Ministrul Culturii spune că nu știe de ce coiful de la Coțofenești a fost expus la Muzeul Drents. Directorul MNIR a fost demis

Informațiile despre jaful de la Muzeul Drents pe scurt:

- Directorul Muzeului Național de Artă a României (MNIR) a fost demis marți de către ministrul Culturii, ca urmare a manierei în care ar fi răspuns la multe solicitări de furnizare a răspunsurilor cu privire la jaful din Olanda.
- Natalia Intotero, ministrul Culturii, susține că în continuare nu poate oferi multe răspunsuri cu privire la modul în care au fost expuse artefactele la Muzeul Drents deoarece nu le-a primit încă de la Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul MNIR.
- În replică, Ernest Oberlander-Târnoveanu spune că ministrul i-a găsit pretexte false și că nu îi pot fi imputate încălcări ale legii sau ale normelor.
- Premierul României a spus marți dimineață că „statul olandez are toată răspunderea” cu privire la ancheta demarată după jaful de la Muzeul Drents, orașul Assen (nord-vestul Olandei), care a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie, după o explozie raportată la ora 03:45.
- Dintre cele peste 600 de obiecte expuse sub titlul „Dacia – regatul de aur și argint”, hoții au furat coiful de aur de la Coțofenești, vechi de 2500 de ani, și trei brățări dacice din aur, vechi de aproximativ 2000 de ani.
- Marcel Ciolacu a mai spus că România ia în calcul să ceară „daune fără precedent”, după ce Ministerul Justiției va analiza contractul încheiat cu muzeul, care ar fi prevăzut și pază fizică.
- Premierul român așteaptă și raportul Corpului de Control cu privire la lipsa avizelor de la Ministerul Culturii referitoare la scoaterea obiectelor din țară fără o Hotărâre de Guvern.
- Oficialii olandezi au transmis, în discuțiile cu reprezentanți ai statului român, că ancheta are „cea mai mare prioritate”.
- Imaginile de pe camerele de supraveghere arată trei suspecți care plantează explozibilul, așteaptă dărâmarea zidului, intră în muzeu, după care fug. Toată acțiunea s-a petrecut în circa trei minute, spune poliția olandeză.
- Poliţiștii olandezi au găsit până acum mașina furată care a fost folosită de hoți ca să fugă și un baros care a fost folosit pentru distrugerea vitrinelor. Suspecții nu au fost încă găsiți.

Ministerul Culturii nu știe cum a fost ales Muzeul Drents

Natalia Intotero, ministrul Culturii, a spus într-o conferință de presă organizată marți după-amiază că cele patru exponate furate din Muzeul Drents „au fost depozitate în vitrine securizate pe toată durata expoziției, conform cerințelor Muzeului Național de Istorie a României și a asigurătorului”.

Întrebată cum a fost a fost ales Muzeul Drents pentru ca acolo să fie expuse artefactele care fac parte din tezarului României, Natalia Intotero a menționat că a făcut mai multe solicitări către Muzeul Național de Istorie a României, însă nu a primit răspunsul.

„Am făcut mai multe solicitări și încă nu avem multe răspunsuri la solicitările făcute, inclusiv pentru a face comparație între celelalte contracte (expoziția temporară a mai fost organizată și în alte orașe europene: Roma, Madrid, Lisabona - n.r.) și nu numai, ci începând de la partea de oportunitate.”

Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel Petac, a completat cu privire la contractul expoziției din Olanda că el a fost semnat numai de către cele două muzee, motiv pentru care nu a fost nevoie de o Hotărâre de Guvern pentru ca piesele să plece din țară.

El a spus că nu are atribuții cu privire la detaliile de securitate, ci doar „constată conformitatea dosarului din punctul de vedere al normelor de export temporar în vederea unei expoziții”, aici fiind vorba de fișele obiectelor sau de expertizare a lor.

Întrebat dacă era necesară Hotărârea de Guvern, ministrul Culturii a afirmat că acest răspuns va fi furnizat de Corpul de Control al premierului.

De asemenea, întrebată cine trebuie să inițieze o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea din țară a unor obiecte din tezaurul României, Natalia Intotero a răspuns că „partea de de legalitate și de inițiere a unei Hotărâri de Guvern revine direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului”.

„Comisia Națională Muzeelor și Colecțiilor lucrează cu secretariatul asigurat de Ministerul Culturii, inclusiv pe partea de legalitate. Am constatat că partea juridică a propunătorului, a Muzeului Național de Istorie, și-a dat acordul. Am constatat că în secretariatul nostru, pe partea de legalitate, iarăși suntem asigurați că nu este nevoie (de Hotărâre de Guvern, n.r.), fiind vorba de două din două entități contractante”, a mai spus Emanuel Petac.

Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor a mai spus că este nevoie de „multe reglementări legale suplimentare” în privința securității atunci când este organizată o expoziție în afara României.

„Legislația noastră de patrimoniu datează de acum circa un sfert de secol. Legea patrimoniului e din 2000, dar ea a fost în elaborare chiar un pic înainte. Trăim în altă lume. De atunci s-au făcut mici modificări, nici ajustări pe unde au fost nevoi stringente, dar nu de esență”, a spus Emanuel Petac.

România nu participă în anchetă

Întrebat într-o conferință de presă de marți după-amiază, ministrul Culturii a spus că instituția pe care o conduce nu a trimis un reprezentant în Olanda, pentru a putea ajuta anchetatorii olandezi în ancheta penală pentru găsirea obiectelor furate.

„Noi nu putem interveni într-o anchetă pe teritoriul unui alt stat, atât imp cât dânșii nu solicită, dar demersuri diplomatice au fost făcute”, a răspuns ministrul Culturii, Natalia Intotero.

„Noi ne-am exprimat disponibilitatea pentru a transmite trimite specialiști în cazul în care autoritățile olandeze consideră oportun. În momentul de față sunt colegii de la Muzeul Național de Istorie care au această sarcină de a verifica, de a împacheta toate obiectele care au făcut parte din această expoziție și de a le aduce acasă. (...) După finalizarea operațiunilor de ambalare, exponatele vor fi transportate în România la sfârșitul săptămânii prin transport aerian. Din motive de securitate, data exactă a revenirii nu va fi făcută publică”, a mai spus ea.

Intotero a completat că există un dialog al instituțiilor române și olandeze, iar informațiile primite sunt transmise către celula de criză formată de premier și care „gestionează cumva o parte de comunicare integrată”.

„În momentul de față există această celulă de criză care gestionează pas cu pas fiecare activitate, (...) primește informații de la fiecare minister cu atribuții în domeniu”, a mai spus ea.

Ministrul Culturii spune că nu a văzut expoziția: Tezaurul nostru trebuie să fie văzut aici, acasă

„Cred că tezaurul nostru trebuie să fie văzut aici, acasă, de către toți cei interesați. E importantă diplomația culturală, se pot face multe evenimente în continuare, dar cred că trebuie să fim mai atenți cu ceea ce am primit cu binecuvântare de la cei care au făurit România sub toate formele ei în istorie”, a spus ministrul Culturii, Natalia Intotero, într-o conferință de presă susținută marți.

„Acesta este punctul meu de vedere”, a răspuns ea, întrebată dacă de acum înainte vor fi oprite expozițiile temporare în ale țări. „Cred că este și un beneficiu din punct de vedere economic, dar în egală măsură o posibilitate de a descoperi mai mult România.”

Natalia Intotero a mai spus că a aflat că România are piese importante din tezaur la expoziția din Olanda în dimineața zilei în care a avut loc jaful.

„Am intrat în activitate propriu-zisă în data de 8 ianuarie. În cursul dimineții de 25 am primit un telefon de la domnul director (Ernest Oberlander-Târnoveanu, n.r.) prin care mi-a spus că a fost o explozie la un muzeu în Olanda, unde noi avem o expoziție.”

Întrebată dacă a văzut această expoziție până acum, ministrul Intotero a răspuns că nu, deoarece nu a avut timp de vacanțe, ca urmare a activității de ministru al Familiei, funcție pe care a ocupat-o înainte de cea de ministru al Culturii.

„Să știți că foarte multe dintre exponate nu le-au văzut românii, pentru că au călătorit mai mult în afară decât să stea aici și nu sunt toate expuse, pentru că nu există spațiu suficient și expunerea lor a fost făcută prin rotație”, a spus Intotero.

Directorul MNIR a fost demis

Natalia Intotero, ministrul Culturii, a anunțat marți după-amiază că i-a solicitat directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) demisia de onoare și, în urma deciziei acestuia de a refuza cererea, a decis demiterea lui.

Intotero îi impută directorului Ernest Oberlander-Târnoveanu faptul că nu i-a transmis informații cu privire la oportunitatea acestei expoziții la Muzeul Drents: „A fost o perioadă dificilă de a obține informații din partea domnului director”.

„Aici ar trebui ca să primim răspunsul de la Muzeul Național de Istorie”, a răspuns Natalia Intotero, întrebată dacă cerințele de securitate între expoziția de la Muzeul Drents și celelalte de până acum din afara țării (Roma, Madrid, Lisabona) au fost diferite.

„Am făcut mai multe solicitări și încă nu avem multe răspunsuri la solicitările făcute, inclusiv pentru a face comparație între celelalte contracte și nu numai, ci începând de la partea de oportunitate.”

Ministrul a mai spus că în acest moment nu a primit răspunsuri cu privire la mai multe întrebări: de ce a fost aleasă o perioadă de șapte luni a expoziției, de ce a fost aleasă localitatea Drents și de ce transportul nu a fost făcut cu ajutor militar.

Ea a mai spus că i-a reproșat personal maniera de comunicare după ce, în seara de 25 ianuarie, când a aflat de jaful de la muzeu, nu a primit informații pe care să le dea mai departe jurnaliștilor care îi adresau întrebări.

„L-am simțit depășit în a gestiona o situație de criză și în special pe partea de comunicare, pe parte de documente”, a spus ministrul Culturii, într-o conferință de presă.

„Nu aveam foarte multe informații pentru că nu primeam din țară. Trebuia să primesc de la Muzeul Național de Istorie a României, pentru că dânșii au fost cei care au declanșat și s-au ocupat de toată această expoziție.”

De asemenea, Intotero i-a reproșat directorului MNIR că a refuzat să vină la conferința de presă împreună cu cei care au semnat documentele pentru trimiterea exponatelor în Olanda. „Dânsul, cu precădere, este persoana, alături de colegi, care au inițiat realizarea și oportunitatea acestei expoziții.”

În plus, ministrul a dezvăluit că i-a prelungit mandatul directorului MNIR, care expira pe 16 ianuarie. „Nu doar dânsului, tuturor celorlalți manageri de muzee, pentru că eu nu-mi permiteam să las instituțiile fără conducere.”

Oberlander-Târnoveanu va fi director interimar al Muzeului pe perioada preavizului, adică în următoarele 15 zile. „Dacă dânsul nu a dorit să își depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de 15 zile de preaviz.”

Cum răspunde directorul demis al muzeului

În replică, directorul MNIR a explicat printr-un comunicat de presă de ce nu și-a prezentat demisia de onoare.

„Nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona, încercându-se intimidarea mea prin diverse mijloace”, spune Oberlander-Târnoveanu.

„Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate, ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale”, a menționat el.

Guvernul nu exclude acordarea unei recompense

„Statul olandez are toată răspunderea acestei situaţii”, a declarat marți prim-ministrul român, Marcel Ciolacu, în legătură cu furtul celor patru artefacte valoroase care aparțin statului român.

Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în noaptea de vineri spre sâmbătă de la Muzeul Drents, din Olanda, unde au fost expuse temporar împreună cu alte peste 600 de obiecte.

Spargerea a avut loc în urma unei explozii, iar cele patru obiecte au fost singurele luate de cele trei persoane care au fost văzute pe camerele de supraveghere.

Marcel Ciolacu a adăugat la începutul ședintei de Guvern de marți că la muzeul din Olanda „nu existau agenţi de pază”.

„Nu putem accepta aşa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuţi praf. Și românii, și România, și statul român. În mod firesc! De aceea, îi cer ministrului Justiţiei să analizeze cu cei mai buni experţi contractul cu muzeul olandez şi să cerem daune fără precedent”, a declarat premierul.

„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate”, a mai spus el, precizând că a transmis autorităţilor olandeze „un mesaj ferm” că „pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoţilor şi recuperarea integrală a comorilor dacice”.

„Trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim şansele găsirii lor. În funcţie de cooperarea cu autorităţile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaţionale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Şi nici să anunţăm o recompensă pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român şi identitatea noastră naţională”, a mai afirmat premierul.

Avizele și Hotărârea de Guvern lipsă

Marcel Ciolacu a mai transmis marți dimineață că așteaptă și raportul Corpului de Control al prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru ca tezaurul dacic să fie „scos din țară”.

„Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovaţii să răspundă”, a spus el cu privire la avize.

Cu o zi înainte, premierul declarase că nu a fost emisă o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea din țară a obiectelor dacice, parte ale Tezaurului României. Pentru celelalte expoziţii temporare, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de documente adoptate de Guvern, potrivit News.ro.

Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat luni că, în cazul trimiterii în Olanda a celor 673 de comori, nu a fost dată o Hotărâre de Guvern deoarece, de această dată, nu ar fi implicat colaborarea mai multor instituții.

„Hotărârea de Guvern se referă la expozițiile care se fac în colaborare cu mai multe autorități, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziții la care au participat și MAE, MApN. (...) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziții în Olanda a fost Legea patrimoniului.

Parchetul General a informat sâmbătă că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, cu privire la jaful din Olanda.

„Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă, care să ducă la lămurirea completă a situației care a generat furtul”, a transmis, luni, biroul de informare și relații publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din țară, fără emiterea unei Hotărâri de Guvern.

Ce indicii au anchetatorii olandezi până acum

Poliţia olandeză, care a început colaborarea și cu polițiștii români, a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Luni seară, polițiștii din Olanda au recuperat un baros dintr-un canal aflat în apropierea Muzeului Drents și cred că acesta a fost folosit de autorii jafului ca să spargă vitrinele.

Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat marți că nu-și explică ce s-a întâmplat cu „acele vitrine care erau incasabile”. „Au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă”, a spus Târnoveanu.

De asemenea, Poliția din Olanda a anunțat marți că a găsit un posibil vehicul suspect, un Volkswagen Golf de culoare gri închis, care ar fi fost folosit de autorii jafului.

Mașina a fost furată de la circa 200 de kilometri distanță, din orașul Alkmaar, în noaptea de miercuri spre joi, 22-23 ianuarie. Aceasta a fost găsită incendiată, împreună cu un număr de înmatriculare furat dintr-o localitate de pe traseul spre orașul Assen, unde se află muzeul.

Volkswagenul a fost incendiat sub un pod de la marginea localității Rolde, aflată la circa șase-șapte kilometri de locul jafului. Potrivit imaginilor camerelor de supraveghere analizate de anchetatorii olandezi, autorii jafului au fugit cu o altă mașină, către o destinație necunoscută.

Totodată, un bărbat care purta o șapcă și avea la el o geantă mare a vizitat muzeul cu cinci zile înainte de jaful de la Muzeul Drents, iar acesta este considerat suspect.

Suspecți de serviciu sunt, potrivit ziarului De Telegraaf, inclusiv membrii clanului Remmo din Germania. De origine libanezo-kurdă, clanul a comis în ultimii ani jafuri spectaculoase care au vizat obiecte de artă. Cel mai cunoscut dintre jafuri este furtul unei monede de aur de o sută de kilograme din Muzeul Bode din Berlin, Germania, în 2017.

Povestea coifului din aur găsit de copii în satul Coțofenești

Coiful vechi de aproximativ 2500 de ani a fost descoperit de copiii familiei Simion din satul Poiana Vărbilău. Copiii pășteau vitele pe dealul Măgura din satul Coțofenești, în județul Prahova. Se petrecea în anii 1920.

S-au jucat cu el și l-au dus acasă, unde l-ar fi folosit inclusiv ca bol de apă pentru găini, fără să știe importanța și valoarea descoperirii. Acesta este un detaliu negat de urmașii familiei.

„Copiii au găsit o «căciulă» şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, a spus directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-un documentar difuzat de TVR în 2020.

Descoperirea a fost întâmplătoare, pe un deal, după ce o ploaie puternică a creat șuvoaie puternice și coiful a fost scos la suprafață. Băiatul ar fi observat ceva strălucitor și a început să scormonească în pământ.

„Cel mai probabil în 1927, sau chiar 1926”, spune directorul Muzeul Național de Istorie al României (MNIR).

Vârful coifului ar fi fost rupt în timp ce băiatul se întorcea acasă cu obiectul, iar un sătean l-a văzut și i-a cerut să i-l dea lui, spune o urmașă a lui Traian Simion. Mici bucăți din obiect ar fi fost luate de alți copii, care și-ar fi făcut nasturi, conform aceleiași mărturii.

O altă variantă este că, fie din joacă, fie din dorința să-l aibă ei, copiii au început să-și smulgă unul altuia din mâini până când i-au rupt partea superioară, a cărui urmă s-a pierdut.

Traian Simion a murit ani mai târziu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în bătălia de la Cotul Donului.

Conform documentarului TVR, coiful a fost dus în 1929 de părinți la un negustor din Ploiești, Ion (Jean) Marinescu Moreanu, care a plătit pe el 30.000 de lei la acea vreme. Acesta a donat coiful Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde, în anul 1971, a ajuns la MNIR, unde are numărul de inventar 11420.

Coiful ar fi fost confecționat din aur, undeva la mijlocul secolului V î.e.n., și este un obiect unicat.

„Este o mărturie excepțională a istoriei primilor dinaști geți din secolele VI-V a.C. din zona Carpaților și a Dunării de Jos și a legăturilor acestora cu civilizațiile greacă, tracică și scicitică! Coiful de paradă de aur de la Coțofenești este un artefact iconic pentru reconstruirea vieții cotidiene și ideologiei elitei getice din perioada finală a primei epoci a fierului”, spune Ernest Oberländer-Târnoveanu, în descrierea de pe pagina de internet a muzeului.

Coiful a fost realizat din trei plăci de aur sudate, pe care s-a imprimat prin perforare un decor alcătuit din motive geometrice, antropomorfice și zoomorfe. Partea frontală este decorată cu doi ochi magici, cu caracter apotropaic, mai spune directorul MNIR.

„Fiecare obrăzar este decorat cu reprezentarea unui personaj masculin, care sacrifică – cu un pumnal de tip akinakes (cu antene) – un berbec îngenuncheat. Bărbatul poartă un coif sau bonetă conică, cămașă de zale din „solzi”, centură pentru fixare a armamentului, o mantie brodată sau blană de animal prinsă pe umăr. În centură, la spate, poartă o secure cu coada scurtă.”

Decorul apărătoarei de ceafă este organizat pe două registre: pe cel superior sunt redați patru sfincși, iar pe cel inferior sunt reprezentați trei grifoni, care au în bot câte un picior de animal ierbivor.

Coiful găsit la Coțofenești este considerat de istorici unul „princiar” getic, iar dimensiunile acestuia sugerează că purtătorul său ar fi fost fie un adolescent, fie un personaj de statură sub medie.

„Piesa ilustrează utilizarea de către șefii războinici a unor piese de armament extrem de scumpe, prin materialul din care erau confecționate și de mare prestigiu, prin simbolistica lor.”

„Decorul acestui bun de prestigiu sintetizeză foarte pregnant împletirea elementelor de civilizație și artistice venite din lumea popoarele stepelor eurasiatice (armament, costum, motivul unor animale fantastice – grifonii devorând ierbivore) și grecești – sfinxul, al cărui ecou foarte îndepărtat sau lipsa de familiarizare cu ele, face ca acesta să fie redat, mai degrabă ca un leu înaripat, cu cap de câine.”

Sursă: Muzeul Național de Istorie al României

Spargerea din ultima zi

Explozia și jaful de la Muzeul Drents s-au întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei „Dacia - Regatul de aur și argint”, care a fost vernisată pe 7 iulie 2024 și urma să se încheie pe 26 ianuarie 2025.

Principala atracție a expoziției era coiful de aur de la Coțofenești, care cântărește aproape 800 de grame și a fost descoperit în județul Prahova în anul 1928. Artefactul datează din jurul anului 450 î.e.n..

Au mai fost furate și trei brățări dacice din aur, provenite din siturile arheologice de la Sarmizegetusa Regia, datate din a doua parte a secolului I î.e.n..

Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia - Regatul de aur și argint” de la Muzeul Drents din Assen se ridică la peste 30 de milioane de euro, a spus Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă de duminică.

Coiful de la Coțofenești era asigurat pentru suma de 4,3 milioane de euro, iar pentru cele trei brățări dacice valoarea asigurării variază între 450.000 și 500.000 de euro pentru fiecare în parte, conform contractului încheiat între Muzeul Național de Istorie al României și Muzeul Drents.

Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la ora 03:45. Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori. Camerele de supraveghere ale clădirii au filmat întreaga desfășurare:

Momentul exploziei de la Muzeul Drents din Olanda

Nici o sursă media

0:00 0:00:49 0:00

La momentul jafului, în clădirea Muzeului Drents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului semnat cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint.

„În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului, figura existența unui post de control 24 din 24”, a declarat istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă, duminică dimineață.

Însă, documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.

„Figurează în contractul pe care l-am semnat”, a întărit directorul MNIR. „Tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”, a completat el.

Îți mai recomandăm

Coiful și brătările din aur, trimise la Muzeul Drents fără Hotărâre de Guvern. Poliția găsește un indiciu important pentru anchetă

Știre scrisă cu sprijinul relatărilor News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.