Bernhard Zeeman, în vârstă de 34 de ani, unul dintre suspecții din cazul furtului tezaurului de la Muzeul Drents din Assen, a fost anterior condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea pentru un jaf violent la domiciliu în Heerhugowaard, potrivit De Telegraaf.
Poliția și Parchetul au făcut public numele lui Bernhard Zeeman joi seară, după ce acesta a fost reținut pentru posibila implicare în jaful de la Muzeul Drents, de sâmbăta trecută.
De asemenea, poliția a dezvăluit numele celuilalt bărbat arestat: Douglas Chesley Wendersteyt.
Identitatea unei a treia persoane arestate, o femeie, nu a fost încă dezvăluită. Anchetatorii caută de asemenea un al patrulea suspect.
Anchetatorii au spus că au publicat joi fotografiile celor doi suspecți pentru a obține mai multe informații de la cetățeni despre unde au fost și cu cine au fost în contact după furtul de artă.
Poliția precizează și că operele de patrimoniu furate nu au fost găsite până în acest moment.
Peste 50 de obiecte din aur și argint au fost expuse la Muzeul Drents ca parte a unei expoziții arheologice despre vechiul regat al Daciei.
Spărgătorii au aruncat în aer ușile muzeului și au furat mai multe artefacte împrumutate din România. E vorba despre trei brățări antice și un coif de aur vechi de 2.500 de ani.
La scurt timp după incident, poliția a găsit o mașină incendiată într-un oraș din apropierea orașului Assen, despre care cred că a fost folosită în jaf.
Artefactele dacice au fost împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României din București, împreună cu alte peste 500 de piese din alte muzee românești care fac parte dintr-o expoziție temporară.
Certificatul de export pentru Coiful de aur de la Coțofenești, cu ajutorul căruia piesele de tezaur au putut părăsi Capitala, a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsinean, scrie Buletin de București.
Autoritățile din România iau în considerare să pretindă „daune fără precedent” de la muzeul olandez, despre care premierul Marcel Ciolacu susține că nu era suficient de păzit la momentul furtului.
Formațiunile politice de extremă dreaptă din România, care au înregistrat rezultate bune la alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, au acuzat autoritățile de la București pentru că nu au luat suficiente măsuri pentru protecția obiectelor de patrimoniu.
Partidul de extremă dreapta AUR, care se folosește de simboluri ale civilizației dacice, a etichetat furtul drept „un atac direct asupra istoriei și identității noastre naționale”.
Candidatul român de extremă dreapta Călin Georgescu, câștigătorul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie, a cerut demisii în guvern.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
