Actualizare 19:34 - Poliția olandeză confirmă oficial arestările. Suspecții au fost arestați „pe baza anchetei penale, a imaginilor camerelor și a multor sfaturi din partea publicului”, a spus poliția.
„Suntem foarte fericiți de veștile pline de speranță despre arestările din Heerhugowaard”, scrie muzeul pe propriul site. „Avem un mare respect pentru serviciile de investigație care au tratat acest caz teribil atât de adecvat și așteptăm cu nerăbdare evoluții ulterioare”.
„Găsirea intactă a operelor de artă furate ar fi un următor pas fantastic pentru toți cei implicați, nu numai pentru noi, ci mai ales pentru poporul român”, a spus muzeul.
Actualizare 19:30 - Poliția olandeză a arestat la Heerhugowaard (Olanda) trei suspecți pentru furtul de artă de la Muzeul Drents din Assen, scrie publicația olandeză NOS. O a patra persoană este urmărită.
Cei reținuți sunt supuși unor restricții complete și, prin urmare, au voie să vorbească doar cu avocații lor.
Actualizare ora 17:00 - Procurorul general al României, Alex Florența, s-a întâlnit miercuri la Haga cu omologul său olandez, Sue Preenen, procuror general al Consiliului Procurorilor Generali din Regatul Țărilor de Jos.
„Cu această ocazie, cei doi procurori generali au discutat aspecte legate de stadiile anchetelor aflate în curs în cele două state, nevoia de coordonare și sprijin reciproc, precum și posibilitatea formării unei echipe comune de anchetă”, transmite Ministerul Public.
Joi, va avea loc o întâlnire de coordonare la Haga, organizată sub egida Eurojust, la care vor participa anchetatorii români desemnați să se ocupe de caz și cei olandezi.
Florența i-a spus omologului său olandez că furtul comis la Muzeul din Drents are un puternic impact asupra societății românești, tocmai pentru că obiectele sustrase fac parte din patrimoniul cultural al României și prezintă o valoare inestimabilă pentru poporul român, arată sursa citată.
Actualizare ora 16:30 - Poliția îl caută pe acest bărbat.
El este asociat cu furtul de la Muzeul Drents din Assen și a fost văzut într-un magazin de bricolaj din orașul olandez cu câteva zile înainte de spargere.
Poliția olandeză spune că suspecții au condus un Volkswagen Golf gri cu plăcuță de înmatriculare K-813-BK sau P-343-RL, că această mașină a fost furată în Alkmaar (200 de km distanță de Assen) și găsită arsă în Rolde, localitate situată la circa șase-șapte kilometri de orașul în care se află muzeul. Au furat plăcuța de înmatriculare K-813-BK în Witmarsum (80 de km de Alkmaar).
„Vrem să aflăm exact unde au fost suspecții. De exemplu, mașina a fost văzută în Groningen pe 23 ianuarie și nu din nou în Assen până pe 25 ianuarie. Am dori să știm unde au fost suspecții și mașina între timp”, spune poliția olandeză, care cere sprijinul direct al cetățenilor olandezi.
Echipa de anchetă atrage atenția și asupra unui Ford Transit de culoare închisă, care ar fi putut fi implicat în jaf.
Polițiștii vor să afle mai multe despre ciocanul, barosul și ranga folosite la spargerea muzeului. Este posibil ca suspecții să le fi aruncat după spargere.
Cercetarea în plină desfășurare
O echipă de zeci de detectivi și specialiști lucrează la caz cu scopul de a depista bunurile furate și de a aresta suspecții. Au fost făcute cercetări tehnice și tactice ample în și în apropierea Muzeului Drents. Dar cercetările au avut loc și în alte locuri din Alkmaar, Witmarsum, Groningen, Assen și Rolde.
În plus, au fost solicitate și vizualizate imagini ale camerelor de supraveghere.
Echipa de anchetă a decis, de asemenea, să apeleze la Interpol. Aceasta este o organizație internațională care ajută organizațiile de poliție să prevină și să combată criminalitatea.
Actualizare ora 15:30 - Ciocanul, barosul şi ranga descoperite de poliţie la muzeul jefuit Drents din Assen ar putea juca un rol crucial în urmărirea autorilor şi a probelor, spune un fost investigator judiciar al poliţiei olandeze, John Pel, pentru publicația olandeză Telegraaf, citată de News.ro.
„Puteţi paria că detectivii ştiu deja mult mai multe decât s-a spus în emisiunea Opsporing Verzocht”, a declarat specialistul, referindu-se la emisiunea de investigaţii criminalistice care a dezvăluit, marţi seara, că anchetatorii au ajuns la concluzia că suspecţii au venit din Olanda de Nord.
Legistul John Pel a lucrat la zeci de anchete de crimă şi a fost implicat în numeroase invetigaţii, inclusiv cea referitoare la prăbuşirea zborului MH17 doborât de separatiştii proruşi în 2014 în estul Ucrainei.
Știrea inițială
Noile indicii anunțate de poliție, potrivit presei olandeze, sunt cele mai recente suspiciuni pe care le au anchetatorii privind autorii furtului de la muzeul Drents din Assen.
Poliția olandeză a precizat marți seara că „mai multe piste” sugerează că hoții au venit din nordul Olandei și că o echipă de „zeci” de anchetatori și specialiști lucrează pentru recuperarea obiectelor.
Peste 50 de obiecte din aur și argint au fost expuse la Muzeul Drents ca parte a unei expoziții arheologice despre vechiul regat al Daciei.
Spărgătorii au aruncat în aer ușile muzeului Drents din orașul Assen din nordul Olandei și au furat mai multe artefacte împrumutate din România. E vorba despre trei brățări antice și un coif de aur vechi de 2.500 de ani.
La scurt timp după incident, poliția a găsit o mașină incendiată într-un oraș din apropierea orașului Assen, pe care o suspectează că a fost folosită în jaf.
Artefactele dacice au fost împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României din București, alături de peste 500 de piese din alte muzee românești care fac parte dintr-o expoziție temporară.
Certificatul de export pentru Coiful de aur de la Coțofenești, cu ajutorul căruia piesele de tezaur au putut părăsi Capitala, a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsinean, scrie Buletin de București.
Surse din Parchetul General au spus pentru Europa Liberă că procurorii ridică miercuri documente de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Sâmbătă, ministrul de Externe român, Emil Hurezeanu, i-a explicat omologului său olandez, Caspar Veldkamp, semnificația culturală, istorică și simbolică a artefactelor jefuite și a spus că dispariția lor a provocat o revărsare de emoție în România.
În urma indignării publice din România, directorul muzeului din București, Ernest Oberlaender-Târnoveanu, a fost demis marți.
Autoritățile din România iau în considerare să pretindă „daune fără precedent” de la muzeul olandez, despre care premierul Marcel Ciolacu susține că nu era suficient de păzit la momentul furtului.
Guvernul olandez s-a angajat să depună toate eforturile pentru a-i găsi pe hoți și a recupera artefactele intacte.
Formațiunile politice de extremă dreaptă din România, care au înregistrat rezultate bune la alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, a acuzat autoritățile de la București pentru că nu au luat suficiente măsuri pentru obiectele de patrimoniu.
Partidul de extremă dreapta AUR, care se folosește de simboluri ale civilizației dacice, a etichetat furtul drept „un atac direct asupra istoriei și identității noastre naționale”.
Candidatul român de extremă dreapta Călin Georgescu, câștigătorul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie, a cerut demisii în guvern.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
