Procurorii din Târgoviște, județul Dâmbovița, au descoperit că cinci medici de la Institutul Național de Medicină Legală (INML) ar fi încercat să ascundă o posibilă eroare medicală comisă de un coleg din București.
Doctorul – chirurg de la Institutul Oncologic din București – ar fi uitat o fașă medicală de 30 centimetri în corpul unei paciente de 73 de ani pe care a operat-o în 2022 de cancer la colon. Ulterior, pacienta a făcut o infecție și a murit.
În România, medicii legiști de la INML sunt cei care fac expertiza cazurilor de malpraxis. Concluziile lor cântăresc greu în dosarele care ajung în justiție.
În cazul celor cinci legiști care l-ar fi acoperit pe chirurgul acuzat de malpraxis, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște au decis că trebuie trași la răspundere pentru favorizarea făptuitorului.
Ei nu au putut fi contactați individual pentru a-și prezenta punctul de vedere.
Rechizitoriul procurorilor din acest caz scoate la iveală lacunele din domeniul legislației malpraxisului, spun experții consultați de Europa Liberă.
Ei reclamă că legislația malpraxisului din România este învechită și că un proces durează ani de zile până la finalizare.
Cazul femeii din Dâmbovița
Victima din acest caz, o femeie de 73 de ani din localitatea Dragomireşti, județul Dâmbovița, a mers pe 5 decembrie 2022 pentru a se opera de o tumoră la colon la Institutul de Oncologie București.
Intervenția chirurgicală părea că a decurs bine.
Femeia a fost externată, însă când a ajuns acasă a început să se simtă tot mai rău. Familia a dus-o la spitalul din Târgoviște, unde medicii i-au făcut un computer tomograf (CT).
Așa au descoperit un corp străin în organism – o fașă medicală de 30 de centimetri. Materialul i-a provocat o infecție gravă care, în final i-a provocat moartea, pe 24 ianuarie 2023.
Medicul care o operase inițial este specialist în chirurgia oncologică. Are mai bine de 30 de experienţă şi peste 15.000 de operaţii, potrivit observatornews.ro, care a prezentat cazul în 2024.
După ce a aflat că mama sa ar fi murit din cauza unei feșe medicale care ar fi fost uitată de doctor, fiul pacientei a făcut mai multe plângeri.
Au trecut peste doi ani de la decesul femeii și până la trimiterea în judecată, pentru ucidere din culpă, a doctorului.
În mai 2024 – în timpul anchetei – doctorul a fost reținut și arestat la domiciliu pentru 30 de zile. Ulterior, a fost plasat sub control judiciar, însă judecătorii i-au interzis să mai opereze.
În timpul anchetei de ucidere din culpă, procurorii au descoperit că cinci medici de la INML ar fi încercat să-l scoată basma curată.
Procurorii suspectează că legiștii din comisia de avizare de la INML ar fi încercat să ascundă cauzele reale ale morții, astfel încât responsabilitatea medicală să nu fie stabilită.
Anterior, polițiștii de la Serviciul Investigații Criminale au făcut percheziții în birourile legiștilor și au ridicat documente.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, ancheta vizează modul în care a fost documentat cazul și dacă au existat intervenții pentru a împiedica aflarea adevărului privind cauza reală a decesului.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere cu privire la acest caz atât Colegiului Medicilor, cât și INML.
Directorul INML, prof univ. dr. Cristian Stan, a spus că, pentru că e o anchetă în curs, numai „organele abilitate pot oferi informații”.
Colegiul Medicilor nu a răspuns până la publicarea acestui articol.
Rolul INML în cazurile de malpraxis
În România, INML are exclusivitate asupra numirii experților în Comisia de Avizare Superioară și Control care cercetează cazurile de malpraxis.
Anul trecut, la sfârșit de ianuarie, INML a numit componența comisiei ce urma să analizeze cazul femeii de 73 de ani care a murit după operația la colon.
Anterior, cauza morții femeii fusese confirmată de un alt medic legist – prin necropsie. Însă pentru ca dosarul de malpraxis să poată fi constituit, era nevoie de avizul Comisiei de Avizare Superioară și Control din INML, care cercetează cazurile de malpraxis.
Din această comisie făceau parte cei cinci medici trimiși acum în judecată pentru favorizarea făptuitorului. Aceștia ar fi întocmit un raport favorabil doctorului acuzat de ucidere din culpă.
Mai exact, ar fi refuzat să avizeze dosarul care confirma că pacienta a murit din cauza feșei medicale lăsate de chirurg în corpul ei.
Lacunele legislative
Cazul femeii de 73 de ani al cărei dosar s-a împotmolit la INML arată că legislația malpraxisului este greoaie și învechită.
Fostul președinte al Colegiului Medicului, Daniel Coriu, a încercat până să fie schimbat anul trecut să schimbe legislația malpraxisului astfel încât avizul pentru culpa medicală să fie dat de experți independenți și nu exclusiv de INML.
„Noi asta am vrut prin legea malpraxisului – renunțarea la monopolul INML, la această «gașcă» care e acolo. Pe noi ne interesa ca lucrurile să fie transparente. Atât timp cât niște instituții, niște oameni au monopol, această societate nu se va face bine”, spune Daniel Coriu.
Proiectul propus de Colegiul Medicilor în 2023 a rămas blocat la Ministerul Sănătății, care a convocat un grup de lucru special constituit pentru proiectul legii malpraxisului. Nu a fost pus în dezbatere publică nici astăzi.
Colegiul Medicilor propusese un proiect de lege nou pentru malpraxis. Acesta prevedea, printre altele, în caz de greșeală medicală, pacienții și doctorii să încerce să ajungă la o înțelegere, înainte ca acuzațiile să ajungă în justiție.
În prezent, unele dosare de malpraxis durează în justiție și câte zece ani.
Pentru ca procesele să meargă mai repede, medicii au propus ca dosarele să fie alocate instanței civile atunci când nu se ajunge la o rezolvare amiabilă. De asemenea, CMR propunea înființarea unui corp al experților medicali independenți.
Niciuna dintre toate aceste propuneri nu s-au mai concretizat. Întrebat de ce este blocată Legea malpraxisului la Ministerul Sănătății, ministrul Alexandru Rafila spunea, în mai 2024, că proiectul ar favoriza sistemul de asigurări și din acest motiv trebuie revizuit.
Care sunt propunerile Colegiului Medicilor în privința malpraxisului
Colegiul Medicilor din România a organizat până acum mai multe dezbateri pentru un proiect de lege al malpraxisului (proiect de lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă profesională a personalului medical), prin care propune schimbarea modului în care funcționează polița de malpraxis, adică asigurarea medicală pe care fiecare medic este obligat să o încheie pentru a putea obține dreptul la liberă practică.
Propuneri ale Colegiului Medicilor în privința conținutului poliței de malpraxis:
- despăgubirea pacienților de către asigurători, astfel încât medicii să își poată exercita profesia;
- eliminarea clauzelor de excludere existente în prezent – pe care le acordă instanțele chiar dacă greșeala medicală e evidentă;
- despăgubirile morale să fie incluse în polița de malpraxis.
Și în Parlament au existat, în trecut, multe proiecte pentru schimbarea legii malpraxisului.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu spune că toate au rămas în sertarele de la comisiile de sănătate.
„Orice inițiativă pentru legea malpraxisului a fost respinsă în comisiile de sănătate. Ministerul Sănătății a zis că face el legea malpraxisului, dar legea nu există de fapt. Prin propunerile noastre am vrut să spargem monopolul INML pentru expertizele medico-legale. Dar nimeni nu a fost de acord”, spune Emanuel Ungureanu.
Unul dintre proiectele respinse este de acum doi ani, prin care se propunea desființarea Comisiei de la Direcția de Sănătate Publică (DSP), care dă aviz pentru cazul de malpraxis.
În prezent, o comisie de la DSP constată existența unui caz de malpraxis sau nu.
Cred că am fost victima unei erori medicale. Cui mă adresez?
Dacă discuția amiabilă cu medicul acuzat eșuează, un pacient poate să reclame conduita sau posibila sa eroare către:
- Colegiul Medicilor, care poate sancționa disciplinar medicul acuzat. Sancțiunea maximă este retragerea avizului de liberă practică. Atenție, în baza hotărârii Colegiului Medicilor nu pot fi acordate despăgubiri;
- Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, care funcționează în toate județele, în subordinea direcțiilor de sănătate publică. Această comisie ar trebui să soluționeze plângerile de malpraxis în maximum trei luni, însă termenul este adesea depășit. Din această comisie fac parte experți care sunt remunerați de persoana care a formulat sesizarea. Raportul final nu înseamnă neapărat că pacientul primește despăgubiri, însă documentul poate fi folosit pentru deschiderea unui proces;
- Instanța de judecată. Un proces împotriva medicului despre care procesul consideră că a greșit se deschide, de regulă, la judecătorie. La proces se pot depune orice probe pe care reclamantul le consideră relevante. Cele care cântăresc cel mai mult sunt rapoartele comisiei DSP menționate mai sus, dar și rapoartele de expertiză medico-legală solicitate de instanță sau părți;
- Parchet. Dacă culpa medicală intră în sfera penalului, adică dacă medicul poate răspunde pentru vătămare corporală, ucidere din culpă sau alte infracțiuni, atunci pacientul poate formula plângere penală la Parchet.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
