Buchet, fost reprezentant al partidului extremist România Mare* în CNSAS, a fost propus de Guvernul Dăncilă și numit președinte al instituției în aprilie 2018.
El a fost decorat, alături de alte douăsprezece persoane, printre care și istoricii Mădălin Hodor și Adrian Cioflâncă.
Germina Nagâț, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și fost director al Direcției Investigații, suspendată din funcție în perioada mandatului în Colegiu, a cerut să nu figureze pe lista persoanelor decorate ca să nu fie pusă în situația de a refuza decorația.
Ea a refuzat să comenteze motivul acestui refuz pentru Europa Liberă.
Klaus Iohannis a semnat miercuri mai multe decrete de decorare, printre care și pe cele „în semn de apreciere și recunoștință pentru cei 25 de ani de activitate în direcția aflării adevărului despre crimele petrecute în perioada regimului comunist, pentru rolul determinant în asigurarea accesului liber la documentele din arhiva Securității, deconspirării lucrătorilor și colaboratorilor acesteia, pentru contribuția adusă la promovarea democrației, a drepturilor și libertăților fundamentale, precum și pentru derularea unei deosebite activități de cercetare științifică a fenomenului totalitar (...)”, anunță Administrația Prezidențială.
Președintele Iohannis a conferit:
- Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H – „Cercetarea științifică”, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
- Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Buchet Constantin, președinte al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
- Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H – „Cercetarea științifică”, domnului Cioflâncă Adrian Mihai, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H – „Cercetarea științifică” lui:
4. Mădălin Vasile Hodor - vicepreședinte al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,5
5. Boris Cătălin Precul - secretar al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
6. Sulfina Barbu - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
7. Daniela Laura Cornea - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
8. Ladislau-Antoniu Csendes - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
9. Andreea Oana Grigorescu - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
10. Florin Constantin Homorean - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
11. Nicolae Sorin Mărgărit - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
12. Adrian Nicolae Petcu - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
13. Gabriel Toma Nicolae Constantin Zamfirescu (Dinu Zamfirescu) - membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Intrat într-un con de umbră după ce liderul său, Corneliu Vadim Tudor, a murit în 2015, partidul și-a ales în vara acestui an conducerea executivă.
C.V.Tudor, autointitulat „Tribunul”, a fost poet de casă al cuplului dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu.
*Autodeclarat „partid de centru, de orientare patriotică”, PRM spune că „se pronunță pentru pluralism în viața politică”.
În comunitatea științifică internațională, Partidul România Mare este considerat un partid extremist și rasist. Pe plan național și internațional, PRM este văzut ca grupare extremistă. În 2004, Blocul Național Sindical a încercat o asociere cu PRM, tentativă denunțată de ambasada Statelor Unite ale Americii, care anterior acceptase BNS ca partener de dialog.
PRM a făcut parte din „patrulaterul roșu”, care a guvernat România în primii ani după Revoluția din 1989, fiind cooptat la guvernare de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR - actualul PSD), alături de Partidul Unității Naționale din România (PUNR) și Partidul Socialist al Muncii (PSM).
Vadim Tudor, care conducea și redacția România Mare, era adesea considerat „gura de foc” a coaliției, în publicația sa fiind atacați toți adversarii PDSR, începând cu Corneliu Coposu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fost deținut politic, trimis la închisoare de puterea comunistă 17 ani, în 1956, după ce a stat nouă ani în arest fără să fie judecat și condamnat apoi la muncă silnică pe viață.
Săptămânalul România Mare publica frecvent liste cu jurnaliști despre care spunea că-i va împușca pe stadioane atunci când PRM va ajunge să dețină integral puterea.
PRM își ataca și proprii parteneri de guvernare în special când negocierile pentru portofoliile de ministru erau în impas și partidul nu primea ministerele revendicate de C.V. Tudor.
