La fel ca la reuniunea ministerială a apărării din februarie, toți ochii vor fi ațintiți asupra reprezentantului american. Atunci, a fost vorba de secretarul apărării Pete Hegseth; de data aceasta, este vorba de secretarul de stat Marco Rubio.
Când Rubio a fost propus pentru prima dată pentru acest rol în noua administrație Trump, majoritatea europenilor s-au bucurat. El a fost văzut ca un „transatlanticist” înfocat.
Acum, există o anumită nervozitate, potrivit diplomaților NATO cu care am vorbit.
În timp ce unii spun: „Încă ne înțelege pe noi și alianța”, ei se întreabă ce influență are cu adevărat în guvernul SUA și ce va spune când vine vorba de Ucraina, Rusia și China.
Cu toate acestea, două lucruri sunt evidente.
La fel ca Hegseth, Rubio va insista asupra mesajului că aliații europeni trebuie să intensifice cheltuielile pentru apărare și împărțirea sarcinilor.
Și, la fel ca în februarie, aliații vor spera că Statele Unite își reconfirmă angajamentul față de NATO și clauza de apărare reciprocă, articolul 5.
Având în vedere că singurele alte reuniuni NATO înainte de summitul alianței din iunie sunt o reuniune informală a miniștrilor de externe în Turcia la mijlocul lunii mai și o sesiune a miniștrilor apărării la începutul lunii iunie, reuniunea din această săptămână e în mare măsură o repetiție generală pentru summitul de la Haga din 24-26 iunie.
Obiectivul acestei reuniuni este clar: menținerea alianței prin creșterea considerabilă a cheltuielilor pentru apărare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, face presiuni pentru ca fiecare aliat să-și asume să cheltuiască cel puțin 3,7 % din produsul intern brut pentru apărare cât mai repede posibil și să prezinte rapoarte periodice privind progresele înregistrate.
Acest efort ar trebui să îl liniștească pe președintele american Donald Trump la summit, însă unii aliați europeni vor fi reticenți în a se angaja prea mult în domeniul apărării prea curând, având în vedere că se confruntă cu o creștere economică scăzută și cu deficite bugetare în creștere.
O va ignora Rubio din nou pe Kaja Kallas, șefa diplomației UE?
Poate că singurul lucru care trebuie urmărit în timpul reuniunii ministeriale este sesiunea dedicată relațiilor NATO-UE, aceasta din urmă fiind reprezentată de șefa politicii externe a blocului european, Kaja Kallas.
Rubio a ignorat-o pe Kallas atunci când aceasta a călătorit în Statele Unite la începutul acestui an, iar toți diplomații UE cu care am vorbit recunosc că Washingtonul nu vede UE ca pe un interlocutor serios.
Există, de asemenea, numeroase tensiuni, nu în ultimul rând în ceea ce privește cea mai recentă propunere a Comisiei Europene privind cheltuielile pentru apărare: un împrumut potențial de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru ca statele membre ale UE să cumpere arme, însă nu din țări non-europene. Statele Unite sunt deosebit de circumspecte față de orice măsuri care le-ar exclude de la o explozie europeană de cheltuieli pentru apărare.
Dar cel mai mare diferend, desigur, este relația comercială care se destramă.
Cu doar o zi înainte de reuniunea NATO, Statele Unite sunt pregătite să impună un tarif de 25% asupra tuturor importurilor de vehicule, o măsură care va afecta în mod deosebit țări precum Germania.
Această măsură urmează taxelor vamale americane existente asupra oțelului și aluminiului european, pe care Bruxelles-ul intenționează să le contracareze cu măsuri de retorsiune pe 13 aprilie.
Vor crește SUA presiunea asupra Rusiei?
Un alt invitat la reuniunea ministerială este ministrul ucrainean de externe Andri Sîbiha. Se așteaptă o actualizare a situației de pe câmpul de luptă, dar, din nou, Rubio va fi în centrul atenției.
Vor spori Statele Unite presiunea asupra Rusiei în cazul în care acordurile de încetare a focului privind infrastructura și traficul din Marea Neagră nu vor rezista?
În timp ce aderarea Ucrainei la NATO nu mai este în discuție pentru moment, majoritatea aliaților europeni doresc să obțină cel puțin asigurări că armele americane vor continua să ajungă în Ucraina și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni, NSATU, continuă să funcționeze.
Până în prezent, totul funcționează în continuare. De asemenea, nu au existat schimbări în ceea ce privește poziția trupelor americane pe flancul estic al NATO.
Ceea ce s-a schimbat, însă, este faptul că Statele Unite nu mai prezidează Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei, cunoscut sub numele de Grupul Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev.
Regatul Unit a prezidat deja ultima reuniune a grupului în februarie, iar următoarea, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi co-prezidată de Regatul Unit și Franța.
Este de așteptat ca Londra și Parisul să continue, de asemenea, să lucreze, cel puțin în marja reuniunii ministeriale, la o potențială forță de reasigurare în Ucraina în cazul unei încetări permanente a focului.
Cu toate acestea, detalii precum numărul de trupe, țările participante și mandatul exact vor trebui să rămână sumare pentru moment.
Ceea ce a devenit din ce în ce mai evident este că lucrările la o nouă strategie NATO pentru Rusia au stagnat. Strategia – care definește modul în care alianța ar trebui să se implice în viitor cu Moscova – ar fi trebuit să fie aprobată la summitul de la Haga.
Dar Washingtonul a indicat că dorește să evite introducerea unor potențiali „iritanți” pe calea către un acord final de pace, iar un astfel de document strategic ar putea fi exact acesta.
În cele din urmă, miniștrii de externe ai celor patru parteneri din Asia-Pacific ai NATO – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – vor participa, de asemenea, la o sesiune la solicitarea explicită a Statelor Unite.
Deși administrația americană consideră Beijingul drept un rival, criticile sale publice la adresa Chinei au fost până acum relativ discrete.
În cadrul acestei sesiuni, miniștrii vor dori să audă comentariile lui Rubio și cu privire la modul de abordare a unei serii de probleme legate de China.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
