Surse din conducerea Ministerului Culturii au declarat pentru Europa Liberă că au fost suspendate toate expozițiile care implică obiecte de tezaur, până când nu va fi adoptat un nou cadru legislativ.
„Sunt suspendate până când nu avem foarte clar cum se vor organiza aceste expoziții, toate procedurile nu doar de securitate, ci și de oportunitate”, au menționat reprezentanții Ministerului Culturii cu care a discutat Europa Liberă.
O inițiativă legislativă în acest sens ar urma să fie pusă în dezbatere publică în scurt timp.
Completarea legislației cu aceste prevederi a fost pusă în discuție în urma jafului de la Muzeul Drents, din Olanda, pe 25 ianuarie 2025.
Trei brățări dacice din aur și coiful de la Coțofenești au fost furate atunci, fără a fi până în prezent recuperate.
Trei suspecți au fost reținuți în cazul furtului comorilor dacice și au fost deja audiați de un tribunal olandez de instrucție, scrie presa olandeză. Un al patrulea bărbat, filmat într-un magazin de bricolaj din Assen, este în continuare căutat.
Povestea coifului din aur găsit de copii în satul Coțofenești
Coiful vechi de aproximativ 2500 de ani a fost descoperit de copiii familiei Simion din satul Poiana Vărbilău. Copiii pășteau vitele pe dealul Măgura din satul Coțofenești, în județul Prahova. Se petrecea în anii 1920.
S-au jucat cu el și l-au dus acasă, unde l-ar fi folosit inclusiv ca bol de apă pentru găini, fără să știe importanța și valoarea descoperirii. Acesta este un detaliu negat de urmașii familiei.
„Copiii au găsit o «căciulă» şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, a spus directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-un documentar difuzat de TVR în 2020.
Descoperirea a fost întâmplătoare, pe un deal, după ce o ploaie puternică a creat șuvoaie puternice și coiful a fost scos la suprafață. Băiatul ar fi observat ceva strălucitor și a început să scormonească în pământ.
„Cel mai probabil în 1927, sau chiar 1926”, spune directorul Muzeul Național de Istorie al României (MNIR).
Vârful coifului ar fi fost rupt în timp ce băiatul se întorcea acasă cu obiectul, iar un sătean l-a văzut și i-a cerut să i-l dea lui, spune o urmașă a lui Traian Simion. Mici bucăți din obiect ar fi fost luate de alți copii, care și-ar fi făcut nasturi, conform aceleiași mărturii.
O altă variantă este că, fie din joacă, fie din dorința să-l aibă ei, copiii au început să-și smulgă unul altuia din mâini până când i-au rupt partea superioară, a cărui urmă s-a pierdut.
Traian Simion a murit ani mai târziu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în bătălia de la Cotul Donului.
Conform documentarului TVR, coiful a fost dus în 1929 de părinți la un negustor din Ploiești, Ion (Jean) Marinescu Moreanu, care a plătit pe el 30.000 de lei la acea vreme. Acesta a donat coiful Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde, în anul 1971, a ajuns la MNIR, unde are numărul de inventar 11420.
Coiful ar fi fost confecționat din aur, undeva la mijlocul secolului V î.e.n., și este un obiect unicat.
„Este o mărturie excepțională a istoriei primilor dinaști geți din secolele VI-V a.C. din zona Carpaților și a Dunării de Jos și a legăturilor acestora cu civilizațiile greacă, tracică și scicitică! Coiful de paradă de aur de la Coțofenești este un artefact iconic pentru reconstruirea vieții cotidiene și ideologiei elitei getice din perioada finală a primei epoci a fierului”, spune Ernest Oberländer-Târnoveanu, în descrierea de pe pagina de internet a muzeului.
Coiful a fost realizat din trei plăci de aur sudate, pe care s-a imprimat prin perforare un decor alcătuit din motive geometrice, antropomorfice și zoomorfe. Partea frontală este decorată cu doi ochi magici, cu caracter apotropaic, mai spune directorul MNIR.
„Fiecare obrăzar este decorat cu reprezentarea unui personaj masculin, care sacrifică – cu un pumnal de tip akinakes (cu antene) – un berbec îngenuncheat. Bărbatul poartă un coif sau bonetă conică, cămașă de zale din „solzi”, centură pentru fixare a armamentului, o mantie brodată sau blană de animal prinsă pe umăr. În centură, la spate, poartă o secure cu coada scurtă.”
Decorul apărătoarei de ceafă este organizat pe două registre: pe cel superior sunt redați patru sfincși, iar pe cel inferior sunt reprezentați trei grifoni, care au în bot câte un picior de animal ierbivor.
Coiful găsit la Coțofenești este considerat de istorici unul „princiar” getic, iar dimensiunile acestuia sugerează că purtătorul său ar fi fost fie un adolescent, fie un personaj de statură sub medie.
„Piesa ilustrează utilizarea de către șefii războinici a unor piese de armament extrem de scumpe, prin materialul din care erau confecționate și de mare prestigiu, prin simbolistica lor.”
„Decorul acestui bun de prestigiu sintetizeză foarte pregnant împletirea elementelor de civilizație și artistice venite din lumea popoarele stepelor eurasiatice (armament, costum, motivul unor animale fantastice – grifonii devorând ierbivore) și grecești – sfinxul, al cărui ecou foarte îndepărtat sau lipsa de familiarizare cu ele, face ca acesta să fie redat, mai degrabă ca un leu înaripat, cu cap de câine.”
Ministerul Culturii cere sprijinul Armatei
Conducerea Ministerului Culturii le-a transmis reprezentanților Ministerului Apărării Naționale (MApN) că are nevoie de un sediu adecvat în care să depoziteze obiectele de tezaur și de patrimoniu aflate în custodia Muzeului Național de Istorie a României.
Cererea vine în contextul în care clădirea muzeului, de pe Calea Victoriei din București, intră în renovare, iar lucrările vor dura cel puțin trei ani și jumătate.
„Am făcut o solicitare către MApN să discute în cadrul instituției dacă există o posibilitate, un spațiu în care să mutăm tezaurul de la Muzeul Național de Istorie”, au declarat pentru Europa Liberă surse din conducerea Ministerului Culturii.
Nu este prima colaborare între Ministerul Culturii și MApN.
În 2021, de exemplu, Armata Română a asigurat transportul a peste 800 de artefacte, inclusiv brăţări dacice din aur şi argint și coiful de la Coțofenești.
Acestea au fost încărcate la bordul unei aeronave Hercules și duse la Madrid, unde au fost expuse într-un muzeu.
Contactați de Europa Liberă, reprezentanții MApN nu au dorit să comenteze solicitarea Ministerului Culturii de a transfera bunurile din Muzeul Național de Istorie a României într-o clădire din subordinea armatei.
Un sfert de veac de reabilitare a MNIR
Pe 22 octombrie 2024, ministrul Culturii de la acel moment, Raluca Turcan, anunța că a fost semnat contractul privind documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru reabilitarea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Povestea restaurării începea în urmă cu 23 de ani, în septembrie 2002. Lucrările au fost sistate în 2006, din cauza încălcării prevederilor legale privind investițiile.
Investiția actuală este finanțată printr-un acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării unor clădiri culturale din România, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții trebuie eliberată în maximum 180 de zile de la data emiterii ordinului privind începerea proiectării.
Investiția de la Muzeul Național de Istorie a României din București este estimată la peste 100 de milioane de euro.
„MNIR va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat și restaurat în România, cu o suprafață totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iași, unde investiția realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro”, a mai scris Turcan.
Imobilul care adăpostește muzeul în prezent a fost inaugurat în 1903 în prezența Regelui Carol I, fiind cel mai mare edificiu din România până la construirea Casei Poporului (actual Palatul Parlamentului) în anul 1980.
Conform noilor estimări, lucrările de reabilitare ar urma să dureze între trei ani și jumătate și cinci ani de la momentul demarării lor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
