Bună dimineața, dragi prieteni,
Ultimele 48 de ore au creionat un parcurs mai clar cu privire la soarta războiului Rusiei în Ucraina. Blocajul dintre Statele Unite a fost depășit, iar presiunea Washingtonului s-a mutat de la Kiev la Moscova.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Vladimir Putin este așteptat să dea un răspuns propunerii americano-ucrainiene de încetare a focului pentru 30 de zile. Donald Trump amenință Moscova cu sancțiuni teribile în caz de refuz.
- Fost președinte, premier și candidat la prezidențiale din partea PSD, Victor Ponta s-a înscris în cursa pentru Cotroceni din mai. În aceeași zi, a fost dat afară din PSD. Și el este candidat anti-sistem.
- România va cheltui mai mulți bani pentru Apărare. De ce și unde vor ajunge mai exact acești bani?
Ce ar însemna pe hartă încetarea imediată a focului în Ucraina
Discuțiile de la Jeddah/Arabia Saudită au deblocat negocierile. Ucraina primește din nou asistența militară a Statelor Unite și a acceptat propunerea americană a unui acord de încetare a focului de 30 de zile.
Scena catastrofală din Biroul Oval din 28 februarie ar părea numai un vis urât, dacă nu ar fi înmulțit aria totală a cimitirelor militare de pe pământul Ucrainei.
Politico dezvăluie că împăcarea a fost opera Londrei, muncită intens și discret timp de 12 zile. După care premierul britanic Keir Starmer a trimis câte un mesaj de felicitare președinților Trump și Zelenski pentru reluarea în viteză a negocierilor. Classy.
Întâmplător sau nu, Marea Britanie acuză Moscova că face imposibilă activitatea ambasadei sale din capitala Rusiei, după ce a expulzat un diplomat britanic și pe soția sa, acuzați de spionaj, notează The Guardian.
În aceste zile, trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, ar trebui să ajungă la Moscova, relateză BBC, ca să discute cu președintele Putin, așa cum secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat la Jeddah cu președintele Zelenski. Este însă nevoie de semnalul Moscovei că este dispusă să discute.
Europa Liberă explică, sub semnătura lui Steve Gutterman, că Vladimir Putin are la dispoziție trei scenarii.
1. Să refuze fără drept de apel. În definitiv, Rusia a făcut cunoscut că nu vrea o încetare a focului, ci o pace durabilă care „să taie problema din rădăcină”. Or, „problema” este chiar suveranitatea Ucrainei, imposibil de cedat. Vladimir Putin vrea la Kiev un guvern pro-rus, plecarea lui Volodimir Zelenski, un adio definitiv apartenenței Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO, concesii teritoriale, precum și plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.
2. Să accepte pur și simplu. Scenariu de asemenea imposibil. Moscova a punctat deja că va face pace în termenii ei, nu în termenii Washingtonului. A semnalat oricum că „pacea se negociază pe front”, amintind vorba lui Stalin de la finele WW2 că până unde vor ajunge tancurile în Europa, până acolo se va întinde de facto și Uniunea Sovietică.
3. Să spună „da”, dar să pună condiții. Probabil, în scenariu optimist, varianta cea mai plauzibilă. Or, aici cântărește greu seriozitatea angajamentului european pentru menținerea păcii în Ucraina.
Pe de altă parte, Washington Post dezvăluie un document întocmit de un think-thank apropiat de FSB, document ce cuprinde cererile maximale ale Moscovei.
Raportul respinge orice trimitere de trupe de menținere a păcii în Ucraina, insistă ca Rusia să înglobeze teritoriile ocupate în Ucraina, adaugă crearea unei zone demilitarizate în nord-estul țării, lângă Briansk și Belgorod, precum și o zonă demilitarizară lângă Crimeea, în imediata apropiere a regiunii Odesa, nu departe de România. Teribilă perspectivă.
Cum așteptarea unui răspuns al Moscovei la mâna întinsă de președintele Donald Trump se prelungește, liderul de la Casa Albă a amenințat public cu repercusiuni financiare drastice, scrie The Guardian.
Nu e clar cum va răspunde Putin, știe că o ocazie precum cea deschisă de convorbirea de 90 de minute din 13 februarie nu va mai avea.
Așa că trage de timp și presează armata să avanseze cât mai repede în teren. Ieri a mers el însuși în teren în regiune rusească Kursk, ocupată de ucrainieni ca monedă de schimb într-un eventual acord.
Imaginile transmise agențiilor de Kremlin îl arată pe Vladimir Putin înconjurat de hărți, în uniformă de camuflaj, remarcă New York Times.
Hărțile rămân miza cea mare, chiar dacă războaiele secolului XXI se poartă mai ales pentru mințile oamenilor, dincolo de orice frontiere.
Victor Ponta candidează din nou la Președinție
Cum ar fi, de pildă, frontierele României, peste care spionii ruși din SVR l-au salutat recent și public pe Călin Georgescu, politicianul pro-rus scos din cursă pentru nerespectarea Constituției, pe 11 martie.
Între timp, liderii partidelor care l-au susținut pe Călin Georgescu au hotărât să candideze cu toții la Președinție. Lidera SOS România, controversata Diana Șoșoacă, și-ar putea depune din nou candidatura, deși decizia CCR din octombrie 2024 îi e potrivnică.
E sigur însă că liderul AUR, George Simion a decis alături de președinta POT, Anamaria Gavrilă, să candideze împreună, invocând binecuvântarea lui Călin Georgescu. Acesta nu a confirmat însă prin propria declarație sprijinul pentru cei doi, dar apare într-o fotografie alături de cei doi colegi mai tineri.
Cât din carisma lui Georgescu îi va ajuta, nu e clar. Ascensiunea lui Călin Georgescu, „un ayatollah” are resorturi mai profunde, dă de înțeles o analiză Hotnews.
Nu e clar dacă cei doi vor avea timp să depună semnăturile necesare, până vineri când expiră termenul, nici care dintre cei se va retrage, dacă CCR va valida ambele candidaturi.
E cert însă că fostul președinte PSD, Victor Ponta, și-a depus candidatura, ca independent și asupra validării ei nu există niciun dubiu.
Liderii PSD, și se pare și candidatul PSD-PNL, Crin Antonescu, sunt supărați că excluderea din partid a lui Victor Ponta a avut loc abia ieri.
Partidul trebuie să suporte gustul amar al absenței unui candidat propriu în cursa pentru Cotroceni, fapt fără precedent. Iar candidatura „independentului” Victor Ponta nu poate decât să subțieze și mai mult autoritatea lui Marcel Ciolacu, cel care nu a reușit să intre în turul II în noiembrie, altă premieră amară.
Cheltuieli mai mari pentru Apărare în România. Unde se vor duce banii
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, explică azi la interviurile one2one de la Europa Liberă că Apărarea a primit un miliard de lei în plus de la buget.
Nevoile sunt numeroase, capacitățile de producție cu mari probleme, dar care sunt prioritățile? Găsiți în interviu.
PressOne are, de asemenea, o foarte bună analiză despre industria de Apărare, având în vedere cheltuieli de 3,5% din PIB.
Problema e că majorarea bugetului Apărării așa cum este necesar, din păcate, așa cum cer și Statele Unite, și Uniunea Europeană, din motive întemeiate (vezi Rusia), nu se bazează pe bani existenți, ci pe fonduri de coeziune de la Uniunea Europeană, pe care România nu le-a căpătat încă, explică Press One.
Alte subiecte:
- Dacă vă întrebați ce mai fac foștii președinți, aflați că soții Obama vor produce un nou film, de această dată o biografie a lui Tiger Woods, marele jucător de golf. Nu, nu știm ce mai face familia Iohannis.
- Căsătoria triplează riscul de obezitate la bărbați, spune un studiu întocmit de cercetători polonezi, prezentat la un congres ținut la Malaga, în Spania. Căsătoria sporește și riscul de a fi supraponderal, atât la bărbați 62%, cât și la femei 39%.
- În caz că sunteți pasionați de artă și/sau colecționari, BBC face lista scurtă a metodelor prin care poți dibui un fals. Rembrandt sau Picasso? Andreescu sau Ilfoveanu?
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
