Bună dimineața, dragi prieteni,
Relațiile dintre Statele Unite și Ucraina au intrat pe un făgaș normal după întâlnirea dintre miniștrii de Externe din Arabia Saudită. În România apar primele evoluții după decizia finală a CCR în privința candidaturii lui Călin Georgescu la Președinție.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Ucraina a acceptat o încetare a focului de 30 de zile în războiul cu Rusia; o delegație americană urmează să obțină același acord și de la Moscova, este una dintre concluziile negocierilor americano-ucrainiene din Arabia Saudită.
- Cei nouă judecători de la Curtea Constituțională mențin decizia de respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la Președinție a Biroului Electoral Central. Comportamentul candidatului nu dovedește că își va respecta jurământul de învestire care prevede apărarea Constituției.
- Care sunt consecințele imediate ale îndepărtării lui Călin Georgescu din cursă și ce spune episodul despre cât de vulnerabilă e democrația românescă.
Încetare a focului de 30 de zile de negociat cu Moscova
Negocierile americano-ucrainene de la Jedda, în Arabia Saudită, ar putea duce la o primă încetare a focului agreată de Moscova, de la începerea invaziei forțelor ruse în Ucraina la 24 februarie 2022 până azi, notează presa internațională. Ce știm până acum, rezumă Politico.
La capătul celor nouă ore de negocieri, miniștrii de Externe ai SUA și Ucrainei, Marco Rubio și Andrii Sîbiha, plus ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov și șeful staff-ului lui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, de asemenea, consilierul în probleme de securitate națională al președintelui Trump, Mike Waltz, au căzut de acord că Statele Unite vor relua ajutorul militar către Ucraina, scrie Europa Liberă.
Premierul britanic Keir Starmer, citat de The Guardian, spune că Rusia trebuie să accepte și ea încetarea focului și că trebuie dublate eforturile pentru ca pacea obținută să fie durabilă; președintele Franței, Emmanuel Macrona, salută progresul, dar insistă asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina, iar polonezul Tusk spune că acordul din Arabia Saudită e un pas important.
Analiza BBC spune că veștile sunt încurajatoare și că lucrurile au luat o turnură dintre cele mai bune, deși este evident că drumul până la un acord de pace este lung. Este o dovadă că „președintele Trump este întotdeauna dispus să ajungă la o înțelegere”, oricât de catastrofală s-a dovedit a fi altercația din Biroul Oval din 28 februarie.
Comentariul Europei Libere este mai prudent: „Mingea este acum în terenul Moscovei”, titrează Todd Prince. Nu e clar dacă încetarea focului pentru 30 de zile va fi acceptată de Rusia. Oricum, partea americană are de îndeplinit o misiune grea.
Analiza board-ului editorial de la Washington Post este glacial. Începe cu o trimitere la gânditorul militar chinez Sun Tzu: „Mutările tactice fără strategie sunt doar zgomot înainte de înfrângere”. Apoi argumentează că e riscant să cedezi în fața Moscovei în Ucraina și Europa ca să îndepărtezi Rusia de China.
O așa-numită stategie Kissinger inversată nu pare să funcționeze în privința unui pivot american care să-l îndepărteze pe Vladimir Putin de Xi Jinping. (În anii '70, secretarul de stat american Henry Kissinger a apropiat Statele Unite de China cu scopul de a bloca URSS și a funcționat, cu efecte secundare mai târziu totuși).
Dar actuala Chină este inițiatoarea BRICS, alături de Rusia lui Vladimir Putin, de India, Brazilia și, mai recent, Africa de Sud, o alianță menită să înfrunte dominația globală a Statelor Unite.
Președintele Trump să fie foarte sigur, avertizează WP, că strategia sa de a se apropia de Rusia ca să stopeze China are șanse de reușită „ca nu cumva să vândă Ucraina degeaba”.
Judecătorii CCR au oprit candidatura lui Călin Georgescu la Președinție
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au respins în unaniminate contestația depusă de politicianul prorus Călin Georgescu la decizia Biroului Electoral Central din 9 martie, precum și alte contestații care priveau aceeași decizie.
Replica lui Călin Georgescu în fața blocării candidaturii sale la Președinție a fost că „sistemul nu acceptă pe nimeni din afara lui”.
„Eu am spus să schimbăm nu omul, ci sistemul. Oricare dintre voi ar fi fost în locul meu ar fi putut ajunge președinte spunând adevărul și dorind binele acestei țări. Însă, sistemul nu l-ar fi acceptat pe baza acestor idei și pe baza acestui discurs”, a explicat el simpatizanților într-un mesaj video pe Facebook.
Pe scurt, în baza jurisprudenței/argumentelor expuse de Curtea Constituțională atât în cazul Dianei Șoșoacă, care a primit și ea veto pe 5 octombrie 2024, cât și a celei din 6 decembrie 2025, prin care alegerile au fost anulate și întregul proces electoral a fost reluat, Biroul Electoral Central a constatat că petentul, în cazul în care va ales, nu își poate îndeplini atribuția fundamentală de apărare a Constituției - de la pluralism și toleranță, la apartenența la Uniunea Europeană și relații pașnice cu vecinii.
În contestația sa, Călin Georgescu acuza Biroul Electotal Central că „și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a interpreta legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond” privind candidatura la Președinție și de a examina și verifica îndeplinirea lor.
De asemenea, el argumenta că decizia privind un anumit candidat înaintea unei curse electorale nu poate constitui baza pentru validarea candidaturii unei alte persoane înainte unui alt scrutin.
Or, jurisprudența CCR i-a conferit deja BEC, în cazul Șoșoacă această atribuție, au explicat experții contactați de Europa Liberă imediat după decizia de duminică, în articolul „A greșit sau nu BEC când a respins candidatura lui Călin Georgescu?”
Candidatul nr. 1 în sondaje a fost scos din cursă. Ce arată asta?
Cu excepția votanților săi și a vectorilor media asociați, majoritatea analizelor și comentariilor din presa de la București salută decizia CCR.
Democrația trebuie dublată de domnia legii și dacă atât anularea alegerilor în decembrie, cât și respingerea candidaturii candidatului prorus în martie, s-au făcut cu respectarea legii și a Constituției, se cheamă că instituțiile românești și-au făcut, până la urmă, datoria.
Cristian Tudor Popescu răspunde în Adevărul celor care spun că «votul poporului este lucrul cel mai puternic în țara noastră, prin urmare, lăsați-ne să votăm pentru că votul poporului este suprem».
El spune că „într-un anume moment, cel mai puternic lucru este Constituția și legile în vigoare. Sigur că și Constituția, și legile pot fi schimbate la un moment dat. Cum? Prin vot! Dar până atunci (...) este valabilă Constituția, sunt valabile legile și ele prevalează votului”.
„Nu vă bucurați!” avertizează însă Ioana Dogioiu în SpotMedia. Deși decizia CCR e corectă, faptul că a fost nevoie de ea arată că democrația românească este vulnerabilă. Nu întâmplător, România a fost retrogradată la „regim hibrid” în indexul democrației globale întocmit de Intelligence Economist Unit, citat de Press One.
„Criza rămâne. Simplul fapt că ai fost salvat in extremis dintr-un infarct nu înseamnă că boala de inimă ce l-a provocat este vindecată și că fără un tratament adecvat un alt infarct nu este iminent”, explică Ioana Dogioiu.
Călin Georgescu a fost votat de două milioane de alegători din cele peste nouă milioane care s-au prezentat la vot. Votanții lui Călin Georgescu „se simt furați”, nu sunt toți violenți ca cele câteva sute de pe 9 martie și nu sunt singurii nemulțumiți de prestația establishmentului politic.
„Hoții” strigat de mia de oameni, ieri, în fața Curții Constituționale, e un apelativ prezent în mintea multora, iar pe neîncredere nu se poate clădi nimic, conchide analiza SpotMedia.
Premierul Ciolacu, premier și în toamna electorală 2024, când a avut loc, potrivit documentelor secretizate de CSAT, acțiuni masive de influențare a alegerilor în favoarea lui Călin Georgescu, cu intervenția unui „actor statal”, a transmis aseară un mesaj în care salută încheierea acestui „episod tensionat și periculos”.
Campania electorală începe, din nou, săptămâna viitoare. Noile alegeri prezidențiale întârziate de eșecul organizării unor alegeri corecte în noiembrie/decembrie 2025 au loc abia pe 4 mai 2025, fapt ce afectează grav încrederea românilor în instituții și reputația României. Ar fi de salutat dacă membrii CSAT, în frunte cu noul președinte, ar deschide, nu ar închide, problema anulării alegerilor.
Există indicii rezonabile că printre cei chemați la audieri de procurori, în comisii parlamentare și/sau la Cotroceni, să se numere și alte persoane decât cele din jurul lui Călin Georgescu. Unele sus-puse, atunci & acum.
Restul, având în vedere că „ne-a trecut glonțul pe la ureche”, că va candida fostul premier Victor Ponta, care are unele vederi similare cu Călin Georgescu, că va candida sau nu liderul AUR, Georgescu Simion, sau că Elena Lasconi (și ea finalistă pe 24 noiembrie) va decide să renunțe în favoarea unui candidat cu șanse mai bune, sunt detalii.
Cum și cât de repede va fi încrederea la ea acasă în România, aceasta este întrebarea.
Alte subiecte:
- Camera Reprezentanților a votat bugetul defalcat al SUA cu 217 voturi pentru și 213 împotrivă. La Senat, Partidul Republican are nevoie de sprijinul câtorva democrați. Dilema nu e simplă: dacă votează pentru, sprijină politicile de concedieri abrupte ale Administrației Trump; dacă nu, blochează finanțarea instituțiilor în ansamblu.
- WP relatează că angajaților USAID li s-a ordonat să distrugă sau să ardă documentele aflate în sediile de la Washington, inclusiv cele clasificate din seifuri. Informația a trezit temeri în Congres, legile interzicând distrugerea documentelor oficiale.
- Alegătorii din Portugalia se vor prezenta a treia oară la vot în trei ani, după ce guvernul minoritar al premierului Luis Montenegro a pierdut votul de încredere din Parlament. Premierul a fost acuzat de conflict de interese legat de firma sa de avocatură. Și Portugalia este martora ascensiunii partidelor populiste.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
