paleolitic, trebuie mutate într-un depozit.
Oana Grigoruță – muzeograf la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, spune că problemele salariale nu sunt singurele din domeniul Culturii.
„Cu cât trece timpul, cu atât problemele din Cultură se adâncesc. În loc să rezolve, eu cred că guvernanții aplică tot felul de metode, cum ar fi câte o ordonanța trenuleț în fiecare an, prin care nu rezolvă nimic”, spune Oana Grigoruță.
Muzeografa spune că salariile mici – în jur de 2.600 lei net pentru un debutant – nu atrag tinerii să se angajeze în muzee.
„Nu poți să ai parte de profesioniști dacă nu-i plătești. Noi la muzeu nu avem suficienți arheologi, îi punem până și pe restauratori să meargă pe șantierele arheologice. Ceea ce nu e ok”, mai spune Oana Grigoruță.
Crenguța Turturică, muzeograf la Muzeul Țăranului Român, spune că muzeele nu mai au fonduri pentru a cumpăra bunuri de patrimoniu.
„Noi, la Muzeul Țăranului, primim donații. Dar în ceea ce privește achizițiile de bunurile de patrimoniu nu le putem face și le-am pierdut de multe ori pentru că nu am avut bani și, din acest motiv, am pierdut obiecte destul de valoroase”, spune Crenguța Turturică.
„Sunt puțini supraveghetori. Am rămas cu puțini supraveghetori blocându-se posturile prin atâtea și atâtea ordonanțe. Practic, este nevoie de specialiști și de personal”, a mai spus Crenguța Turturică.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: „Nu am văzut, nu am auzit, dar sunt deschisă la dialog”
Situația muzeografilor era cunoscută la Ministerul Culturii de fostul ministrul al Culturii, Raluca Turcanu.
Natalia Intotero (PSD), proaspăt numită ministru al Culturii, spune pentru Europa Liberă că nu știa că muzeele fac grevă de Ziua Culturii, dar că are toată deschiderea să înceapă un dialog.
„Nu am văzut, nu am auzit (n.r. despre greva muzeelor). Sunteți prima persoană care îmi spune. Eu mâine am stabilit deja o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, fără să știu de această inițiativă. Categoric sunt deschisă dialogului. În egală măsură, în acest dialog vreau să fie inclusiv și colegii din Guvernul României, prim ministrul și ministrul Finanțelor, care să susțină o viață mai bună pentru toți, inclusiv pentru pentru toți actorii culturali din România”, a declarat Natalia Intotero.
Întrebată dacă bugetul Culturii va rămâne la 0,6% din PIB în condițiile austerității bugetare anunțate de Guvernul Marcel Ciolacu 2, ministrul Culturii a răspuns:
„Suntem invitați în cursul zilelor următoare la o discuție cu ministrul Finanțelor pe partea de buget. Voi aduce la cunoștința colegilor, conducerii Coaliției [de guvernare], această problemă”, a spus Natalia Intotero.
Ministrul Natalia Intotero a mai spus că va susține o salarizare corespunzătoare pentru instituțiile culturale „în momentul în care se va realiza noua lege a salarizării”.
În România, cultura nu are statut de bun public
Oamenii din Cultură spun că situația actuală din domeniu este cea mai gravă din ultimii 35 de ani.
Carmen Croitoru, coordonatoarea Barometrului de Consum Cultural și directoarea Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, spune pentru Europa Liberă că fondurile de la Cultură sunt tăiate primele de către guvernanți.
„Întotdeauna se fac tăieri de la Cultură. Uneori chiar începe cu Cultura. N-are nicio treabă acest domeniu cu administrația publică. Avem o disfuncționalitate majoră. Cultura nu are statut de bun public. Cultura are statut de serviciu public și ei l-au încadrat la servicii publice. Din această clasificare stupidă, care de fapt nu recunoaște locul culturii în societate, se fac tăieri și oamenii care lucrează în Cultură sunt tratați ca funcționari publici”, arată Carmen Croitoru.
„În momentul de față stăm cel mai rău din ultimii 35 de ani la Cultură. Pentru că acest abandon al Culturii într-un teritoriu al nimănui, în care e dată de colo-colo pentru administrația publică, instituțiile publice de cultură sunt luate oficial în grija statului prin legile speciale și suferă toate constrângerile serviciilor publice, deși nu sunt servicii publice”, mai spune Carmen Croitoru.
Specialista spune că, în Uniunea Europeană, România este pe ultimele două locuri, alături de Bulgaria, la participarea la activități culturale, spectacole, sau cinema.
„Înaintea noastră sunt țări din bazinul sud-estic al Europei care sunt deja mult mai bine peste noi. Adică sunt până la 30% procente. Noi suntem sub 30% procent de consum, ca să înțelegeți diferența uriașă. Reperele noastre sunt țările nordice, care au 80% consum cultural”, spune Carmen Croitoru.
Directoarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală arată că, în România, „nu există cultură națională identitară.”
„Nu poți să stai numai în comemorări și în fapte istorice apuse și să construiești cultura. Cultura nu e instrument de propagandă. E cultură de educație civică, conștiință civică. După ce a plecat copilul din școală și a fost alfabetizat, intră pe mâna culturii dacă o are la îndemână”, conchide Carmen Croitoru.
Revendicările protestatarilor: 1% din PIB pentru Cultură
Protestul muzeografilor a fost organizat de Federația CulturMedia, care reunește peste 40 de sindicate din Cultură și presă. Revendicările protestatarilor sunt:
- alocarea a 1% din Produsul Intern Brut pentru Cultură;
- egalizarea salariilor angajaților din muzee și biblioteci cu grila aplicată în cazul acelorași profesii din familia ocupațională Educație (Anexa I cap.1/legea 153/2017 modificată prin OUG 128/2023);
- eliminarea disproporțiilor salariale uriașe dintre angajații din instituțiile de spectacol și angajații din muzeele și bibliotecile publice, de natură să inducă în corpul social percepția că în domeniu există Cultură de gradul 1 și Cultură de rang inferior;
- acordarea sporurilor salariale pentru munca desfășurată în weekend și zilele de sărbătoare legală, precum și plata orelor suplimentare;
- deblocarea posturilor vacante și suplimentarea schemelor de funcții pentru a combate deficitul cronic de personal din instituțiile de cultură;
- uniformizarea salarizării între instituțiile culturale aflate sub autorități diferite;
- asigurarea unor condiții decente de muncă, prin reabilitarea clădirilor ce pun în pericol atât sănătatea angajaților, cât și patrimoniul cultural;
- stoparea depopulării și deprofesionalizării domeniului Cultură;
- eliminarea politizării recrutării personalului din instituțiile de cultură;
- constituirea unor planuri reale de urgență pentru protejarea patrimoniului cultural și construirea unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului în caz de dezastre;
- recunoașterea Culturii ca domeniu esențial în proiectul de țară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
